Decizia civilă nr. 83/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 83/RC/2012
Ședința 19 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul N. E. împotriva deciziei civile nr. 2. din 19 iunie 2012, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind și pe intimata C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul N. E., personal, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare a fost declarată și motivată în termenul legal, a fost comunicată intimatei și este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care contestatorul arată că a solicitat o altă adeverință defalcată, întrucât nu corespunde suma și depune la dosar copia unei adeverințe emisă de M. C. T.
Contestatorul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea contestației în anulare.
Contestatorul solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată, pentru motivele expuse în memoriul contestației în anulare pe care le susține și oral.
În esență, acesta subliniază că prin sentința civilă nr. 2485 din 08 martie
2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) i-a fost admisă acțiunea și a fost obligată pârâta C. J. de P. C. să îi recalculeze pensia cuvenită cu luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual a adeverințelor nr. G13/62/(...) și nr. 119/(...) emise de SC M. SA C. T. începând cu data de (...), instanța de fond reținând că drepturile sale nu au fost luate în considerare la calcularea punctajului, așa cum este prevăzut de lege.
Contestatorul mai arată că recursul promovat de către pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței menționate a fost soluționat în mod greșit pe fondul cauzei, câtă vreme acesta a fost formulat tardiv, respectiv a fost înregistrat doar la data de 19 aprilie 2012.
Contestatorul arată că nu s-a referit la D. nr. 19/(...) a Înaltei Curții de C.
și Justiție, ci la prevederile art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 57/1974, conform cărora formele de retribuire în acord global trebuie luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția la sistemul public de pensii. Nu solicită cheltuieli de jduecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 2./(...) a Curții de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), a fost admis recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr.
2485/(...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), care a fost modificată în parte în sensul obligării pârâtei să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor reprezentând ajutor pensie și primă vacanță menționate în adeverința nr. 119/(...) emisă de SC M. SA C. T., începând cu data de (...).
A fost respins restul pretențiilor.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 100 lei cheltuieli de judecată parțiale aferente fondului.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
„Recursul este fondat și urmează a fi admis în limitele ce se vor arăta. Adeverința nr. G(...) a cărei valorificare la calculul pensiei o solicită reclamantul prin acțiune cuprinde, cum corect a reținut recurenta, doar două rubrici, anume, pentru salariul net și total brut realizat.
Or, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, „pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia";.
De asemenea, potrivit anexei 15 la N. din 20 martie 2011 de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, doar anumite sporuri, indemnizații și majorări de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, se utilizează la determinarea punctajului mediu anual (sporul de vechime în muncă, sporul pentru munca în condiții deosebite, sporul de șantier etc.), existând în schimb anumite tipuri de venituri care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora".
Ca atare Curtea notează că, în lipsa unei defalcări a tipurilor de venituri evidențiate în adeverință și în funcție de care reclamantul solicită recalcularea pensiei sale, nu poate fi dispusă recalcularea pensiei prin raportare la totalul brut realizat.
Cât privește principiul contributivității,invocat de reclamantul intimat, acesta trebuie aplicat în corelare cu dispozițiile legii, neputându-se lua în considerare o adeverință care nu distinge între diferitele tipuri de venituri care compun venitul brut lunar doar în baza acestui principiu, întrucât orice principiu poate suporta restrângeri, atâta timp cât nu este afectat în substanța sa.
În ceea ce privește însă adeverința nr. 119/(...), aceasta cuprinde un ajutor de pensie și o primă de vacanță brută, pentru care au fost reținute și virate CAS, astfel încât ele trebuie avute în vedere la stabilirea pensiei. Faptul că ele, în mod logic, au fost acordate după încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, nu schimbă caracterul contributiv al acestora, fiind vorba practic de o plată aferentă unor drepturi salariale născute anterior încetării raporturilorde muncă. Ca atare, soluția instanței de fond sunt acest aspect este temeinică și legală, Curtea urmând a înlătura motivele de recurs ce vizează acest petit.
Față de dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.";
În termen legal, respectiv la data (...), împotriva deciziei evocate a formulatcontestație în anulare contestatorul N. E..
Prin memoriul depus la dosar, acesta face trimiteri la considerentele sentinței T.ui, apreciind că reținerile instanței în privința valorificării veniturilor realizate în acord global sunt corecte.
De asemenea, menționează că în mod greșit a fost admis recursul pârâtei
CJP C., întrucât acesta a fost formulat la data de (...), respectiv cu depășirea termenului legal.
Mai arată contestatorul că în cauză nu erau aplicabile prevederile art. 107 al. 3 din Legea nr. 263/2010, dar cu toate acestea Curtea de A. s-a raportat la aceste dispoziții.
Consideră că este îndreptățit să i se stabilească pensia în raport de veniturile efectiv realizate, respectiv cu luarea în considerare și a veniturilor realizate în acord global. În acest sens, invocă art. 12 al. 1 din Legea nr. 57/1994 și decizia nr. 19/(...) a înaltei Curți de C. și J.
De asemenea, învederează că adeverințele în baza cărora solicită recalcularea îndeplinesc toate cerințele de fond și de formă, astfel că nu se justifică respingerea acțiunii.
În drept, sunt invocate prevederile art. 317 al. 1 Cod de procedură civilă, respectiv art. 319 Cod de procedură civilă.
