Decizia civilă nr. 1/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
D. CIVILĂ NR. 1/RR/2012
Ședința n data de 10 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuentul D. T. împotriva deciziei civile nr. 2. din 06 iunie 2011, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimatele C. J. DE P. C. și C. J. DE P. B., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal se prezintă revizuentul D. Petru personal și Bocan Ignat în calitate de mandatar al acestuia, în baza procurii judiciare a cărei copie este depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 09 ianuarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, revizuentul a depus la dosar o completare a cererii de revizuire și acte anexă.
Revizuentul arată că nu are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea cererii de revizuire.
Revizuentul susține cererea de revizuire așa cum a fost formulată în scris
și solicită admiterea acesteia pentru motivele expuse pe larg în memoriul și în completarea motivelor cererii de revizuire depuse la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 2055 din (...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar numărul (...), au fost respinse ca tardive completările motivelor de recurs depuse de reclamantul D. T. în datele de (...) și (...).
A fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul D. T. împotriva sentinței civile numărul 346 din (...) a Tribunalului C. pronunțată în dosarul numărul (...), care a fost menținută.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut cu prioritate excepția tardivității invocate din oficiu, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 301 Cod de procedură civilă termenul de recurs este de 15 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Calea de atac exercitată după împlinirea termenului este considerată ca fiind formulată tardiv.
Raportat la dispozițiile legale menționate, Curtea constată că sentința atacată a fost comunicată reclamantului la data de 21 februarie 2011, iar completările motivelor de recurs au fost înregistrate la datele de 06 aprilie 2011 și 02 iunie 2011, cu depășirea termenului legal imperativ menționat.
Așadar, potrivit aspectelor expuse, Curtea a respins ca tardiv formulate completările motivelor de recurs din datele de 06 aprilie 2011 și 02 iunie 2011.
În ceea ce privește fondul recursului, Curtea notează că reclamantul recurent a fost pensionat pentru limită de vârstă în anul 1989, în baza Legii nr.
3/1977. La data de (...) intimata a emis în temeiul H.G.1550/2004 si O.U.G. nr. 4/2005 decizia nr. 71105 privind recalcularea drepturilor de pensie.
Curtea a constatat că reclamantul recurent a fost pensionat în intervalul prevăzut de art.2 alin 3 al HG 1550/2004, astfel că în mod corect instanța de fond a apreciat ca stagiul complet de cotizare care urmează sa fie utilizat pentru determinarea punctajului mediu anual este cel de 30 de ani, astfel cum acesta era reglementat de art.8 din L. 3/1977.
Curtea apreciază că în cauză nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile Legii nr. 2., în contextul în care pensia reclamantului este stabilită anterior datei de (...), iar prin L. 2. nu s-a dispus o recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de (...).
Recurentul reclamant face referire și la D. nr. 4. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, decizie care este însă interpretată eronat de către acesta.
Potrivit deciziei menționate s-a statuat că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la 43 alin. (1) și (2) din L. nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie
1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de 14 din L. nr. 3/1977.
Apreciind că instanțele care au considerat că persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale beneficiază la determinarea punctajului mediu de un stagiu de cotizare de 20 de ani, conform art. 43 alin. (1) din L. nr. 19/2000 au procedat greșit, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerentele deciziei că „aceste persoane au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare.
Cele stabilite de unele instanțe, în sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 din L. nr. 19/2000 și ale anexei nr. 4 la această lege ca „. normativ special"; la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin G. nr. (...), sunt consecința unei interpretări greșite a prevederilor legale, întrucât L. nr. 19/2000 reprezintă o lege generală, actul normativ-cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
Reținând că în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă decizia în interesul legii este obligatorie pentru instanțe,
Curtea de A. a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în situația pensiilor pentru limită de vârstă stabilite în intervalul 01 iulie 1977 -
31 martie 2001, (în care se încadrează și reclamantul) este de 30 ani pentru bărbați, fără a se face distincție în funcție de condițiile de lucru.
Fata de cele ce preced Curtea, în temeiul art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă, a respins ca nefondat recursul, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul D. T., arătând că nu cunoaște decât soluția din minută, nu și motivarea, urmând a reveni cu completări după primirea deciziei.
