Decizia civilă nr. 4858/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 4858/R/2012
Ședința publică din data de 21 noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 3568 din 11 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P. S., MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și CASA DE PENSII S. A M. A. ȘI I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 18 octombrie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare din partea pârâtului intimat MFP - D. S. prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că
și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3568 din 11 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului P. I. împotriva pârâtului S. R. reprezentat prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR pentru a se constata încălcarea gravă a unor drepturi fundamentale privind unele măsuri referitoare la regimul cumulului pensiilor cu venituri salariale și pentru obligarea pârâtului MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - D. G. F. - CASA DE PENSII A MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR să îi restituie acestuia sumele cuvenite ca pensie militară și care au fost reținute prin efectul legii începând cu (...) și până la zi actualizate cu dobânda legală precum și pentru plata în continuare a pensei militare.
S-a luat act de renunțare la judecată a reclamantului referitor la cheltuielile de judecată.
P. a hotărî astfel prima instanță a reținut că, conform art. 5 alin. 4 din
Legea nr. 119/2010 pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Decizia de recalcularea stabilit dreptul la pensie al contestatorului începând cu data de (...), însă ulterior, prin decizia de revizuire, calculul pensiei s-a făcut prin raportare la veniturile efectiv realizate de către acesta în perioadaîn care a activat ca și cadru militar, fiindu-i recunoscut dreptul în cuantumul revizuit tot începând cu data de (...), în baza O.TJ.G. nr. 1..
Respectarea principiului contributivității s-a reflectat în cuantumul pensiei stabilite în baza L. nr. 119/2010 din momentul în care a încetat în puterea legii dreptul la încasarea pensiei de serviciu.
De asemenea, nu au putut fi primite susținerile în sensul producerii unei discriminări, atât timp cât H.G. nr. 735/2010 a fost abrogată, fără a produce efecte asupra dreptului la pensie cuvenit reclamantului, iar prin O. nr. 1. au fost înlăturate eventualele situații inechitabile în care beneficiarii nu puteau prezenta actele necesare pentru dovedirea veniturilor realizate în termenul stipulat.
Prin acest act normativ, conform art. 2 alin. 2 lit. a, s-a stabilit că drepturile de pensie revizuite se cuvin de la data de (...), dacă cererea de revizuire și toate actele doveditoare sunt depus la casa de pensii sectorială până la data de (...).
În cazul reclamantului s-a făcut dovada aplicării acestei dispoziții legale, prin aceea că drepturile revizuite i s-au acordat cu începere din data de (...), nepunându-se problema vreunei discriminări.
În ceea ce privește nesocotirea normelor ce garantează dreptul la proprietate, practica constantă a C. E. a D. O. este în sensul că este la latitudinea statului de a aprecia cuantumul drepturilor ce urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. A., statul poate introduce, suspenda sau înceta plata unor anumite drepturi, prin edictarea unor modificări legislative adecvate (cauza Kechko contra Ucrainei, 2006).
In speță, nu s-a putut considera faptul că reclamantul a fost lipsit de proprietatea sa, în sensul art. 1 din Protocolul Adițional, dreptul său la pensie rămânând în vigoare, modificându-se doar cuantumul acesteia, cuantum care, ulterior intrării în vigoare a L. nr. 119/2010 a fost calculat în baza principiilor L. nr. 19/2000, așadar cu respectarea principiului contributivității.
Deși dreptul la pensie este asimilabil dreptului de proprietate, cu toate acestea, cuantumul pensiei cuvenite pentru viitor nu constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul Adițional, deoarece acesta nu garantează vreun drept la pensie într-un anumit cuantum, ci garantează dreptul la pensie.
În cauza de față pensia reclamantului a fost recunoscută și calculată în temeiul L. nr. 164/2001, având deci, o bază suficientă în dreptul intern, de natură să-i confere acestuia o așteptare legitimă cu privire la dobândirea și exercitarea dreptului la pensie.
