Decizia civilă nr. 3754/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3754/R/2012
Ședința publică din data de 25 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 2363 din 5 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată S. B., având ca obiect contestație calcul CAS.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 septembrie 2012, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 2363 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea formulata de reclamanta S. B. în contradictoriu cu pârâta C. T. DE P. C.
S-a constatat ca reclamanta are calitatea de persoana exceptata de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform art. 213 alin 1 lit. a și b din
Legea nr. 95/..
A fost obligată pârâta sa restituie reclamantei suma de 329 lei și dobânda legala calculate la aceasta suma începând cu data promovării actiunii-(...) - și până la restituirea integrala.
A fost obligată pârâta sa calculeze și să plătească pensia de urmaș datorata reclamantei conform Deciziei privind acordarea pensiei de urmaș nr. 0., cu exonerarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de 5,5%.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecata în cuantum de 700 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de beneficiar al pensiei de urmaș în dosarul de pensie nr. 78522 al C. T. de P. C.
În perioada ianuarie 2011-decembrie 2011 din pensia de urmaș a reclamantei parata a reținut cuantumul contribuției de asigurări sociale de sănătate, făcând astfel aplicarea dispozițiilor art. 259 alin 2 din OUG nr. 1..
Instanța remarca faptul ca parata nu a răspuns argumentelor reclamantei aduse în susținerea calității acesteia de persoana scutita de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Prin sentința civila nr. 17 /. pronunțata în dosarul civil nr. 2. al T. C. s-a dispus înlocuirea măsurii încredințării reclamantei S. B. cu măsura plasamentului la bunicii materni Szocs Francisc și Szocs M..
T. a reținut ca prin H. nr. 2. a C. pentru protecția copilului S. G., în urma decesului mamei, survenit la 6 octombrie 2000 reclamanta a fost data înplasament bunicilor materni, cu acordarea alocației de întreținere. M. de protecție a fost schimbata în încredințarea la bunicii materni prin hotărârea nr. 3. a aceleiași comisii, intre timp decedând și tatăl reclamantei.
Ținând seama de prevederile L. nr. 2. mai sus citate și vânzând Sentința nr.17 /. pronunțata în dosarul civil nr. 2. al T. C. rezulta cu evidenta faptul ca reclamanta provine din sistemul de protecție a copilului.
Pe de alta parte, reclamanta avea, în perioada efectuării reținerilor reclamate, vârsta de 24 de ani, se afla în continuarea studiilor (fiind studenta a Facultății de D. din cadrul Universității Babe-Bolyai din C.-N.) și nu obținea venituri din munca .
Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus expuse instanța a constatat ca reclamanta are calitatea de persoana exceptata de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform art. 213 alin 1 lit. a și b din Legea nr. 95/. astfel ca s-a admis acțiunea de fata, astfel cum aceasta a fost precizata.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C., solicitândadmiterea în principiu a acestuia și rejudecând cauza să se respingă acțiunea formulată ce reclamantă ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivare recursului pârâta a arătat că la instanța de fond reclamanta a criticat modul de aplicare a O. nr. 1. decembrie 2010, prin care instituția pârâtă a reținut contribuția de 5,5% reprezentând contribuție de asigurări sociale.
Începând cu luna ianuarie 2011, potrivit modificărilor și completărilor aduse L. nr.95/. privind reforma în domeniul sănătății prin dispozițiile OUG nr.
1., „. ale căror venituri din pensie depășesc 740 de lei datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin.2";.
Potrivit prevederilor art. 259 alin. 2 al OUG nr.1., „contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5, 5% aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.
Așa cum rezultă din textul actelor normative sus arătate, reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate se efectuează la toate categoriile de pensii, fără nici o deosebire între ele. Deci, acolo unde legea nu distinge nici noi nu avem dreptul să distingem. Legiuitorul prin folosirea sintagmei II pensionarii
„a înțeles ca această reglementare să fie aplicată la toate categoriile de pensii, la cuantumul întreg al pensiei.
Având în vedere cele expuse, reclamanta nu poate beneficia de scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, aspect reținut greșit de către instanța de fond.
Ulterior, prin OUG nr. 1. prevederile art.259 alin. 2 din OUG nr.95/. au fost abrogate, iar prin OUG nr.17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, sumele reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se restituie în două tranșe.
De prevederile OUG nr. 17/2012 va beneficia și reclamanta.
În concluzie, ținând cont de cele menționate mai sus, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și casarea sentința civilă atacată, iar pe cale de consecință să se respingă acțiunea reclamantei ca fiind netemeinică și nelegală.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 14 septembrie 2012 (f.11-12)reclamanta S. B. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea înîntregime sentința atacată, ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține, cu opinie majoritară, că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit prevederilor art. 213 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 95/. republicata: „(1) Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuției: a) toți copiii pana la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, pana la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți și daca nu realizează venituri din munca; b) tinerii cu vârsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului și nu realizează venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul L. nr.
