Decizia civilă nr. 1187/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1187/R/2013
Ședința publică din 18 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTORI: L. D.
: C. M.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta N. R. I. împotriva sentinței civile nr. 5961 din 03 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII S. A M. UI A. ȘI I., MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI
ȘI INTERNELOR, având ca obiect contestație decizie de pensionare de revizuire a pensiei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs reclamanta recurentă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5961 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamanta
N. R. I. în contradictoriu cu pârâții: MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR B. și CASA DE PENSII S. A M. B., privind constatarea nulității absolute a Deciziei nr.1. /_, restabilirea situației anterioare și restituirea diferențelor aferente cu dobânda legală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Sălaj în data de_, reclamanta
N. R. I. contradictoriu cu pârâții CASA DE PENSII S. A M. UI A. ȘI I. și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, pentru anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 1. din_ și constatarea legalității deciziei nr. 1. /2007 privind calcularea pensiei de serviciu, precum și pentru obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia avută în luna decembrie 2010 și pensia revizuită, cu dobânda legală, și anularea deciziei de revizuire a pensiei nr. 1. din_ și obligarea paratei CASA DE PENSII S. A M. UI A. ȘI I. la emiterea unei noi decizii prin care să îi fie menținută în plata cuantumul pensiei avute în luna noiembrie 2011 și obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia avută în luna noiembrie 2011 și pensia revizuită, cu dobânda legală, precum și obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecată.
Reținându-se incidența în cauză a dispozițiilor art. 10 și art.6 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.1/2011, s-a constatat că procedura de revizuire a pensiilor recalculate a vizat toate acele pensii care au fost calculate parțial său integral pe baza salariului mediu brut pe economie, urmând ca, pentru identificarea actelor necesare instituțiile cu atribuții în domeniu să depună toate diligențele în acest scop fără ca persoană să fie împiedicată să contribuie la această operațiune.
Întreaga Lege nr. 119/2010, conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, legea în discuție nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. Dispozițiile legale criticate nu impietează cu nimic asupra calității de pensionar dobândite în temeiul reglementarilor legale în vigoare la momentul emiterii deciziei de pensionare. Astfel, această decizie este o faptă constitutivă a unei situații juridice realizate înainte de o eventuală intrare în vigoare a prevederilor criticate. Rezultă că, sub aspectul cuantumului pensiei, efectele acestei decizii de pensionare rămân câștigate pe toată perioada cuprinsă între emiterea deciziei de pensionare și momentul la care va intra în vigoare prezenta lege. Doar dacă prezența lege ar fi diminuat sau crescut cuantumul pensiei aflate în plata pe perioada menționată, aceasta cu siguranță ar fi fost retroactiva, încălcând art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât ar fi desființat o facta praeterita.
Având în vedere că pensiile de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională, acestea pot fi eliminate doar dacă există o rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, o atare cauza o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea să, eliminarea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză economică și financiară cu care se confrunta statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, aceasta măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, textul criticat nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor de serviciu, nu selectiv, nu prevede diferențieri procentuale pentru diversele categorii cărora li se adresează pentru a nu determina ca una sau alta să suporte mai mult sau mai puțin măsura de reducere a venitului obținut dintr-o atare pensie.
S-a reținut incidența în cauză a jurisprudenței apreciată ca fiind relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului ( hotărârile din 8 decembrie 2009 și din 31 mai 2011, pronunțate în cauzele Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, hotărârile din 12 octombrie 2004 și 28 septembrie 2004, pronunțate în cauzele Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35, Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 58), respectiv a Curții Constituționale (Deciziile 44/_ și 874/2010).
Tribunalul a constatat că din expertiza judiciară efectuată în cauză reiese faptul că pensia reclamantei a fost stabilită în mod corect, arătând și faptul că pentru perioada 11 septembrie 1984-22 august 1987 la stabilirea venitului pentru determinarea punctajului mediu anual s-a luat în calcul venitul mediu brut pe economie aferent perioadei arătate.
Pârâta C. de P. S. a M. ui A. și I. a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, arătând că reclamanta nu a contribuit la
fondul pentru pensie suplimentară în perioada 11 septembrie 1984-22 august 1987, aceasta nefiind retribuită, și că expertul a valorificat ca stagiu de cotizare și punctaj de pensie întreaga lună august, deși în carnetul său de muncă este evidențiat faptul că aceasta a beneficiat de 17 zile de concediu fără plată.
