Decizia civilă nr. 695/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 695/R/2012
Ședința publică din data de 15 februarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta L. M. împotriva sentinței civile nr. 1763 din 30 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați M. A. N. și CASA DE PENSII A M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 8 februarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâților intimați întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată sub nr. 1703/100/(...), reclamanta L. M. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimații: M. A. N. și C. de P. a M. A. N., ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 50269/(...), emisă de C. de P. a M. A. N., menținerea deciziei nr. 23430/(...) privind calcularea pensiei de serviciu, stabilită în temeiul dispozițiilor Legii 164/2001, obligarea intimatei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii 164/2001 și pensia recalculată conform Legii 1. și H. 710/2010, de la data de (...) și până la repunerea în plată a pensiei inițiale, cu dobânda legală aferentă sumelor datorate astfel, calculată până la data plății efective, suspendarea efectelor deciziei atacate și obligarea intimaților la suportarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației s-a susținut că reclamanta a avut calitatea de cadru militar, în prezent beneficiind de pensie. Prin decizia de pensionare contestată s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiei reclamantei, producându-se o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia și implicit a patrimoniului reclamantei.
S-a mai arătat că cadrele militare sunt singura categorie profesională care are statuată obligația sacrificiului suprem pentru țară, ei sunt în serviciul națiunii și dobândesc grade militare care pot fi pierdute numai în condițiile legii, iar în măsura în care se va admite recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, se va realiza o degradare a militarilor cu încălcarea dispozițiilor legale. Pensia militarului este o contraprestație pentru sacrificiul pe care acesta este obligat să-l facă cât și o contraprestație pentru soțul militarului care a fost la rându-i obligat să-și abandoneze slujbele pentru a-l urma pe militar acolo unde acesta era trimis în funcție de necesitate.
Reclamanta a arătat că prin L. 1. se încalcă dreptul de proprietate, creându-se și o discriminare între cadrele militare active și cele pensionate. Astfel, se susține că atâta timp cât evidența raportului de muncă a cadrului militar nu s-a ținut prin înscriere în carnetul de muncă, adeverințele cu veniturile realizate de-a lungul anilor sunt aproape imposibil de obținut de către pensionari, comparativ cu cadrele militare active care au norocul că lucrând într-o singură unitate au putut prezenta adeverințele cu veniturile realizate.
S-a mai arătat că se creează discriminare și între cadrele militare și magistrați, întrucât aceștia din urmă, deși au avut parte de aceleași privațiuni, beneficiază de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil.
De-a lungul timpului, cadrele militare s-au bucurat de un regim special de pensii, cu o modalitate de calcul a pensiei diferită de celelalte categorii profesionale, cuantumul pensiei fiind stabilit în raport cu solda avută în ultima lună anterior pensionării.
Decizia de recalculare a pensiei contestată, a fost emisă în baza dispo- zițiilor H. 735/(...). Prin sentința civilă nr. 3. a C. de A. C. s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern, astfel că emiterea deciziei de recalculare a pensiei reclamantului s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic, deoarece hotărârea de suspendare a actului administrativ printr-o hotărâre judecătorească are efect erga omnes.
Cu privire la încălcarea dreptului de proprietate, se susține că, potrivit art. 6 alin. 4 din H. 7. :
„Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.";
În conformitate cu art. 3 din L. 80/1995, privind statutul cadrelor militare: „Gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar. Gradul de ofițer, maistru militar și subofițer nu se poate pierde decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.";
Potrivit art. 9 lit. a din același act normativ, „Cadrele militare în activitate au dreptul la: solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și la prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a G., iar potrivit art. 10, „Cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50% .";
În conformitate cu art. 14 alin. 2 din L. 360/2002: „(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:";, iar potrivit art. 15 din aceeași lege:
„ (1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către: a) Președintele R., pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului administrației și internelor; b) ministrul administrației și internelor, pentru ceilalți ofițeri de poliție, la propunerea inspectorului general al Poliției Române; c) inspectorul general al Poliției Române și șefii celorlalte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, pentru agenții de poliție.";
Așadar, reclamantul deși a desfășurat activitate și a obținut venituri diferențiate în funcție de pregătirea sa, de gradele pe care le-a avut, de meritele recunoscute, pensia sa a fost calculată doar prin luarea în considerare a salariului mediu brut pe economie pentru perioadele respective.
Prin aplicarea acestei modalități de calcul, s-a apreciat că reclamantul a fost degradat militar, ori degradarea militară se aplică numai în condițiile expres prevăzute de legea penală și de asemenea s-a încălcat un drept fundamental, dreptul de proprietate, garantat prin dispozițiile art. 44 din
Constituție și jurisprudența C. Neluarea în calcul a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară, reprezintă fără îndoială o expropriere a bunurilor câștigate.
