Decizia civilă nr. 152/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 152/A/2013
Ședința publică din 19 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul M. F. împotriva sentinței civile nr. 11823 din 12 august 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII S. A M.
A. N. și M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului apelant M. F., avocat I. V. și reprezentantul pârâților intimați C. de P. S. a M. ui A. N. și M. A. N., consilier juridic Rîndașu Costică, lipsă fiind reclamanta apelantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 15 noiembrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-au depus note de ședință din partea M. ui A. N., în nume propriu și reprezentant legal al Casei de
P. S., un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantului apelant.
Curtea pune în discuție cererea de sesizare a Înaltei Curți de C. și Justiție formulată de reprezentantul reclamantului apelant.
Reprezentantul reclamantului apelant solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și motivată.
Reprezentantul reclamantului apelant consideră sunt îndeplinite toate aceste condiții, inclusiv condiția ca acea chestiune de drept care se pune în discuție să fie nouă.
Consideră că fiind vorba de o chestiune nouă, este cea mai discutabilă condiție dintre toate cele cinci și având în vedere faptul că este de fapt o instituție nouă în dreptul procesual civil, dând citire dintr-o lucrare a lui G. Boroi și alții, Noul Cod de procedură civilă, comentarii pe articole, volumul II, pagina 1009, " tot o condiție privitoare la chestiunea de drept este ca să fie nouă, textul nu oferă nici un indiciu despre ce trebuie să însemne nouă, apărută recent, dar cât de recent, generată de o reglementare legală nouă, intrată în vigoare, apărută de curând în legătură cu o dispoziție legală veche care nu a mai fost rezolvată";.
Condiția noutății chestiunii de drept este îndeplinită, în sensul că este vorba de chestiuni de drept noi, generate fie de reglementări legale noi, și anume chestiunile de drept arătate la punctele 3 și 4. Arată că este vorba de chestiuni de drept noi prevăzute de legi noi sau de reglementări mai vechi, dar chestiunile sunt apărute de curând, respectiv cele de la petitele 1 și 2, respectiv efectul erga omnes al suspendării unui act administrativ cu caracter normativ și interpretarea art. 293 din Noul Cod de procedură civilă.
Din conținutul art. 293 din Noul Cod de procedură civilă rezultă că partea care deține înscrisul referitor la cauză trebuie să îl depună, iar instanța are obligația să dispună depunerea lui, nefiind suficient ca instanța să se mulțumească cu depunerea unor adeverințe care nu au caracterul unor adeverințe eliberate în sens legal care să ateste indubitabil o realitate.
Consideră că sunt îndeplinite toate condițiile pentru admisibilitatea cererii formulată la punctul 1 pentru că de foarte multe ori în alte cauze aflate pe rol, nu s-a admis argumentul reclamantului că suspendarea Hotărârii de Guvern a avut efect erga omnes, și,prin urmare și decizie de revizuire este nulă, astfel că este vorba în mod evident de o interpretare greșită a acelor instanțe care au împărtășit această opinie.
În ce privește aplicarea punctului 2 din cerere, cea de a doua chestiune de drept, aplicarea 293 din Noul Cod de procedură civilă, reprezentantul reclamantului apelant arată că nu vede de ce art. 293 din Noul Cod de procedură civilă introduce o excepție de la regulă că cel care invocă trebuie să dovedească, însă a arătat în repetate rânduri că reclamantul nu deține nici un înscris, astfel că singurul înscris doveditor cu care se poate proba indubitabil veniturile sunt statele de plată.
În expunerea de motive la Legea nr. 241/2013, prin care au fost repuse în plată începând cu luna octombrie 2013 pensiile din decembrie 2010, se arată că nu au putut fi dovedite veniturile în cazul multor pensionari militari, motiv pe care îl invocă și reclamantul, și de aceea consideră că doar Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să tranșeze acest aspect. Dacă și instanța supremă va considera că și depunerea unor adeverințe este suficientă pentru satisfacerea condițiilor impuse de art. 293 din Noul Cod de Procedură civilă, reclamantul se va conforma.
În ce privește a treia chestiune de drept ridicată, reprezentantul reclamantului apelant arată că în foarte multe hotărâri judecătorești pronunțate în special de către instanțele de fond, dar și în unele hotărâri pronunțate de instanțele de recurs nu se face nici o referire la acest aspect. Or, este evident că atâta timp cât art. 1 al. 4 la OUG nr. 1/2011 prevede că anexa 1 cuprinde veniturile minime corespunzătoare soldei de grad și funcție, iar instanțele fie nu au motivat și nu au analizat această apărare pentru a o respinge sau a o admite motivat, fie că au respins-o cu argumente insuficiente.