Expertul a arătat faptul că nu există nicio dovadă că reclamanta a beneficiat de acel concediu fără plată în cursul lunii august 1984.
Instanța a reținut că art. 49 alin. 1 lit. g din Legea nr. 263/2010 statuează faptul că "în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a fost elev al unei scoli militare/scoli de agenți de politie sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare naționala, ordine publica și siguranța naționala pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar";.
Prin urmare, nu a fost făcută dovada faptului că cele 17 zile de concediu fără plată nu au fost făcute în luna august 1984, deși în carnetul de muncă al reclamantei este evidențiat acest fapt.
Conform art. 1 din Decretul nr. 92/1976 în vigoare la data la care au fost făcute mențiunile următoare: "carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedește vechimea în munca, vechimea neîntrerupta în munca, vechimea neîntrerupta în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de munca cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta. în carnetul de munca se înscriu datele cu privire la situațiile arătate la alin. (1), precum și cele privind starea civilă, pregătirea școlară și pregătirea profesională a titularului, recompensele și orice alte situații care, potrivit dispozițiilor legale, se menționează în carnetul de munca";.
Prin urmare cuantumul pensiei reclamantei nu a fost diminuat ca efect al emiterii deciziei contestate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul N. R. I. , solicitând în temeiul art. 304 pct. 7, 8 și 9 și 3041Cod procedură civilă modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul admiterii în parte a cererii de chemare în judecată, conform concluziilor expertizei contabile judiciare realizate în dosarul de fond și ale precizărilor exprimate de către aceasta.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că deși a argumentat juridic în mod elaborat încălcarea mai multor principii de drept de către pârâta prin emiterea deciziei de pensionare și revizuirea acesteia, instanța de fond a respins cererea printr-o motivare absolut generală, cu siguranța uzitată și în motivarea altor solicitări similare, preluând chiar eronat date incorecte.
Referitor la solicitarea precizată în subsidiar, s-a arătat că este de neînțeles de ce instanța de fond nu a admis chiar și în parte cererea, în contextul în care în mod indubitabil din verificarea documentelor primare la care expertul judiciar a avut acces, perioada înscrisă în cartea de munca pentru activitatea desfășurată anterior activității militare rezulta judicios argumentat că recurenta este îndreptățită la un punctaj mai mare decât cel calculat și la o pensie lunara de 2.801 lei față de cea de 2.701 lei calculată.
Reiterând obiectivele expertizei efectuate în cauză, recurenta a precizat că expertul a determinat diferențe față de punctajul stabilit de către C. de P. S.
M., pentru stagiu de cotizare (privind pensia de asigurări sociale), pentru anii 1983 (in minus cu 0,0. puncte), în anul 1986 (cu 0,14297 puncte în plus) și în anul 1987 (in plus cu 0,01959 puncte). Pe total a ieșit un punctaj în plus de 0,08444 puncte (anexa nr. Nr. 2A la raport).
Urmare diferențelor reieșite, s-a recalculat și punctajul suplimentar privind contribuția la fondul pentru pensia suplimentara, stabilita așa cum este prevăzut art. 165 din Legea nr. 19/2000 (a se vedea Anexa nr. 2 la prezentul raport) rezultând o diferența în plus de 0,50706 puncte, precum și punctajul acordat per condiții de munca, rezultând și în acest caz, un punctaj suplimentar de 0,00975 puncte (a se vedea Anexa nr. 2AA, la raport).
În concluzie fata de un punctaj total determinat de către pârâtă, de 64,07916 puncte, în urma expertizei a reieșit un punctaj total de 64,68041 puncte, deci în plus cu 0,60125 puncte (0,__ 5).
S-a mai arătat că în mod legal a reținut expertul contabil că pentru perioada asimilată în care a fost elevă a unei școli militare reclamanta este îndreptățită la majorarea punctajului pentru pensia suplimentară.
Recurenta a mai invocat că în mod corect a apreciat expertul contabil că luna august 1984 trebuie luată în întregime în considerare la stabilirea punctajului pensiei sale, întrucât din carnetul său de muncă reiese că în perioada_ -_ a beneficiat de 17 zile de concediu fără plată, zile care ar fi putut fi în oricare din lunile perioadei respective sau anumite zile în mai multe luni ale acestei perioade. În consecință, susținerea ca aceasta perioada de concediu fără plata ar fi fost în luna august 1984 nu este dovedita în niciun fel de către pârâta.
