Decizia civilă nr. 4491/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4491/R/2012
Ședința publică din data de 30 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S. T. D. S. împotriva sentinței civile nr. 7980 din 16 decembrie 2011 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe intimata pârâtă C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtei intimate - consilier juridic C. A., lipsind reprezentantul reclamantei recurente.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta intimatei depune la dosar delegația sa de reprezentare și jurisprudență arătând că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei susține concluzii de respingere a recursului nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
După dezbaterea cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată se prezintă reprezentanta reclamantei recurente - avocat L. H. din cadrul Baroului C. -care solicită a i se consemna prezența la procesul-verbal al ședinței și concluzii de admitere a recursului astfel cum a fost formulat în scris.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7980 din 16 decembrie 2011 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC T. D. S. în contradictoriu cu pârâtul C. DE A. DE S. C.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin adresa nr. 22559/(...) i s-a răspuns reclamantei la cererea sa înregistrată sub nr. 22559/(...) arătându- i-se că nu i s-a aprobat restituirea sumei reprezentând diferența dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților reclamantei care se suportă din F. Unic de A. S. de S. și contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații la bugetul F. în cauză, pe motiv că restituirea nu a fost solicitată în termenul legal de 90 de zile.
Având în vedere starea de fapt reținută și normele de drept incidente în cauză instanța a apreciat că prezenta acțiune este neîntemeiată și a fost respinsă pentru următoarele considerente:
Ca urmare a modificării aduse prin OUG nr. 1., art. 38 alin. 2 din OUG nr.
1. „(2) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate."; A. 40 alin. 1 din același act normativ prevede că „(1) Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite.";
Este de observat prin urmare că art. 82 din Ordinul M.ui Sănătății își găsește un corespondent într-un act normativ cu putere de lege, ceea ce, fiind prin urmare lipsite de suport susținerile referitoare la faptul că acest ordin ar adăuga la lege.
Instanța a apreciat că din aceste prevederi legale a rezultat cu evidență faptul că legea impune un termen imperativ de 90 de zile în care să se formuleze cererea de restituire, care în speță nu a fost respectat. În consecință, în mod corect cererea sa de restituire.
Susținerea că acest termen nu i s-ar aplica reclamantei întrucât se referă la indemnizații este incorectă întrucât dreptul reclamantei se referă de asemenea la indemnizații, respectiv la recuperarea acestora de la pârâtă.
Critica referitoare la interpretarea că după trecerea termenului de 90 de zile nu s-ar mai putea recupera aceste sume ar reprezenta o încasare a contribuției la CAS care nu își mai asumă nicio obligație de plată și o îmbogățire fără just temei a statului român, întrucât această situație pe care o consideră reclamanta inechitabilă ar putea să fie ușor evitată prin depunerea cererii în termenul prevăzut de lege.
În consecință, instanța a apreciat că în mod corect pârâta a respins prin adresa nr. 22559/(...) cererea reclamantei înregistrată sub nr. 22559/(...), motiv pentru care a respins acțiunea acesteia ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S. T. D. S. solicitândadmiterea recursului și, pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței atacate și în consecință admiterea acțiunii formulate împotriva Casei de A. de S. a J. C. cu obligarea pârâtei la restituirea în favoarea subscrisei a sumei de 6.165 lei, reprezentând diferența dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților recurentei, care se suportă din F. Unic de A. S. de S. și contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații la bugetul F., aferentă perioadei iulie - septembrie 2010; obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale aferente sumei de 6.165 lei, calculate începând cu (...) și până la restituirea efectivă; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecații ocazionate de prezentul dosar, constând în onorariu avocat, conform dovezilor de la dosar, având în vedere următoarele considerente:
Prin Sentința civilă nr. 7., Tribunalul Cluj a respins acțiunea formulată, cu petitele enumerate mai sus, pentru unicul motiv că rec1amanta nu a depus cererea de restituire a sumelor achitate în plus angajaților, cu titlu de indemnizații sociale de sănătate, în termenul de 90 zile, prevăzut de art. II, OUG
3..
Consideră că motivele redate în cadrul acestei sentințe, care au stat la baza soluției de respingere a acțiunii, sunt nelegale și neîntemeiate, raportat la apărările recurentei chiar din cadrul acțiunii și care au fost luate în considerare doar trunchiat de către prima instanță.
