Decizia civilă nr. 609/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 609/R/2012
Ședința din 13 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D.
G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul N. G., reprezentat legal de S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R. ( ÎN CONTINUARE „SCMD";) împotriva sentinței civile nr. 1779 din 30 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și C. J. DE P. A M. A. ȘI I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs reclamantul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, se constată că la data de 25 ianuarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată C. de P. S. a M. A. și I. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită, în principal să se constate nulitatea recursului, iar în subsidiar, să fie respins recursul ca nefondat, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.
Totodată, se constată că la data de 06 februarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat Ministerul Administrației și Internelor a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.
Curtea, în urma deliberării, respinge excepția nulității recursului invocată de pârâta intimată C. de P. S. a M. A. și I., având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 3041 C. recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 C., instanța poate analiza cauza sub toate aspectele. Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 1779 din 30 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de M. A. și I. B. și a fost respinsă acțiunea formulatăde reclamantul N. G. în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul N. G. reprezen- tat de S. C. M. D., în R. și în R. în contradictoriu cu C. de P. a M. A. și I. B., având ca obiect contestație decizie pensionare. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Decizia contestată a fost emisă la data de (...) în baza H.G. 735/ 2010 privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Potrivit art. 1 lit. a și b din L. nr. 1., pe data intrării în vigoare a acesteia ((...)) pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației peni- tenciarelor, stabilite pe baza legislației anterioare, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, H.G. 735/ (...) cuprinzând metodologia de recalculare a acestor pensii. Potrivit dispozițiilor art. 14 din H.G. 735/(...) „Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M.ui Apărării Naționale, M. Administrației și I. și Serviciului Român de I. (2) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare";. De menționat că H.G. 7. nu a instituit o procedură nouă de contestare a deciziilor de stabilire a pensiilor militarilor și polițiștilor, căci atât Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cât și L. nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, stabileau în art. 54 că aceste decizii trebuiau contestate, în termen de 30 de zile de la co- municare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul Minis- terului Apărării Naționale, M. de I. și S. Român de I. și doar deciziile acestor comisii de contestații puteau fi atacate în instanță potrivit Legii nr. 19/2000, cele necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, fiind definitive. Conform susținerilor reclamantului contestator, prin sentința civilă nr. 3. a C. de A. C. rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38 din (...) a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern până la soluționarea în mod definitiv și irevocabil a cauzei - obiect al dosarului nr. (...) al CA C., în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 443/(...). Prin sentința civilă nr. 443/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus anularea dispozițiilor articolului 2 alin. 2, 3, 4, 6, 7, articolului 6 alin. 1, 2, 4 și articolul 10 alin. 2 din Hotărârea de G. nr. 7., iar nu și a art. 14 din acest act normativ. HG nr. 7. a fost abrogată cu începere de la data de (...) prin art. 10 din O.U.G. nr. 1.. La data de (...) a intrat în vigoare L. 2. privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 171 al acestui act normativ, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi";. Conform art. 149 din L. 2. „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 dezile de la comunicare, la C. C. de C., respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. Apărării Naționale, M. Administrației și I. și S. Român de I.. (2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. (3) C. C. de C. funcționează în cadrul CNPP. (4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive."; Art. 150 al. 3 din același act normativ precizează că în soluționarea contestațiilor, C. C. de C. și comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. Apărării Naționale, M. A. și I. și S. Român de I. adoptă hotărâri care, potrivit art. 151 al. 2, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 151 al. 3 din L. 2. stabilește că hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul pre- văzut la alin. (2) sunt definitive. Însă, instanța reține că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă la data de (...) și i-a fost comunică reclamantului după data de (...), data intrării în vigoare a Legii 2.. Ca atare atât H.G. 7. care a stat la baza emiterii deciziei contestate, cât și L. 179/2004 act normativ în vigoare la momentul emiterii deciziei contestate și L. 2. care a abrogat această lege specială, prevăd în mod imperativ pro- cedura administrativă prealabilă privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la co- municarea deciziei, contestația direct la instanța de judecată fiind admisibilă doar dacă era îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de comisia de contestații din cadrul M. A. și I. Pentru considerentele reținute, tribunalul a apreciat ca fiind inadmisi- bilă contestația formulată de reclamant împotriva Deciziei de recalculare a pensiei nr. 117596/(...) mai înainte de parcurgerea și finalizarea procedurii administrative prealabile și, în consecință, a respins contestația ca atare. Instanța a respins și celelalte capete ale contestației, accesorii capătu- lui principal, urmare a respingerii acestuia. Fără cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta/ul N. G. solicitând în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond și în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterii acțiunii așa cum a fost eaformulată. Recurentul invocă excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță Ministerul Administrației și Internelor, deși potrivit art. 105-107, art. 132 și art. 139 din L. nr. 2. competența aparținea Casei Sectoriale de P. Învederează că a formulat contestație în termenul legal de la comunicarea deciziei de recalculare la comisia de contestații care funcționează în cadrul M. A. și I. în temeiul dispozițiilor art. 149 alin. (1) din L. nr. 2., privind sistemul unitar de pensii. Cum în termenul legal de 45 zile de la momentul înregistrării contestației, potrivit dispozițiilor art. 149 alin. (4) Din L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii C. nu a emis o hotărâre care să soluționeze contestația depusă, apreciază că lipsa acestui răspuns echivalează cu respingerea demersului. Astfel, arată că, prin contestarea la C. de contestații din cadrul M. A. și I. a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 149 alin. (2) din L.nr. 2. privind sistemul unitar de pensii, fapt ce îi dă dreptul să se adresezeinstanțelor de judecată. Făcând trimiteri punctuale la statutul și situația cadrelor militare pe parcursul desfășurării activității, la drepturile, obligațiile și interdicțiile implicite, recurentul concluzionează că prin L. nr. 1. și normele de aplicare ale acesteia i se încalcă dreptul de proprietate care derivă din dreptul la gradul avut, precum și din noțiunea de „." astfel cum a fost ea interpretată de Curtea E. a D. O. (CEDO). Mai mult, acesta apreciază că lipsește temeiul juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei militare, în contextul în care prin S. civilă nr. 3. pronunțată de către Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus „suspendarea executării HG 735/21 iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond." S. menționată a rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38/(...) pronunțată de înalta Curte de C. și J. Așadar, emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile mai sus arătate. Având în vedere efectele „erga omnes" ale suspendării unui act administrativ prin decizii judecătorești rezultă că recalcularea pensiei s-a făcut în temeiul unui act normativ lipsit de orice efect. Prin urmare, recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare este suspendată, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei contestate și a cuantumului pensiei astfel cum a fost stabilit. De altfel, unele decizii de recalculare au fost emise în temeiul Legii nr. 1. și a H.G. nr. 7. după data de (...), când aceste acte normative au fost abrogate prin L. nr. 2., legea unitară de pensii. E. deciziilor de pensionare în temeiul a doua acte normative lipsite de forță juridică atrage nulitatea deciziilor de recalculare a pensiilor. Recurentul invocă încălcarea dreptului de proprietate cu privire la modalitatea de calcul prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut, extrapolând motivele ce stau la baza acesteia susțineri prin raportare la L. nr. 1., art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la C. E. a D. O., C. R., D. U. a D. O., T. De asemenea, face sublinieri cu privire la discriminare în raport de alte categorii socio-profesionale(magistrați), la principiul neretroactivității legii civile ca principiu constituțional, principiul drepturilor câștigate. Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Administrației și Internelora solicitat respingerea recursului. În recurs nu au fost administrate probe noi. Recursul este fondat. Curtea constată că prima instanță a fost învestită cu solicitarea de anulare a deciziei de recalculare a pensiei nr. 117596/(...), emisă de pârâta C. de P. a M. A. și I. cu consecința menținerii deciziei nr. 117596/(...) privind calcularea pensiei de serviciu, stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001 și a obligării pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001 și pensia recalculată, conform Legii nr. 1. și HG nr. 7., de la data de (...) și până la repunerea în plată a pensiei inițiale. De asemenea, s-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, respectiv suspendarea plății pensiei reduse și menținerea în plată acuantumului pensiei stabilit conform Legii nr. 164/2001, cu cheltuieli de judecată. T. a soluționat cauza exclusiv prin raportare la excepția lipsei procedurii prealabile, în sensul că a reținut că parcurgerea acestei proceduri era obligatorie atât prin prisma dispozițiilor Legii nr. 2., cât și a H.G. nr. 7., care a stat la baza deciziei contestate. Astfel, aceasta a considerat că acțiunea adresată instanței de judecată poate viza doar hotărârea pronunțată de C. de contestații din cadrul MAI. Ceea ce a omis prima instanță să aibă în vedere este faptul că decizia de recalculare contestată a fost emisă la data de (...), astfel că legalitatea emiterii acesteia, inclusiv sub aspectul obligativității parcurgerii unei proceduri prealabile nu trebuie analizată în raport de un act normativ care nu era în vigoare la data emiterii acesteia, respectiv L. nr. 2.. Astfel, se constată că L. nr. 263/1020 a fost publicată în Monitorul Oficial al R. la data de (...) și a intrat în vigoare la data de (...), cu excepția dispozițiilor art. 70 al. 1, art. 132, 135 și art. 194, care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării. Practic, prin aplicarea dispozițiile Legii nr. 2. la o situație juridică născută anterior intrării ei în vigoare, prima instanță a încălcat principiul neretroactivității legii civile. Celălalt temei juridic pe care se fundamentează hotărârea atacată îl constituie HG 735/21 iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond. Însă prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) acest act normativ a fost suspendat. S. menționată a rămas irevocabilă în baza deciziei nr. 38/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, prin OG. nr. 1., privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publica si siguranța naționala, publicată în Monitorul Oficial nr. 81 din 31 ianuarie 2011, HG nr. 7. a fost abrogată. În condițiile în care nici L. nr. 1. și nici L. nr. 19/2000 la care face trimitere primul act normativ menționat nu instituie o procedură prealabilă obligatorie de contestare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, Curtea consideră că în mod eronat s-a apreciat ca fiind fondată excepția lipsei procedurii prealabile. Prin urmare, în contextul expus, Curtea apreciază că prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, astfel că în baza art. 312 al. 1,5 Cod de procedură civilă va dispune casarea în parte a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, menținând soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a M. A. și I., care nu a fost recurată de reclamant, fiind de acord că pârâta C. de P. a M. A. și I. este succesorul legal al acestui minister, conform art. 132 din L. nr. 2., aplicabil ca urmare a reorganizării instituțiilor emitente ale deciziei atacate. Cu ocazia rejudecării, prima instanță se va pronunța cu privire la fondul litigiului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R. (ÎN CONTINUARE „SCMD";) pentru N. G. împotriva sentinței civile numărul 1779 din 30 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), pe care o casează în parte și trimite spre rejudecare acțiunea civilă formulată de reclamantul N. G. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și C. J. de P. a M. A. și I. Menține restul dispozițiilor. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, L. D. D. G. S. D. G., C. M. Red.L.D./Dact.S.M. 2 ex./ (...) Jud.fond: C. V.
| ← Decizia civilă nr. 2437/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 880/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