Criticându-se hotărârea instanței de fond pentru neluarea în considerare a expertizei efectuate în cauză, s-a arătat că față de un punctaj total determinat de către pârâtă de 64,07916 puncte, în urma expertizei a reieșit un punctaj total de 64,68041 puncte, deci în plus cu 0,60125 puncte (0,__ 5).
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 19 martie 2013 pârâta C. de P.
S. a M. ui Apărării și I. B.
a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, cu menținerea în întregime a sentinței civile atacate, ca fiind temeinică și legală.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Contrar criticilor formulate în memoriul de recurs, se constată că instanța de fond a soluționat corect capătul de cerere principal din acțiunea dedusă judecății, instanța de recurs urmând să suplinească omisiunile din considerentele reținute de prima instanță.
Astfel, Decizia nr. 1. /_ (filele 7-11), contestată în prezenta cauză a fost emisă în conformitate cu metodologia prevăzută de OUG 1/2011, fiind semnată de directorul Casei de P. Sectoriale a M. ui A. și I., iar faptul că înscrisul anexat deciziei (ce conține date și elemente care au condus la determinarea punctajului anual și a stagiului de cotizare) nu este semnat nu are nicio relevanță întrucât acesta reprezintă buletinul de calcul al deciziei și nu produce efecte juridice în sine, actul administrativ constituindu-l decizia de pensie, care este semnată.
De asemenea, deși prin sentințele civile nr. 338/2010 și 443/2010 ale Curții de A. C. s-a dispus suspendarea executării, respectiv anularea HG nr. 735/21 iulie 2010, temeiul juridic al trecerii de la un sistem de pensie la altul, de la pensia militară la pensia publică bazată pe Legea nr. 19/2000, este asigurat de Legea nr. 119/2010, măsura fiind constituțională, legală și justificată, așa cum au arătat Curtea Constituțională a României, Înalta Curte de Casație și Justiție și CEDO în soluțiile menționate mai sus, iar principiile modului de calcul a pensiei se regăsesc în Legea nr. 119/2010.
Procesul de recalculare a pensiei s-a realizat în temeiul Legii nr. 119/2010, astfel că nu prezintă relevanță faptul că prin hotărâre judecătorească au fost suspendate și, ulterior, anulate dispoziții ale HG nr. 735/2010, act normativ care
reglementează doar metodologia efectivă de calcul a pensiei și nu pune în discuție trecerea la un nou sistem de stabilire a pensiilor militare.
În consecință, nu se poate reține nulitatea deciziei de revizuire în temeiul OUG 1/2011 întrucât aceasta revizuiește Decizia de recalculare nr. 1. /_ pentru considerentul că aceasta este nulă absolut.
Referitor la încălcarea principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție, se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 29/_, obligatorie conform art. 3307alin. 4 Cod procedură civilă, (aplicabilă pentru identitate de rațiune și în cazul recalculării pensiilor militare de stat, așa cum rezultă în mod expres din considerentele deciziei) a statuat, pe baza aspectelor analizate de către Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 871 și nr. 873/2010 cu privire la neretroactivitatea legii și la discriminare, că "(…)Instanțele judecătorești nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituționalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii, formulate de părțile din litigiile deduse judecății și care au fost soluționate diferit. De asemenea, prin Decizia din 15 mai 2012 în cauza Abaluță și alții c/a României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților, pensionari militari, prin care aceștia s-au plâns de faptul că măsurile legislative adoptate prin Legea nr. 119/2010, HG nr. 735/2010 și ulterior prin OUG nr. 1/2011, ce au avut ca efect diminuarea pensiilor lor, încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art. 14 din
Convenție.
Astfel, Curtea a reținut faptul că Statele părți la Convenție se bucură de o mare marjă de apreciere în ceea ce privește reglementarea politicilor sociale iar reducerea pensiilor reclamanților a constituit o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 263/2010, pentru a echilibra bugetul de Stat și a corecta diferențele existente între diferitele sisteme de pensie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate și, de asemenea, că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor. În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, s-a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului și că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.
În consecință, în condițiile în care în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut într-o cauză similară faptul că prin OUG nr. 1/2011 nu s-a încălcat prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și art.