Astfel, modalitatea de aplicare și interpretare din partea pârâtei, a prev. art. 82 din O. nr. 6., modificat prin O. nr. 4. este una nelegală și abuzivă, pentru că adaugă la lege o sancțiune pe care textul legii nu o prevede: decăderea din dreptul de a recupera sumele achitate F. și pe care acest fond trebuie să le asume cu titlu de indemnizații de sănătate, pentru nerespectarea presupusului termen de 90 zile în care aceste sume trebuiau solicitate a fi restituite. Ori, nerespectarea acestui termen nu este prevăzută de către legiuitor sub nici o sancțiune și deci, decăderea din dreptul de a mai pretinde și a obține restituirea acestor sume nu se poate invoca, așa cum încearcă să justifice pârâta. Din păcate, în același mod nefondat legal și incorect de adăugare la lege și de interpretate a acesteia, a făcut și instanța aplicarea prevederilor legale citate.
Mai mult, instanța, deși a reținut apărările cu privire la faptul că textul pe care pârâta și-a întemeiat refuzul de restituire al sumelor suportate de două ori de recurentă, nu le sunt aplicabile, omite a arăta de ce aceste texte sunt aplicabile, raportat la diferențierea pe care a făcut-o pentru textele legale incidente.
Astfel, au fost citate următoarele prevederi legale:
Potrivit prev. art. 9, alin. 2 din Ordinul M.S. nr. 6., (2) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 lit. a) din Ordonanța de urgență a G. nr. 1. (angajatori pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. A si B) au obligația plății contribuției pentru concedii și indemnizații în cotă de 0,75%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislației financiar-fiscale în materie;
Potrivit art. 10, alin. 6, O. nr. 6., persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a G. nr. 1. virează lunar contribuția pentru concedii și indemnizații, aplicată asupra venitului estimat. În cazul în care contribuția calculată la venitul estimat este mai mare, respectiv mai mică decât contribuția datorată, calculată asupra veniturilor realizate, casele de asigurări de sănătate vor proceda conform prevederilor legale în materie de colectare a creanțelor fiscale;
Potrivit art. 76, același Ordin: Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din contribuțiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație;
Potrivit art. 84, alin. 3, același Ordin: sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizații se recuperează de la beneficiar în termenul de prescripție de 3 ani.
Potrivit art. 82, indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.
Textul de lege invocat de pârâtă, respectiv art. 82 din O. nr. 6. actualizat, nu le este aplicabil raportat la cererea de a i se restitui sumele plătite cu titlu de contribuții pentru indemnizații de sănătate, plătite de angajatori asiguraților, pentru următoarele considerente:
A. 82 citat mai sus, se referă la indemnizații pe care le solicită angajații plătitori ai contribuțiilor la fondul de sănătate, și pe care aceștia le pot solicita într-un termen de 90 zile de la data la care erau în drept să le solicite și raportat la mențiunile din certificatul medical;
Interpretarea că acest text de lege s-ar aplica angajatorilor (care achită sume cu titlu de contribuție pentru concedii și indemnizații) este incorectă și nelegală, deoarece datele de la care se calculează termenul de 90 de zile nu sunt valabile și nici opozabile angajatorilor:
Angajatorii achită la F., contribuții pentru concedii si indemnizații de sănătate ale angajaților acestora și angajații beneficiază de concedii și indemnizații medicale, pe care au obligația a le solicita în termen de 90 zile de la data la care "beneficiarul era îndreptățit să le solicite"; ori, beneficiar al acestor sume cu titlu de concedii medicale și indemnizații medicale este doar angajatul, nicidecum angajatorul !!!
Sumele cuvenite cu titlu de indemnizații de sănătate, angajaților, se cuvin ca urmare a cotizării acestora (de către angajat și angajator) la F. unic de sănătate, iar angajatorul avansează doar contravaloarea indemnizații1or, urmând a le recupera de la F. prin procedura prevăzută de OUG 1., OMS 6., modificat prin OMS nr. 430/(...);
O interpretare conform căreia angajatorul nu ar mai avea drept de a recupera aceste sume, dacă nu le solicită în termen de 90 zile de la data la care "era în drept să le solicite", ar constitui o nelegalitate dublă din partea C.A.S. și respectiva S. Român pentru că: (1) ar presupune o încasare a contribuției la fond, pentru care C.A.S. nu își mai asumă nici o obligație de plată a indemnizației și (2) ar constitui o îmbogățire fără just temei a S. Român, prin bugetul C.