În opinia sa veniturile din această anexă sau veniturile din acea anexă se iau în calcul doar dacă nu s-au găsit veniturile, însă în multe din cazuri s-au găsit veniturile, dar nu au fost cele corecte.
În ceea ce privește cea de a patra chestiune de drept, reprezentantul reclamantului recurent arată că instanțele în mod greșit și-au însușit opinia sau punctele de vedere ale pârâților intimați, în sensul că nu sunt aplicabile condițiile de muncă, având în vedere că această interpretare creează o discriminare, între persoane care au lucrat pe aceeași funcție și au avut aceleași atribuții în aceeași perioadă de timp, să fie tratați diferit în funcție de momentul la care au ieșit la pensie.
În notele de ședință se ssuține că nu ar fi vorba de chestiuni de drept cu de chestiuni de fapt, însă nici o problemă de drept nu este nelegată de o chestiune de fapt, pentru că dreptul nu este situat într-o sferă înaltă care să nu aibă nici o legătură cu o stare de fapt.
Consideră că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate și solicită admiterea cererii și sesizarea Înaltei Curți de C. și Justiție în vederea pronunțării unei hotărârii prealabile cu privire la fiecare din aceste chestiuni de drept.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea cererii de sesizare a Înaltei Curți de C. și Justiție în vederea pronunțării unei hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru motivele expuse pe larg în notele de ședință.
În notele de ședință a solicitat respingerea cererii atât în ceea privește admisibilitatea cererii,în principiu, cât și pentru fiecare capăt de cerere în parte.
Consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea Înaltei Curți de
și Justiție, și arată că se pune în discuție o problemă susceptibilă de a fi interpretată de către părți și nu de către instanțele de judecare care invariabil și unitar au soluționat toate cele patru puncte.
Curtea, după deliberare, punctual asupra aspectelor invocate prin cererea formulată de către reclamant, constată următoarele:
1. HG nr. 735/2010 nu este aplicabilă în procedura de revizuire a pensiilor, fiind pertinent să se invoce aspecte în legătură cu efectele acestei hotărâri în procedura de recalculare a pensiilor;
2. dispozițiile art. 293 din Noul Cod de procedură civilă cuprinde prevederi clare, nu comportă interpretări, sens în care sunt depuse adeverințe care atrag răspunderea juridică a emitenților săi, nefiind contestate pe calea înscrierii în fals;
3. este atributul exclusiv al legiuitorului de a opta pentru o soluție legislativă și pentru o metodologie de calcul chiar dacă pare inechitabilă;
4. în cadrul unui litigiu de asigurări sociale instanța nu poate cenzura încadrarea în grupa de muncă pe care a făcut-o angajatorul, iar o atare intervenție a instanței este posibilă în cadrul unui litigiu de muncă;
Prin urmare, va respinge cererea formulată de reclamantul recurent de sesizare a Înaltei Curți de C. și Justiție în temeiul art. 519 N.C.pr.civ.
Reprezentantul reclamantului apelant arată că nu mai are alte cereri în probațiune de formulat.
Reprezentantul pârâților intimați arată că nu mai are alte cereri în probațiune de formulat.
Nemaifiind alte cereri în probațiune de formulat, Curtea în temeiul art. 244 C.pr.civ. declară încheiată faza de cercetare a procesului și deschide dezbaterile în fond a procesului, conform art. 392 C.pr.civ.
Reprezentanta reclamantului apelant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, cu cheltuieli de judecată conform copiilor chitanțelor pe care le depune la dosar.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea apelului ca nefondat pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.11823 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost respinsă contestația formulată de reclamantul M.
F., împotriva pârâților CASA DE PENSII S. A M. UI A. N., și
M. A. N., având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la dosarul cauzei există dosarul de pensie al reclamantului care cuprinde situația veniturilor realizate lunar si fișa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul, documente ce au stat la baza întocmirii tabelului anexat deciziei contestate. Aceste înscrisuri sunt înscrisuri originale si au stat la baza emiterii deciziei de revizuire a pensiei potrivit metodologiei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 1/2011.
Reclamantul nu a probat că a solicitat eliberarea unei adeverințe necesare dovedirii pretențiilor sale în sensul contestării faptului că înscrisurile care au stat la baza deciziei de revizuire sunt neconforme cu documentele deținute de pârâtă, solicitare potrivit prevederilor art. 3 alin.1 din OG nr. 33/2011.
În conformitate cu prevederile art. 2 alin.1 din OUG nr. 1/2011 reclamantul poate solicita direct pârâtei de rd.1 revizuirea pensiei la cererea sa, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta din care să rezulte alte date si elemente decât cele utilizate la revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade referitoare la vechimea în serviciu/muncă utile în sistemul public de pensii până la data de_ .