Afectarea dreptului de proprietate al reclamantului este susținută și prin trimitere la cauze soluționate de C.
S-a invocat și existența unei discriminări realizată între persoane din aceeași categorie profesională, dintre cadrele militare și personalul civil și cea dintre categorii profesionale asemănătoare.
Reclamanta a mai arătat că recalcularea pensiei sale s-a făcut și prin încălcarea principiului neretroactivității legii.
Astfel, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Aceasta este o normă imperativă, de la care nu se poate deroga. În acest sens Curtea Constituțională, a stabilit în practica sa, că, consecințele înscrierii principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe, sancționând în numeroase rânduri, prin constatarea neconstituționalității dispozițiile legale cu privire la care a fost sesizată, încălcarea principiului neretroactivității legii, contribuind totodată la definirea lui.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii 164/2001, art. 13 din H. 7., L.
1..
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta C. S. DE P. A M. A. N. a solicitat, pecale de excepție, respingerea contestației ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile raportat la obiectul acesteia, iar pe fond, a solicitat respingerea contestației ca rămasă fără obiect.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâta a susținut că, față de data introducerii contestației, respectiv (...), dată la care se afla în vigoare Legea
2. privind sistemul unitar de pensii, care a produs efecte începând cu data de (...), contestatorul trebuia să se adreseze cu o plângere prealabilă
Comisiei Centrale de C. care funcționează în cadrul Ministerului A. N. și doar împotriva hotărârii acestei comisii, tribunalele pot fi sesizate cu litigii în primă instanță, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii comisiei. Potrivit dispozițiilor art.149 alin. 4 din L. 2., deciziile de pensie necontestate la comisia de contestații în termen de 30 de zile de la comunicare, sunt definitive.
În ce privește lipsa de obiect a contestației, intimatul a susținut că, prin HG 7., conform Legii 1., s-a dispus recalcularea pensiilor militare, conform algoritmului de calcul utilizat de L. 1..
Se arată că această hotărâre a obligat intimatul să emită decizii de recalculare a pensiilor cadrelor militare în rezervă, conform prevederilor imperative impuse de exigențele acesteia. Potrivit dispozițiilor art. 10 din
OUG nr.1/2011 a fost abrogată HG nr. 7. ce prevedea procedura de calcul a pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, iar potrivit dispozițiilor art.1 alin. 1 din OUG nr. 1/(...) au fost stabilite noi termene și criterii de recalculare a pensiilor militare. Într-o atare situație, dispozițiile OUG nr.1/2011 prevăd că pensiile militare se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, îm- potriva acestor decizii urmând să curgă alte termene.
Intimatul a arătat că nu se mai impune anularea deciziei de recalculare a pensiei, întrucât aceasta nu mai produce efecte până când pensia contestatorului nu va fi revizuită din oficiu, iar începând cu luna februarie 2011, acesta a revenit la pensia avută anterior și a primit diferența de pensie neîncasată pentru luna ianuarie 2011.
Prin sentința civilă nr. 1763/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a respins contestația formulată de reclamanta L. M., reprezentată de S. C. M. D. în R. și în R., în contradictoriu cu intimații C. de P. a M. A. N. și M. A. N.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut ur- mătoarele:
Decizia contestată a fost emisă în baza H. 7. privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
În conformitate cu dispozițiile art. 14 din această hotărâre:
„(1) Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce con- testație în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., M. Administrației și Internelor și Serviciului Român de I.
(2) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor Legii nr. 1., cu modificările și completările ulterioare.";
Potrivit dispozițiilor art. 10 din OUG nr.1/2011 a fost abrogată HG nr.
7. iar, potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 din OUG nr.1/(...) au fost stabilite noi termene și criterii de recalculare a pensiilor militare. Acest act normativ prevede că pensiile militare se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de (...), împotriva acestor decizii urmând să curgă alte termene.
L. 2. prevede la art.149 că:
„(1) Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de C., respectiv la comisiile de contestații care fun- cționează în cadrul M. A. N., M. Administrației și Internelor și Serviciului Român de I.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
(3) C. C. de C. funcționează în cadrul CNPP.