416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; șotul, șotia și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate.";
În mod cert reclamanta intimată se încadrează în categoria persoanelor la care se face referire prin dispozițiile legale anterior menționate, aflându-se în continuarea studiilor, nu a împlinit 26 de ani și provine din sistemul de protecție a copilului, însă exceptarea de la plata contribuției lunare de asigurări sociale de sănătate, reglementată prin dispozițiile art. 213 alin. 1 din Legea nr. 95/., are în vedere un beneficiu acordat personal în favoarea categoriilor de persoane expres menționate care, datorită unor situații particulare în care acestea se află, nu au posibilitatea realizării unor venituri. Acest beneficiu conferă dreptul persoanelor vizate de prevederile legale menționate de a beneficia de servicii medicale chiar dacă acestea nu au calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Independent de acest beneficiu acordat reclamantei în temeiul prevederilor art. 213 alin. 1 din Legea nr. 95/., aceasta este beneficiara unei pensii de urmaș stabilită în condițiile art. 65 și urm. din Legea nr. 19/2000, începând cu data de (...).
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește conform dispozițiilor art. 71 din
Legea nr. 19/2000, respectiv art. 89 din Legea nr. 263/2010, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susținător, în funcție de numărul de urmași.
Reclamanta este beneficiara unei pensii de urmaș stabilită prin aplicarea unui procent de 50% asupra punctajului mediu anual realizat de susținătorul decedat, astfel cum rezultă din Decizia nr. 78522/(...).
Categoriile de persoanele exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate sunt expres și limitativ enumerate la art. 213 alin. 1 și 2 din Legea nr. 95/1996, între aceste categorii neregăsindu-se și beneficiarii unei pensii de urmaș, dimpotrivă potrivit alin. 4 al textului legal menționat „categoriile de persoane care nu sunt prevăzute la alin. 1 si 2 au obligația să se asigure în condițiile art. 211 și să plătească contribuția la asigurările sociale de sănătate in condițiile prezentei legi";.
Cu referire la pensii, singura excepție de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este cea prevăzută la art. 213 alin. 1 lit. h din Legea nr.
95/1996 și se referă la pensionarii care obțin venituri din pensii mai mici de 740 lei.
Prin urmare, reclamanta în calitate de beneficiară a unei pensii de urmaș al cărei cuantum depășește 740 lei, datorează contribuția de asigurări sociale desănătate, fiind greșită soluția primei instanțe în sensul scutirii reclamantei de la plata acestora.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, fiind incident motivul de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 și 3 c.pr.civ., Curtea va admite, cu opinie majoritară, recursul declarat cu consecința modificării în tot a sentinței atacate în sensul respingerii pretențiilor reclamantei sub acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L. D E C I D E
Admite, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva Sentinței civile nr. 2363 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în tot, în sensul că respinge capetele de cerere 1-4 din acțiunea introductivă formulată de reclamanta S. B.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.cu opinie separată în sensulrespingerii recursului
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: M.-F. B.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider că recursul formulat de pârâta C. J. de P. C. este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a admis acțiunea reclamantei S. B., constatând că aceasta, în temeiul disp.art.213 alin 1 lit. a și b din Legea nr.95/.,
este exceptată de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Astfel, conform art.213 alin.1 din actul normativ mai sus menționat,
benef ic iaz ă de as igu r are, f ăr ă pl ata con tr ibuț ie i, ur măto arele c ategor ii de perso ane: a) toți copiii pana la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la vârsta de 26de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, pana la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți și daca nu realizează venituri din munca;b) tinerii cu vârsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protecție acopilului și nu realizează venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor socialacordat în temeiul L. nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; șotul, șotia și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;";
Potrivit alin.4 al aceluiași articol, doar categoriile de persoane care nu sunt prevazute la alin. (1) si (2) au obligatia sa se asigure in conditiile art. 211 si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in conditiile prezentei legi.
Corelându-se cu aceste dispoziții legale, art. 257 alin.1 din aceeași L ege,
nr.95/., prevede că persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banestilunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art.
213 alin. 1.
Astfel, la data adoptării O. nr.1., reclamanta, având vârsta de 24 de ani, fiind studentă și putând fi considerată ca provenind din sistemul de protecție a copilului, beneficia de asigurare soc ial ă de s ăn ătate, f ăr ă pl ata con tr ibuț ie i,
conf or m preveder ilor ar t.213 al in 1 l it. a) ș i b) ș i ar t.257 al in .1 din Legea nr. 95/.
republ ic ată.
Prin O. nr.1., în cadrul articolului 257, s-a prevăzut, la alineatul 2, că: ". lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%*), care se aplica asupra:
Pct.22: Pensionarii ale căror venituri din pensii depășes c 740 de lei
datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).