În consecință, modificarea dispozițiilor legale privind modalitatea de calcul a drepturilor sale de pensie, prin intrarea în vigoare a L. nr. 119/2010, reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate al reclamantului.
P. ca această ingerință să nu constituie o încălcare a Protocolului nr. 1
Adițional, trebuie să respecte anumite limite ce au fost trasate prin jurisprudența
C. E. a D. O.
În cauza de față, ingerința este prevăzută de un act normativ (Legea nr.
119/2010) și a fost justificată de un scop legitim de interes general, constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, pe baza principiului contributivității.
În ceea ce privește raportul rezonabil de proporționalitate între interesele generale vizate și interesul particular urmărit, a trebuit verificat dacă prin recalcularea pensiei reclamantului în temeiul L. nr. 119/2010 a fost adusă dreptului reclamantului o atingere de natură să afecteze însăși substanța dreptului său la pensie. În acest sens, testul de proporționalitate constă în a analiza dacă reclamantul a fost lipsit în totalitate de mijloacele de subzistență ori dacă măsura este discriminatorie (cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei).
S-a observat faptul că în urma recalculării pensiei reclamantului acesta avea un cuantum al pensiei mai mic decât cel pe care 1-a obținut în urma revizuirii conform O. nr. 1., considerând în acest mod faptul că acesta nu este lipsit de mijloacele de subzistență.
Totodată, revizuirea pensiei recalculate a reclamantului a avut la bază punctajul calculat în funcție de veniturile realizate de acesta, raportat la care s- au plătit contribuțiile de asigurări sociale pe durata încadrării în muncă.
De asemenea, recalcularea pensiilor speciale a fost justificată de rațiuni de echitate, precum și de politica bugetară, afectând deopotrivă toate categoriile de pensionari care beneficiau de pensii speciale și care, potrivit art. 1 din Legea nr.
119/2010 au devenit pensii în sensul L. 19/2000.
Nu poate fi reținută o afectare a substanței dreptului la pensie prin recalcularea și revizuirea pensiei de serviciu, câtă vreme dreptul garantat de art. 1 din Protocolul 1 este dreptul la pensie, iar nu dreptul de a primi un anumit cuantum al pensiei, aceasta putând suferi modificări datorită schimbărilor legislative, fără a se putea considera că aceste fluctuații afectează însăși substanța dreptului, astfel încât să se poate susține faptul că reclamantul și-a pierdut chiar dreptul la pensie.
Instanța a apreciat că nu a avut loc nicio încălcare a art. 1 din Protocolul 1
Adițional la C.
Referitor la încălcarea principiului neretroactivității legii, consideră că
Legea nr. 119/2010 nu dispune pentru trecut și nu intervine asupra unor drepturi dobândite, pensiile încasate în temeiul L. nr. 164/2001 sau L. nr.
179/2004, până la intrarea în vigoare a noii legi nefiind afectate. Prin urmare, procesul de recalculare, urmat de cel de revizuire, privește doar cuantumul pensiei de care va beneficia reclamantul pentru viitor, în acord cu jurisprudența C. Constituționalei.
Instanța a reținut că reclamantul a renunțat la acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. I. solicitând, în principal modificarea în tot a sentinței și rejudecând cauza admiterea acțiuni, iar în subsidiar, în temeiul art. 312 solicită casarea hotărârii și trimiterea acesteia la aceeași instanță având în vedere că aceasta a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanța de fond s-a pronunțat cu privire la alte aspecte decât acelea cu care a fost sesizata prin cele doua petite ale acțiunii introductive. Prin considerentele sentinței se detaliază aspecte referitoare la o decizie - fără număr și data - privind recalcularea dreptului la pensie a reclamantului recurent, cerere absolut extrinsecă a acțiunii promovate de acesta.
În cauza este prezent și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.7
C.proc.civ. întrucât hotărârea se sprijină pe o motivație străina de natura pricinii.