(4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.";
De asemenea, art. 150 din același act normativ prevede că: „(1) C. C. de C. și comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., M. Ad- ministrației și Internelor și Serviciului Român de I. sunt organisme de verifi- care, care examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale și urmăresc apli- carea corectă a legislației referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcționarea și structura Comisiei Centrale de C., respectiv a comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului A. N., M. Administrației și Internelor și Serviciului Român de I. se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale, ministrului apărării naționale, ministrului administrației și internelor și directorului Serviciului Român de I., în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluționarea contestațiilor, C. C. de C. și comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. Naționale, M. Administrației și Internelor și Serviciului Român de I. adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia";, respectiv art. 151:
„(1) Hotărârile Comisiei Centrale de C., respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de I. se comunică persoanelor în cauză și caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.";
Ca atare, prima instanță a reținut că, atât în baza H. 7. care a stat la baza emiterii deciziei contestate, cât și în conformitate cu dispozițiile Legii 2., act normativ în vigoare la momentul înregistrării contestației, era prevăzută în mod imperativ necesitatea urmării procedurii prealabile privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, acțiunea direct în instanța de judecată vizând doar hotărârea pronunțată de comisia de contestații din cadrul M. A. Naționale.
Pentru considerentele reținute, tribunalul a apreciat întemeiată excepția invocată de intimat, excepția fiind una peremtorie, astfel încât nu se mai impune verificarea susținerilor de fond ale contestației.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta L. M.,reprezentat prin S. C. M. D. în R. și în R., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Astfel, recurentul arată că, deși s-a adresat în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 149 alin. 1 din L. nr. 2. Comisiei de contestații din cadrul M. A. N., criticând pentru nelegalitate decizia de pensionare prin care i-a fost recalculată pensia de care beneficia, nu a primit niciun răspuns.
Practic lipsa unui răspuns la contestația formulată echivalează cu respingerea contestației formulate, astfel că, după expirarea termenului în care C. ar fi trebuit să emită o hotărâre, recurentul se consideră îndreptățit să se adreseze instanțelor de judecată.
Recurentul mai invocă și excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță de M. A. N., deși competența aparținea Casei Sectoriale de P., astfel cum vom demonstra în continuare.
Astfel, decizia de recalculare a pensiei a fost emisă de către M. A. N. după data de 23 decembrie 2010.
Așadar, se susține că, la data de 23 decembrie 2010 s-a înființat de drept, ope legis, cu personalitate juridică, C. sectorială de pensii, care a preluat la acea dată toate atribuțiile fostelor structuri organizatorice din cadrul M. A. N. Pe cale de consecință, acest minister nu mai avea nici o competentă să emită decizii de recalculare a pensiilor, deoarece atribuțiile sale fuseseră transferate Casei Sectoriale de P.
Recurentul mai arată că, prin decizia pe care o contestă prin prezenta acțiune s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiei de care beneficia, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia și implicit a patrimoniului său. Prin L. nr. 1. și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul său de proprietate care derivă din dreptul nostru la gradul avut, precum și din noțiunea de „." astfel cum a fost ea interpretată de Curtea E. a D. O. (CEDO).
Se mai susține că, faptul că nu există carnete de muncă, iar adeverințele cu veniturile noastre sunt aproape imposibil de reconstituit la întreaga valoare a câștigurilor noastre, a obligat casele de pensie la calcularea cuantumului pensiilor noastre la nivelul salariului mediu brut pe economie, ceea ce încalcă în mod fundamental dreptul nostru la proprietate, creează un tratament discriminatoriu față de personalul civil care își poate valorifica toate câștigurile prin existența carnetelor de muncă.
Astfel se creează o discriminare, pe de o parte între polițiștii activi care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate și deci au putut prezenta adeverințele cu veniturile realizate, și celelalte cadre militare care nu mai pot prezenta astfel de adeverințe.
De asemenea, se susține că se creează o discriminare și între cadrele militare și personalul civil, inclusiv cel încadrat în unitățile de poliție, personalul civil putându-și valorifica toate veniturile ca urmare a existenței carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele și veniturile realizate.
Nu în ultimul rând, s-a arătat că se creează o discriminare, între cadrele militare și magistrați, care deși au avut aceleași privațiuni, beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
Recurentul arată că, prin recalcularea pensiei sale se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor în care a fost militar activ a câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-a desfășurat activitatea.
De asemenea, faptul că pe durata perioadei în care a fost activ a crezut că la pensie va beneficia, ca răsplată a tuturor privațiunilor specifice vieții militare, de o pensie care să îi asigure un trai decent și care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieții sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept și anume: previzibilitatea legii.
S-a mai arătat că deciziile contestate și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile C. R., ale dreptului comun cât și ale Legislației Europene în materie.
Prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de către Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus:„suspendarea executării HG 735/21 iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privindstabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond."
Așadar, se susține că emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile mai sus arătate.
De asemenea, se arată că unele decizii au fost emise, în temeiul Legii nr. 1. și a H. nr. 7. după data de (...) când aceste acte normative au fost abrogate prin L. nr. 2. legea unitară de pensii.
Așadar, emiterea deciziilor de pensionare în temeiul a doua acte normative lipsite de forță juridică atrage nulitatea deciziilor de recalculare a pensiilor.
