Decizia civilă nr. 2271/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2271/R/2012
Ședința publică din data de 9 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 660 din 23 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. A., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, av. C. I., lipsă fiind reclamantul și reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 3 mai
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat întâmpinare.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele invocate în întâmpinare pe care le susține și oral, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul T. C. sub nr.5532/117/(...), reclamantul S. A. a chemat în judecată pe pârâta C. J. DE P. C. si a solicitat recalcularea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă cu luarea în considerare a veniturilor brute (sporuri lunare menționate în adeverința nr.
324/(...) și anexa la aceasta emisă de S. „. S. C. N. pe perioada (...)-(...)), începând cu data de (...), cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâta i-a stabilit punctajul mediu anual si cuantumul pensiei numai în funcție de salariul tarifar de încadrare înscris în carnetul de muncă, cu toate că în perioada
1974-2000 a realizat și alte venituri, adaosuri si sporuri la salariu care sunt cuprinse în adeverința eliberată de fostul angajator.
Reclamantul a mai arătat că a solicitat recalcularea pensiei în funcție de veniturile cuprinse în adeverință însă pârâta a refuzat, apreciind că potrivit prevederilor legale în vigoare este îndreptățit să i se recalculeze pensia conform cererii.
In probațiune, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantului.
Prin sentința civilă nr.660 din 23 ianuarie 2012 pronunțată de
Tribunalul Cluj, s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. A. împotriva pârâtei C. J. de P. C., pârâta fiind obligată să emită o noua decizie de pensionare pentru reclamant, începând cu data de (...), cu luarea in calcul a sporului de acord și regie, pe perioada (...)-(...), prevăzute in adeverința nr. 324/2010 emisa de S. „. S. și s-au respins celelalte petite.
Pârâta a fost obligată sa achite reclamantului suma de 100 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: Reclamantul în calitate de pensionar pentru muncă depusă și limită de vârstă conform deciziei de pensie nr. 2. a solicitat pârâtei la data de (...) recalcularea pensiei în funcție de veniturile brute realizate în perioada septembrie (...)-(...), așa cum rezultă din adeverința nr. 324/(...) și anexa la aceasta, eliberată de S. S. S. C.-N. .
La această solicitare răspunsul pârâtei a fost următorul: determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 s-a făcut în funcție de salariile brute sau nete, după caz și de sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe; sporul de vechime si sporul pentru condiții grele au fost luate în considerare si că după data de (...) s-a luat în considerare suma înscrisă în carnetul de muncă la numărătorul fracției care conținea salariul tarifar si sporurile cu caracter permanent.
Din adeverința nr. 324/(...) și anexa la aceasta, emisă de S. S. S. C.-
N. rezultă că în perioada (...)-(...) reclamantul a beneficiat de drepturi salariale sub formă de acord, regie, ore de noapte, spor vechime, indemnizație concediu de odihnă, indemnizație concediu medical, spor de toxicitate, premii și alte venituri, acordate potrivit prevederilor Decretului nr.3/1950, Hotărârea nr. 1061/1959, HCM nr. 914/1968, Legii nr.
57/1974, și Ordinului 687/2006 pentru care s-au plătit CAS-ul si contribuția pentru pensia suplimentară conform legilor în vigoare.
Punctajul mediu anual si cuantumul pensiei reclamantului au fost stabilite numai în funcție de înscrierile din carnetul de muncă al acestuia.
Potrivit prevederilor art. 107 alin.3 si alin.5 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acestora.
Potrivit Legii nr. 57/(...) republicată privind retribuirea după cantitatea si calitatea muncii acordul si regia au fost forme de retribuire iar premiile, sporul de vechime si sporul pentru condiții deosebite au fost elemente ale sistemului de retribuire a muncii.
După cum rezultă din dosarul de pensie al reclamantului, sporul de vechime, sporul de toxicitate, sporul de noapte și indemnizația pentru concedii au fost luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual si a pensiei. Veniturile suplimentare care pot fi luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual si al cuantumului pensiei sunt cele realizate sub forma acordului și regiei ca forme de retribuire a muncii si ca elemente a sistemului de retribuire a muncii pentru perioada (...)-(...).