Deși a arătat că modul în care recurenta aplică și înțelege prevederile legale în materia recuperării sumelor plătite angajaților săi, cu titlu de indemnizații de sănătate/ concedii medicale, și care trebuie suportate din F., este corect, instanța nu a argumentat în nici un mod nici diferențierea dintre contribuții pentru concedii medicale și indemnizații, și indemnizațiile și concediile medicale propriu- zise. Aceasta, cu atât mai mult cu cât a subliniat că C.A.S. în adresa sa prin care le-a comunicat refuzul de restituire a sumei solicitate, nu indică data de la care trebuia calculat termenul de 90 zile. Ar fi chiar interesant cum definește pârâta - și instanța - această dată de la care ar trebui să curgă termenul de 90 zile.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, solicită admiterea recursului formulat în sensul modificării în tot a S. 7. și a admiterii acțiunii formulate, inclusiv petitul privind acordarea dobânzilor de întârziere în restituirea sumelor, în respectarea prev. art. 10, alin. 4, OMS nr. 6..
În drept, art. 304, pe. 9,art. 76, OMS nr. 6., textele legale citate.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 24 octombrie 2012 (f.17-21) C. deasigurări de S. a județului C. a solicitat respingerea recursului formulat canefondat și menținerea ca fiind temeinică și legală a sentinței atacate.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate încererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. de A. de S. a J. C. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinica si legala asentinței recurate.
În esență, aceasta a învederat că recurentul ignoră dispozițiile art. 36 din
OUG nr. 1., conform cărora certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul, iar plata indemnizațiilor se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă.
Rezultă în mod evident faptul că termenul de 90 de zile reprezintă termenul de prescripție în care angajatorii pot solicita sume reprezentând indemnizații plătite de aceștia asiguraților, deci susținerea recurentului în sensul că art. 82 al Ordinului nr. 6. nu îi sunt aplicabile nu este justificată.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Recursul este fondat.
Curtea opinează că hotărârea primei instanțe este nelegală, în contextul în care aceasta se fundamentează pe un text de lege care nu este aplicabil recurentului.
Astfel, reține că potrivit art. 82 din Ordinul nr. 60/(...) actualizat:
„Indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical";.
De asemenea, conform art. 40 din O. nr. 1., astfel cum a fost modificat prin O. nr. 3. „(1) Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite";.
Se constată că normele legale evocate, nu fac referiri la operația de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, ci se referă la solicitarea indemnizațiilor de către beneficiari calitate pe care o au angajații.
Astfel, dispozițiile art. 31, respectiv ale art. 1 din O. nr. 1., statuează că
„Pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, persoanele prevăzute la art. 1 trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: (…)";
„Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul R., la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă: (…)";.
Prin urmare, termenul de 90 de zile se aplică beneficiarilor indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, care sunt persoanele asigurate, respectiv angajații și nicidecum angajatorii acestora.
Extinderea acestui termen la raporturile dintre angajatori și autoritatea publică cu competențe în materia asigurărilor sociale de sănătate nu are un suport legal.
Dimpotrivă, Curtea reține că raportul juridic dintre părțile în litigiu sunt reglementate de art.38 alin.2 din O. nr.1. și art. art.77 alin.1 din Ordinul nr.6..
Conform art. 38 alin.2 din O. nr.1., „(2) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate";, iar art. 77 alin.1 din
Ordinul nr.6. prevede că „(1) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație";.
Cum aceste dispoziții nu cuprind referiri la vreun termen special în cadrul căruia angajatorul beneficiarilor de indemnizații de asigurări sociale de sănătate ar trebui să solicite recuperarea diferenței dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților proprii ce se suportă din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații la bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate, se reține că în privința acestor cereri este aplicabil termenul general de prescripție de
3 ani reglementat de art. 3 din Decretul nr.167/1958, respectiv de art. 2517 din Noul Cod Civil.
În consecință, Curtea apreciază că refuzul pârâtei de restituire către reclamant a diferențelor aferente perioadei 2009-2010 este nejustificat, astfel că acțiunea acestuia din urmă apare ca fiind întemeiată.
Ținând seama de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantului și va modifica sentința atacată, potrivit dispozitivului.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMEL ELEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta S. T. D. S. împotriva sentinței nr.
7980 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta S. T. D. S. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. C. și în consecință obligă pârâta la restituirea în favoarea reclamantei a sumei de 6165 lei reprezentând diferență îndemnizații sociale de sănătate aferente perioadei iulie - septembrie 2010.
Obligă pârâta la plata dobânzii legale aferente sumei de 6165 lei, calculată începând cu data de (...) și până la restituirea efectivă.
Obligă pe intimata C. DE A. DE S. A J. C. să plătească recurentei suma de
620 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G.-L. T. I. T.
GREFIER N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./(...)
Jud.fond B. G. Z.
| ← Decizia civilă nr. 2472/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3633/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