Încălcarea dreptului de proprietate al membrilor SCMD
De asemenea, se susține că, deși a desfășurat activitate, și a obținut venituri diferențiate în funcție de pregătirea fiecăruia, de gradul pe care l-am avut, de meritele recunoscute prin decorare, la stabilirea cuantumului pensiei sale urmează să fie luat în considerare doar salariul mediu brut pe economie pentru perioadele respective.
Se mai invocă încălcarea:
• art. 1 - Protocolul nr. 1 la C. E. a D. O. O. persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional c) Constituția R.
• art. 20 alin 2 - Constituția R.
• art. 148 alin (2) și (4) - Constituția R.
(2) ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne
(4) Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2). d) Declarația Universală a D. O.
Dacă exista neconcordante între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care R. este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mal favorabile
1. O. persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții;
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
S-a invocat prin cererea de recurs jurisprudență CEDO și CJCE.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.pr.civ., dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 13 alin. (1) din H. nr.
7. pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 1. privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul M. A. N. a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul declarat de reclamanta L. M., prin prisma motivelorde recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În mod greșit prima instanță a reținut ca fiind inadmisibilă contestația reclamantului împotriva deciziei nr. 50269/(...) emisă de C. de P. a M. A. N.
Astfel, reclamanta avea calea contestației împotriva acestei decizii la comisia de contestații pensii, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în temeiul art.14 alin.1 din H. nr. 7., ce a fost menționat chiar în decizia de recalculare.
Înlăuntrul acestui termen de exercitare a dreptului de contestare prevăzut de H. nr.7., a fost abrogată însă această hotărâre de guvern, conform art.10 din O.U.G. nr.1/2011.
Aflându-se în această situație într-o stare de incertitudine în ceea ce privește procedura ce trebuia urmată pentru contestare și autoritatea competentă să o soluționeze, reclamantul s-a adresat în mod corect instanței competente în litigii de asigurări sociale.
Se mai reține că, având în vedere faptul că decizia contestată privea drepturi de securitate socială, în mod corect acesta nu a așteptat noi reglementări, care au apărut abia în luna mai 2011, prin art.6 alin.2 din Ordinul nr. 1453/(...), stabilindu-se că deciziile de pensie emise în sistemul de pensii militare și de stat ale polițiștilor, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011, precum și cele emise în condițiile O.U.G. nr.1/2011, se supun căilor de atac prevăzute de legislația în baza cărora au fost adoptate și se soluționează de comisiile de contestații prevăzute la alin.1, ce au fost înființate conform art.1 din acest ordin.
Astfel, se reține că în mod greșit prima instanță a reținut și incidența în cauză a disp.art.149 din L. 2..
Curtea mai constată că, în situația în care reclamantul ar fi așteptat, în situația dată, emiterea unei hotărâri a comisiei de contestații, acesta ar fi fost desigur prejudiciat prin nesoluționarea cererii sale privind drepturi de asigurări sociale într-un termen rezonabil.
Se reține că prima instanță nu a cercetat astfel în niciun mod motivele invocate de către reclamant privind nelegalitatea recalculării pensiei sale și îndreptățirea sa la menținerea pensiei de serviciu, astfel cum aceasta a fost stabilită prin decizia de stabilire a pensiei militare, respectiv cele privind nelegalitatea H. nr.7., nerespectarea art.180 alin.7 din L. nr. 1., decizii ale C. Constituționale invocate, art.5 alin.2 din Protocolul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, art.1 din Protocolul nr.1 la C. EDO, D. CCE nr.86/378/CEE din (...) și D. nr.96/97 a CE a Consiliului Uniunii Europene din (...), jurisprudența CEDO și CJCE ș.a..
Având în vedere faptul că reclamantul, prin acțiunea prin care a investit instanța consideră că are dreptul de a-i fi plătită în continuare pensia de serviciu, aducând critici în acest sens deciziei de recalculare, pe care prima instanță nu le-a analizat defel, necercetând fondul cauzei, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.2 și 5 C.pr.civ., să se admită recursul declarat de reclamanta, să se caseze în tot sentința primei instanțe și să se trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca instanța să analizeze pe fond toate susținerile recurentului privind recalcularea pensiei sale în temeiul Legii nr.1., formulate atât în fața primei instanțe, cât și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta L. M., prin S. C. M. D. în R. și în R., împotriva sentinței civile nr. 1763 din (...), pronunțate în dosar nr. (...) al T.ui M., pe care o casează în tot în sensul că:
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
G.
G. C.
Red.C.M./dact.M.S.;
3 ex./(...)
Jud.fond: V.C.
| ← Decizia civilă nr. 3442/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4577/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