Deși a fost legal citată, intimata nu a depus întâmpinare.
În probațiune s-a depus adeverința nr. G13/62/(...).
Trecând la soluționarea contestației în anulare, Curtea reține următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi promovată împotriva hotărârilor irevocabile, dar numai pentru motivele strict și limitativ prevăzute de art. 317 pct. 1 și 2 C. proc. civ. - și numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului -, respectiv, pentru cele prevăzute în art. 318 C. proc. civ.
Două ipoteze sunt așadar conținute în textul art. 318 C. proc. civ., respectiv cea prevăzută de teza I - dezlegarea dată recursului să fie rezultatul unei greșeli materiale și cea reglementată de teza II - omisiunea instanței de recurs de a se pronunța ori de a analiza vreunul din motivele de recurs invocate, contestatorul având în vedere teza a II-a.
Art. 318 teza I C. proc. civ., vizează greșeli de fapt, erori materiale, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv, de apreciere a probelor, de interpretare sau aplicare a unor dispoziții legale, sau de rezolvare a unui incident procedural.
Cu alte cuvinte, prin intermediul unei contestații în anulare speciale, nu pot fi invocate greșeli de judecată.
A da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, respectiv, de modul în care a aplicat ori a interpretat legea la respectiva stare de fapt, ar însemna să se deschidă dreptul părților de a provoca rejudecarea căii de atac, ceea ce ar echivala cu transformarea contestației în anulare într-o cale ordinară de atac.
Numai o greșeală materială esențială, propriu-zisă, care a determinat o soluție eronată, în sensul celor mai sus exemplificate, poate fi invocată pe calea contestației în anulare, această greșeală materială apreciindu-se în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă.
În nici un caz însă, pe calea unei astfel de contestații în anulare nu pot fi invocate greșeli de judecată, după cum, nu pot fi invocate greșeli materiale din cele ce se încadrează în textul art. 281 C. proc. civ.
Aceste greșeli materiale, care ar fundamenta admisibilitatea unei contestații în anulare speciale, trebuie să constea în greșeli pe care instanța de recurs le-ar comite prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția pronunțată, respectiv în greșeli materiale cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.
Contestația în anulare specială reglementată de art. 318 teza I C. proc. civ., urmărește neregularități evidente privind actele de procedură, iar nu neregularități referitoare la problemele de fond, împrejurare raportat la care în nici un caz prin intermediul unei contestații în anulare speciale nu pot fi invocate nici un fel de greșeli de judecată, de aprecierea probelor, de schimbarea stării de fapt, de interpretarea unor dispoziții legale, ori de aplicare a unuia ori alteia dintre prevederile legale în vigoare.
Prin memoriul depus la dosar, contestatorul invocă o neregularitate procedurală ce se circumscrie ipotezei legale prevăzute de art. 318 teza I Cod de procedură civilă, respectiv soluționarea eronată a recursului formulat de către pârâta CJP C. pe fondul cauzei, deși acesta a fost formulat cu depășirea termenului legal de 15 zile, ceea ce ar fi impus soluția respingerii ca tardiv a acestuia.
Procedând la analizarea acestei împrejurări, Curtea constată că sentința civilă nr. 2485/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj a fost comunicată pârâtei CJP C. la data de (...), dată de la care a început să curgă termenul de recurs de 15 zile. Pe rolul Curții de A. C. s-a înregistrat recursul acestei pârâte la data de (...), însă data în raport de care se verifică respectarea termenului de 15 zile nu este această dată, ci este data de (...) care apare menționată pe memoriul de recurs și care constituie data transmiterii prin fax a recursului.
Apreciind de această manieră, Curtea dă valoare prevederilor art. 104 coroborat cu art. 86 din Codul de procedură civilă, astfel că, nu se poate reține că termenul de exercitare a recursului nu a fost respectat.
În ceea ce privește celelalte alegații ale contestatorului, Curtea constată că acestea reprezintă veritabile critici privitoare la fondul cauzei, care însă nu pot fi primite întrucât nu se încadrează în sfera noțiunii de „. materială"; instituite prin prevederile legale mai sus expuse.
Astfel, contestatorul își susține îndreptățirea de a i se valorifica la stabilirea pensiei veniturile efectiv realizate, așa cum acestea sunt evidențiate în adeverințele depuse la dosarul cauzei. În argumentarea acestei poziții procesuale face trimiteri la art. 12 al. 1 din Legea nr. 57/1994 și decizia nr. 19/(...) a înaltei Curți de C. și J.
De asemenea, subliniază aplicarea eronată a prevederilor art. 107 al. 3 din legea nr. 263/2010, arătând totodată că adeverințele depuse în probațiune, contrar reținerilor instanței de recurs, întrunesc toate cerințele legale.
Or, toate aceste critici privesc interpretarea probațiunii de către instanța de recurs, respectiv interpretarea normelor legale ce nu intră sub incidența noțiunii de „. materială";, așa cum aceasta a fost avută în vedere de către legiuitor.
Pentru considerentele mai sus expuse și constatând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 318 teza I Cod de procedură civilă, Curtea urmează să respingă contestația în anulare ca nefondată.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul N. E. împotriva deciziei civile nr. 2966 din (...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
L. D. S. D. D. G. C. M.
Red. /dact./ DG
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 4838/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 170/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