Conform art.259 alin.2: ". datorată de pensionarii ale căror venituri din
pensii depășesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și sevirează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.";
Potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.24/2000, ce prevede norme obligatorii de tehnică legislativă, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiențălegislativă. Soluțiile pe care le cuprind e trebuie să fie te meinic fundamentate, luându-se în consid erare interesul socia l, politica legislativă a statului român și
cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum și ale armonizări i
legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele i nternaționale la care
R. este parte.
Conform art.17 din Legea nr.24/2000, în vederea asanării legislației active, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmări abrogarea expresă a dispozițiilor legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspect de contradictorialitate cu reglementarea preconizată.
Recuren ta aprec iaz ă c ă în c az ul in timate i sun t apl ic ab ile d is poz iț iile ar t.259 alin.2 ale L. nr. 95/. republicată, cons ider îns ă c ă recl aman ta, f ăc ând p ar te,
po tr iv it preveder ilor me nț ion ate an ter ior, d in c ategor ia perso anelor excep tate de l a
pl ata con tr ibuț ie i de as igur ăr i soc iale de s ăn ătate, nu pu te a f i inclus ă, în te me iu l
d ispoz iț iilor acele iaș i leg i, astfel cum acestea au fost modificate și completate prin
O. nr.1., în sf era co n tr ibu ab il ilor l a f ondul de as igur ăr i soc iale de s ăn ătate , doar pentru faptul că avea calitatea de studentă beneficiară de pensie de urmaș.
Astfel, în primul rând, excepț iile sun t de s tr ic tă in terpre tare , astfel încât, toți
studenții care nu au împlinit vârsta de 26 de ani și nu realizează venituri din
muncă sunt scutiți de plata acestei contribuții sociale, neputându-se astfelconsidera, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens, că pensia de urmaș ar putea fi asimilată veniturilor obținute din muncă în sensul dispozițiilor acestei legi.
În al doilea rând, a admite interpretarea casei teritoriale de pensii în sensul excluderii reclamantei de la beneficiul acordat de lege de a nu plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate, ar însemna a o pune de fapt într-o s itu aț ie
d iscr imin ator ie, cer t def avor ab il ă f aț ă de ce il alț i s tudenț i af laț i în tr -o s itu aț ie
co mp ar ab il ă, respectiv care se află în con tinuarea studiilor, nu realizează venituri
din muncă , fiind as tfel asigurați fără a plăti contribuția de asigurări sociale de
sănătate, dar se bucură și de susținerea materială firească a părinților , în timp ce, în situația intimatei, prestația de asigurări sociale-pensia de urmaș-menită să constituie tocmai un venit de înlocuire plătit de către stat pentru a suplini într-o
anu mită măsur ă su sț inere a de c are a f os t l ips ită aceasta prin decesul ambilor
părinți - nu po ate s ă o pun ă pe ace as ta î n tr -o s itu aț ie de inf erior itate f aț ă de mar e a
majo r itate a s tudenț ilor menț ion aț i an ter io r .
De altfel, art.3 din Codul fiscal, care regl ementează, astfel cum rezultă din
art.2 alin.2 lit.b) și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, prevede, la capitolul intitulat "; In terpre tare a ș i mod if icare a Codulu i f isc al";, printre principiile
fiscalității și „ech itate a f isc al ă l a n ivelul p erso anlor f iz ice"; .
Art.1 din Protocolul nr.12 la C. E. a D. O. prevede că: „ Exerc itarea oricăr ui
drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, înspecial, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație .
Nimeni nu va fi disc riminat de o autorit ate publică pe baza oricăruia dintre
motivele menționate în paragraful 1";.
În al treilea rând, f aptul că pensia de urmaș se calculează înr -un anumit procent din pensia pe care o avea sau la care ar fi fost îndreptățit susținătorul decedat, nu o poate transforma într-un venit propriu, realizat de către intimată
din muncă, ci rămâne un venit menit să înlocuiască susținerea pe care aceasta a r fi avut-o în calitate de studentă, din partea părinților săi, și cu atât mai mult,
tocmai întrucât statul a considerat că re clamanta cu mule az ă de f ap t dou ă c al ităț i
pen tru c are trebu ie s ă i se of ere protecț ie soc ial ă, respec tiv ce a de tân ăr ă af lată în
con tinu are a s tud iil or un ivers itare ș i c are n ic i nu se mai po ate bucur a de susț inere a
mate r ial ă a p ăr inț ilo r s ăi , nu se justifică lipsirea acesteia de beneficiul acordat de
lege oricărui student de a nu plăti contribuții de asigurări sociale de sănătate. Pentru aceste considerente, apreciez că se impunea respingerea recursuluiformulat de pârâta C. J. de P. C. și menținerea sentinței pronunțate de către prima instanță.
C. M.
Judecător,
Red./Tehnored.: C.M.;
3 ex.-(...).
| ← Decizia civilă nr. 368/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3232/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