14 din Convenție, instanța națională nu poate reține contrariul, susținerile recurentei cu privire la acest motiv de recurs urmând a fi înlăturate.
Examinând criticile concrete formulate de recurentă cu privire la stabilirea pensiei sale, se reține că deși prin Decizia nr. 1. /_ s-a luat în considerare ca stagiu de cotizare asimilat conform art. 3 alin. 1 lit. c din Anexa 3 la OUG 1/2011 perioada în care recurenta a fost elev al școlii militare, respectiv_ -_, la stabilirea punctajului lunar pentru această perioadă nu s-a utilizat nici un venit, încălcându-se astfel dispozițiile art. 9 alin. 2 din Anexa 3 la OUG 1/2011, care prevăd că pentru stagiul asimilat reglementat de art. 3 alin. 1 lit.c se utilizează la stabilirea punctajului lunar salariul mediu brut din acea perioadă.
Însă, contrar celor invocate de recurentă, Curtea constată că în condițiile în care pentru perioada asimilată în care a fost elevă al unei școli militare nu a plătit contribuția la fondul pentru pensia suplimentară, conform art. 13 din Anexa 3 la OUG 1/2011, recurenta nu este îndreptățită la majorarea punctajului lunar realizat în acea perioadă pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, în lipsa unei prevederi exprese a legii neputându-se reține că pentru stagiul asimilat recurenta beneficiază și de majorarea punctajului pentru pensia suplimentară.
Referitor la luna august 1984, Curtea reține că din Carnetul de muncă al recurentei (fila 55 dosar fond) rezultă că aceasta a avut în perioada_ -_ un număr de 17 zile de concediu fără plată (fără să se indice expres care sunt acele zile) și nu în luna august 1984. În consecință, procedând la diminuarea cu 17 zile a stagiului de cotizare realizat în luna august 1984, intimata nu a luat în considerare mențiunile din carnetul de muncă la recurentei, susținerile recurentei în acest sens fiind corecte.
În ceea ce privește celelalte diferențe de punctaje invocate de recurentă, se constată că pentru anul 1983 expertul a determinat un punctaj mai mic (0,68588) decât cel stabilit de C. S. a M. ui A. și I.
(0,7812), fără însă a lămuri care este motivul care a determinat această diferență, în condițiile în care la stabilirea punctajelor lunare s-au luat în considerare aceleași venituri din carnetul de muncă al recurentei. Diferențele constatate de expert cu privire la punctajul aferent anilor 1984 și 1987 nu pot fi reținute de instanța de recurs, întrucât expertul a calculat pentru perioada_ -_ și punctaj pentru pensia suplimentară, ceea ce contravine dispozițiilor art. 13 din Anexa 3 la OUG 1/2011.
Drept urmare, în condițiile în care s-au constatat erori în cuprinsul raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză, punctajul mediu anual determinat de expert nu poate fi reținut de instanța de recurs, așa cum solicită recurenta.
Având în vedere aceste considerente, reținând incidența parțială a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea urmează să admită în parte recursul declarat de reclamanta N. R. I. împotriva sentinței civile nr. 5961 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._, care va fi modificată în parte și, în consecință, se va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta N. R. I., anulează în parte Decizia nr. 1. din_ emisă de CASA DE PENSII S. A M. B. și se va obligă intimata să emită o nouă decizie de revizuire, începând cu data de_, în care pentru stagiul asimilat realizat de reclamantă în perioada_ -_ să ia în considerare salariul mediu brut din perioadele respective, iar luna august 1984 să fie luată în întregime ca stagiu de cotizare.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite în parte recursul declarat de reclamanta N. R. I. împotriva sentinței civile nr. 5961 din_ a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte și, în consecință, admite în parte acțiunea formulată de reclamanta N. R. I., anulează în parte Decizia nr. 1. din_ emisă de CASA DE PENSII S. A M. B. și obligă intimata să emită o nouă decizie de revizuire, începând cu data de_, în care pentru
stagiul asimilat realizat de reclamantă în perioada_ -_ să ia în considerare salariul mediu brut din perioadele respective, iar luna august 1984 să fie luată în întregime ca stagiu de cotizare.
Menține restul dispozițiilor. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
D. G. | L. | D. | C. M. |
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ _
Jud.fond: P. R. a M. lena
| ← Decizia civilă nr. 384/2013. Contestație decizie pensionare.... | Decizia civilă nr. 2299/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