Reclamantul recurent nu a contestat vreo decizie privind recalcularea pensiei ori revizuirea acesteia, acțiunea sa fiind circumscrisa altor obiecte corect stabilite, în întreaga motivare a sentinței se refera la o pricina cu un alt obiect decât acela cu care a fost sesizata, încâlcind în mod flagrant inclusiv principiul disponibilității garantat de normele procedurale.
Încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 8 C.prod.civ. este justificata prin faptul ca actul dedus judecații nu este o decizie privind reglementarea sau revizuirea pensiei ci constatarea încălcării drepturilor garantate de C., alte tratate și convenții ratificate de R., a prevederilor constituționale, prin capitolul 4 al L. 3. referitor la "M. privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare ", iar ca o consecința a acestor încălcăriobligarea intimatului la restituirea sumelor cuvenite ca pensie militara începând cu data de (...) la zi și în continuare.
În fine, hotărârea pronunțata a fost data cu încălcarea reglementarilor cuprinse în art. 3041 pct. 9 C.proc.civ. în sensul că, aceasta a făcut o aplicare greșită a legii. Termenul legal pe care se fundamentează hotărârea atacata este Legea 119/2010, O. 1. și jurisprudența convenționala de coniventa cu aceste acte normative. Din acțiunea reclamantului-recurent rezultă de departe ca temeiurile de drept sunt cu totul altele. Prin urmare prima instanța a soluționat acțiunea reclamantului pe cu totul alt temei juridic decât acela impus de petitele acțiunii sale. Recurentul a mai arătat că începând cu data de (...), în temeiul art. 17 alin. 1 din Legea 3. beneficiarii dreptului la pensie, pot cumula pensia de serviciu cu veniturile numai daca nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În temeiul art. 18 alin. 2 lit. a din același act normativ, pensionarii care desfășoară activități profesionale au obligația ca în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plătii pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raportului de munca. Recurentul a optat pentru menținerea raporturilor de muncă cu unitatea la care era angajat la momentul respectiv. Dreptul la pensie al recurentului a fost deschis la data de (...) prin decizia de pensionare nr. 1. din (...). Potrivit art. 26 din Legea 179/2004 privind pensiile de stat ale polițiștilor, în vigoare la data pensionarii, recurentul era în drept a beneficia alături de pensie și de veniturile salariale corespunzătoare funcției pe care era încadrat. Prin urmare, în contextul celor doua acte normative obligarea recurentului de a opta intre cele doua ipoteze reglementate de legea noua, Legea 3., nu poate produce efecte juridice decât cu încălcarea principiului neretroactivității legii pe larg detaliat în acțiunea introductiva. Aceeași obligativitate poate fi impusa doar cu încălcarea dreptului național, convențional și a jurisprudenței. A., se încalcă dreptul constituțional la munca și pensie, prevederile O.G. 137/2000 privind discriminarea, legislația C. și comunitara, D. D. O., C. O. I. a M. Dreptul la munca și pensie este consacrat prin art. 41 alin. 1 și art. 47 alin. 1 din Constituția R.iei. Prin instituirea obligației prevăzute de art. 18 din Legea 3. se aduce atingere principiului nediscriminării atâta între pensionarii, cetățeni romani cat și între aceștia și pensionarii cetățeni ai comunității europene, care au dreptul a cumula pensia cu veniturile salariale, fără instituirea vreunui plafon. Măsura cumulului pensiei cu salariul astfel cum ea este reglementata în Legea 3. vizează doar pensionarii angajați ai sistemului de stat și nu și pe cei din sectorul privat, fiind astfel evident încălcat principiul nediscriminării. Dispoziția art. l din Protocolul 1 la C. sunt încălcate atât în ceea ce privește modalitatea în care acestea definesc noțiunea de "bun" cât și în ceea ce privește raportul de proporționalitate. Sub acest ultim aspect trebuie observat faptul ca prin interzicerea cumulului, recurentul este obligat a suporta o sarcina individuala excesiva fata de scopul general urmărit. În legătura cu încălcarea dreptului comunitar va face referire doar la directiva 2. privind cererea cadrului general favorabil tratamentului egal privind ocuparea forței de munca și condițiile de angajare. Recursul reclamantului poate fi admis și în temeiul art. 312 alin. 3. Din aceasta perspectiva apreciază că prima instanța nu a soluționat în fond acțiunea reclamantului astfel ca instanța de recurs este pusa în imposibilitatea de a efectua controlul hotărârii. Pârâtul intimat M. F. P. prin D. G. A F. P. S. a formulat întâmpinare prin carea solicitat respingerea acțiunii față de Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și respingerea ca nefondat a recursului formulat. Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive a M. F. P. având în vedere că, în speță, acesta nu participă nemijlocit la raportul juridic litigios pentru a fi citat conform Codului de procedură civilă. De asemenea solicită respingerea cererii de acordare a eventualelor cheltuieli de judecată, având în vedere faptul că Ministerul Finanțelor Publice prin D. S., ca reprezentant al S. R., nu are nici o culpă procesuală care să fi condus la introducerea acțiunii. Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate încererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele: Prin demersul său judiciar, reclamantul a solicitat să se constate încălcarea gravă a unor drepturi fundamentale ca urmare a intrării în vigoare și aplicării L. nr. 3., prin care, anumitor categorii de pensionari li s-a interzis cumulul pensiilor cu veniturile salariale și să-i fie restituite sumele cuvenite cu titlul de pensie militară, reținute prin efectul legii începând cu data de (...) la zi, actualizate cu dobânda legală, precum și la plata, în continuare a pensiei militare. În motivarea acțiunii a arătat că în temeiul art. 14 din Legea nr. 179/2004 a obținut pensie de serviciu anticipată începând cu data de 0(...) și în același timp a ocupat funcția de sef serviciu la S. P. C. P. E. P. Z., funcție pe care o deține și în prezent. Reclamantul a susținut că odată cu intrarea în vigoare a L. 3., în conformitate cu prevederile art. 18, a fost constrâns să opteze pentru continuarea activității și pe cale de consecință pentru suspendarea plătii pensiei de serviciu pe durata îndeplinirii acestei activități, fiind astfel încălcate prevederile din Constituția R.iei, C. Europeană a D. O. și din alte tratate și convenții ratificate de R. Cu toate acestea, prima instanță respingând acțiunea nu a analizat pretențiile reclamantului prin prisma capetelor de cerere cu care a fost investită, ci, așa cum reiese din considerentele sentinței, a făcut referire la legalitatea recalculării pensiei de serviciu în temeiul L. nr. 119/2010 și OUG nr. 1., deși nu a fost învestită cu aceste capete de cerere prin cererea introductivă sau prin vreo modificare sau completare ulterioară a acțiunii. Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ., care consacră principiul general privind motivarea hotărârilor, judecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. În temeiul acestor dispoziții legale instanța de fond era obligată să examineze cererea reclamantului și să verifice dacă se confirmă sau nu cele susținute de reclamant, prin raportare la starea de fapt arătată, cât și la temeiul juridic invocat. În consecință, se constată nesoluționând capetele de cerere cu care a fost investită și reținând motive de fapt străine naturii pricinii, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală. Ținând seama de aceste considerente și văzând că omisiunea analizării cauzei prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate reprezintă o necercetarea fondului, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 cu referire la art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de reclamant și va casa în tot sentința atacată, urmând a trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță, întrucât o analiză a pretențiilor deduse judecății nu poate fi făcută pentru prima dată în recurs. P. ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 3568 din 11 iunie 2012 a Tribunalul Sălaj pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează în tot. Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI I.-R. M. C. M. S.-C. B. G. C. GREFIER Red. S.C.B. Dact.V.R./2ex. (...) Jud.fond C. N. C.
| ← Decizia civilă nr. 3349/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 785/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