Așa fiind, tribunalul a reținut că cererea reclamantului este fondată numai în parte si urmează să fie admisă cu consecința obligării pârâtei să emită o nouă decizie de pensionare începând cu data de (...) cu luarea în calcul la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie, a sporului de acord și regie pentru perioada (...)-(...) prevăzute în adeverința nr.324/2010 emisă de S. S. S.
S-a mai reținut că drepturile de pensie au fost acordate doar până la data de (...), deoarece începând cu această dată veniturile brute realizate de către reclamant sunt cuprinse la numărătorul fracției de la retribuția tarifară din carnetul de muncă și au fost luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Raportat la data comunicării răspunsului, recurenta invocă excepția tardivității introducerii acțiunii reclamantului.
Se mai arată că, potrivit Legii nr.263/2011 și a Anexei nr.15 pct.VI din H.G. nr.257/2011, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord, participarea la beneficii, premiile anuale și cele din cursul anului, diurnele de deplasare, drepturile de autor, formele de retribuire pentru orele suplimentare, compensațiile acordate conform Decretului nr.46/1982
și Decretul nr. 240/1982, alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Analizând recursul formulat de pârâta C. J. DE P. C., prin prismamotivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Curtea reține, în primul rând, că în soluționarea cererii de recalculare înregistrate sub nr.4703/(...), fila nr.6 dosar de fond, recurenta nu a înțeles să emită o decizie, care să poată fi contestată potrivit dispozițiilor legale aplicabile, ci doar adresa nr. 4703/(...)-fila nr.7 dosar de fond- în care nu a prevăzut de altfel un termen și un organ competent pentru contestare, astfel încât motivele de recurs privind tardivitatea introducerii acțiunii sunt nefondate.
De asemenea, Curtea reține că nefondate sunt și toate celelalte motive de recurs, ce reprezintă de fapt reproduceri ale unor dispoziții din Legea nr.
263/2010 și H.G. nr.257/2011, care nu au aplicabilitate în cauză, întrucât, astfel cum am menționat anterior, cererea de recalculare a fost formulată la data de (...), anterior intrării în vigoare a acestor acte normative, aplicabile fiind astfel dispozițiile Legii nr.19/2000.
Se mai reține că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să emită o noua decizie de pensionare pentru reclamant, cu luarea in calcul a sporului de acord și regie, pe perioada (...)-(...), prevăzute in adeverința nr.
324/2010 emisa de S. „. S., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, Legii nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului.
Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din Legea nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";.
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverința depusă la dosar.
Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției
Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor Legii nr.49/1992
pentru modificarea și completarea u nor reglementări d in legislația de
asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată depersoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal
asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractuluide muncă, de forma de salarizare utili zată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, câștigul t otal, astfel cum este definit prin art.9 din Legea nr.57/1974.
Art.1 din Legea nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
De asemenea, prin decizia nr. 1. pronu nțată de către Î . Curte de C. și
Justiție, în recursul în inte resul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilorsociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global , la data de (...), după intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 și a H.G. nr.257/2011, instanța supremă a reținut următoarele:
"Apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre Legea nr.
19/2000 și Legea nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a
G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite dinfostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
La pct. I-V din anexa la de ur gență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu Legea nr.
19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelornormative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.
Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în Legea nr. 19/2000, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.";
De asemenea, s-a mai reținut că:
"În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.
19/2000, de urge nță a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingeriiscopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și de urgențăa G. nr. 4..";
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod. proc. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C.
și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
În temeiul disp.art.274 Cod.proc.civilă, recurenta va fi obligată să plătească intimatului suma de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 660 din 23 ianuarie 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe recurentă să plătească intimatului S. A. suma de 250 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. M. S.-C. B. I.-R. M.
GREFIER
G. C.
Red./Tehnored.: C.M.;
2 ex.- (...). Jud.fond: P. U.
| ← Decizia civilă nr. 2525/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2797/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