Reclamantul invocă nepronunțarea asupra comunicării președintelui Curții de A. C., care precizează că orice hotărâre a instanței care nu respectă D. nr.40/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție este nelegală; nepronunțarea dacă hotărârile instanțelor de la T., A., O. și A. I. sunt hotărâri legale sau sunt erori judiciare, așa cum a cerut în acțiune reclamantul; nepronunțarea dacă exemplele aflate la dosar, în cazul minerilor Oros I., Boca V. și Drăgan I. cărora Casa de pensii le-a aplicat un stagiu de cotizare de 20 de ani la calculul punctajului mediu anual conform Legii nr.19/2000, sunt legale.
Prin completarea motivelor de revizuire înregistrată la data de 09 ianuarie 2011, reclamantul solicită aplicarea corectă și legală a prevederilor O.U.G. nr. 4/2005 devenită L. nr. 70/2005, care impune la condiții de pensionare egale, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie, a deciziei nr.40/22 septembrie 2008, precum și luarea în considerare a practicii judiciare, anume, a hotărârilor pronunțate în sens contrar celui din decizia atacată, în cazurile unor persoane aflate în situații similare: Bocan V., Oros I., Drăgan I. și Rău G., cu sublinierea imperativului de a se evita apariția unor situații de discriminare prin care să se încalce art. 16 din Constituție și Protocolul 1 și 12 la C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Solicită obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani la determinarea punctajului mediu anual, precum și la restituirea diferențelor de pensie retroactiv, de la data de (...), deci cu 3 ani în urmă de la data depunerii cererii de recalculare.
Analizând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
În cuprinsul cererii de revizuire formulate, revizuentul invocă incidența art. 322 pct. 2 C.proc.civ.
Conform prevederilor art. 322 pct. 2 C.proc.civ., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere (…) dacă s- a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Trebuie remarcat că așa cum s-a statuat constant în doctrină, acest caz de revizuire vizează inadvertențe între obiectul judecății și soluția instanței, deci în calea de atac a revizuirii, judecătorul trebuie să se raporteze, pentru a se stabili pronunțarea ultra, minus sau plus petita, la limitele judecății sub aspectul obiectului acesteia determinate prin cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională sau prin cererea intervenientului voluntar și principal.
Or, prin cererea formulată, revizuentul invocă practic nepronunțarea instanței de recurs, în cuprinsul unei decizii ce evocă fondul cauzei, asupra anumitor scripte cu valoare probatorie depuse la dosar de către reclamantul recurent (revizuent în prezenta cale de atac): adresa președintelui Curții de A. C., care precizează că orice hotărâre a instanței care nu respectă D. nr.40/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție este nelegală, precum și o serie de hotărâri judecătorești favorabile reclamanților pronunțate în situații similare cu cea a reclamantului revizuent din prezenta cauză.
Nicidecum nu se poate extinde această cale extraordinară de atac la o verificare a pronunțării instanței de recurs în raport de anumite scripte cu valoare probatorie depuse la dosar de către părți, limitele căii de atac arevizuirii raportat la punctul 2 al art. 322 C.proc.civ. fiind cele indicate mai sus.
În plus, în cercetarea cauzei, instanța nu trebuie să răspundă punctual tuturor argumentelor aduse de părți în susținerea poziției lor procesuale, ci trebuie să motiveze în fapt și în drept soluția juridică adoptată, astfel încât să se contureze în ansamblu considerentele ce susțin dispozitivul, or în speță, reiese din motivare viziunea completului asupra problemei de drept supusă judecății, inclusiv, indirect, asupra probelor asupra cărora revizuentul susține că nu ar exista o pronunțare, fără a fi necesară o specificare expresă în acest sens, o pronunțare distinctă asupra acestora. De altfel, practica judiciară nu este izvor de drept în sistemul judiciar românesc, cu excepția deciziilor în interesul legii, astfel încât nu se poate invoca neaplicarea unei anume jurisprudențe la o speță, cât timp nu este vorba despre o jurisprudență confirmată printr-o decizie în interesul legii.
Față de prevederile art. 322 pct. 2 și art. 326 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge cererea de revizuire declarată de revizuentul D. T. împotriva deciziei civile nr. 2055 din (...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
G.-L. T. I. T. D. C. G.
GREFIER, A. B.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...)
Jud.recurs. S.D./D.G./L.D.
← Decizia civilă nr. 3391/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4836/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|