Potrivit prevederilor art. 29 alin.1 din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiții deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor si metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora iar la alin.2 se prevede că în domeniul apărării naționale încadrarea în condiții deosebite, speciale si alte condiții se realizează pe baza criteriilor si metodologiei de încadrare prevăzute de HG nr. 1294.
În cuprinsul Legii nr. 263/2010 nu se regăsește nicio dispoziție referitoare la cadrele militare trecute în rezervă înainte de intrare în vigoare a legii care să fie similară cu prevederile art. 9 alin.5 din Legea nr. 164/2001 care prevedea acordarea respectivelor condiții si cadrelor militare trecute în rezervă înainte de data de_ .
H.G. nr. 194/2001 este aplicabilă numai cadrelor militare în activitate cărora trebuie să li se aplice legislația în vigoare la data încadrării acestora.
Ordinele M.Ap.N. invocate de către reclamant ca acte subsecvente aceste hotărâri de guvern nu prevăd că aceste ordine se pot aplica si cadrelor militare trecute în rezervă până la intrarea în vigoare a acestora.
Decizia contestată de către reclamant are ca temei legal O.U.G. nr. 1/2011 și u H.G. nr. 735/2010 care a fost în vigoare până la data de_ și care a produs efecte față de reclamant întrucât prevederile acestei hotărâri de guvern nu au fost suspendate în privința sa prin hotărârile judecătorești indicate în cerere întrucât reclamantul nu a fost parte în respectivele procese.
Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a fost supusă controlului de constituționalitate.
Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 871/2010 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a constatat că dispozițiile respectivei legi cu privire la prevederile art. 44 din Constituție cât și cu privire la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, sunt constituționale.
Ulterior prin Decizia nr. 873/2010, Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea deciziilor Legii nr. 119/2010 referitoare la respectarea principiului neretroactivității legii si la respectarea bunurilor prevăzute de
C.E.D.O. Această decizie a fost confirmată în mod repetat de către Curtea Constituțională, ultima decizie fiind nr. 75/2012.
În ce privește nerespectarea principiului proporționalității invocate de către reclamant, C.E.D.O. în Hotărârea Aizpurua Ortiz si altii, împotriva Spaniei a reținut că raportul de proporționalitate este compromis dacă acei reclamanți suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă care ex cedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica socială. Asemenea concluzii sunt stabilite când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestui i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistență.
În speță, în luna decembrie 2010, reclamantul avea o pensie de 3806 lei iar prin Decizia de revizuire contestată i s-a stabilit o pensie de 3741 lei, astfel că nu
poate fi vorba de suprimarea beneficiului social si nici de suprimarea mijloacelor de subzistență.
În cauza Abăluță si alții împotriva României, C.E.D.O. a constatat neîncălcarea de către Satul Român a art. 1 d Protocolul nr. 1 C.E.D.O. sub aspectul transformări pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010 reținând si faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor de prestații sociale.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul M. F. a declarat apel prin care a solicitat schimbarea în tot a hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea apelului, reclamantul a arătat că prima instanță nu a admis și nu a pus în discuție cererile în probațiune formulate de reclamant referitoare la depunerea statelor de plată și ordinele de zi pe unitate, fiindu-i încălcat dreptul la apărare.
Situația veniturilor realizate lunar emisă de U.M. nr. 02426 nu are valoarea unei adeverințe, iar fișa cu locurile de muncă nu dovedește corecta încadrare în condiții de muncă, reclamantul apreciind că trebuia să i se aplice dispozițiile Ordinului nr. M.S.132/2010 pentru a nu fi discriminat față de militarii în activitate datorită condițiilor similare de muncă.
Dispozițiile O.U.G. nr. 1/2011 nu pot exclude aplicarea normelor de procedură civilă privind administrarea probelor, iar prima instanță nu a motivat neaplicarea art. 293 N.C.pr.civ.
Se impunea administrarea probei cu actele doveditoare pe baza cărora se calculează pensia se află în păstrarea unităților ce aparțin M. ui A. N.
, căreia îi revine sarcina probei, cu atât mai mult cu cât în 122 de luni veniturile luate în considerare sunt mai mici decât cele din anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 1/2011.
În opinia apelantului depunerea în probațiune a înscrisurilor doveditoare privind veniturile este absolut necesară întrucât, în lipsa acestora și neavând o altă posibilitate de a verifica realitatea și integralitatea datelor luate în calcul la revizuirea pensiei, reclamantul este într-un dezavantaj evident. Judecând cauza în lipsa probelor esențiale, instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al reclamantului și l-a privat pe acesta dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității armelor, principiu care impune ca fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul.
Apelantul a precizat că a arătat și a motivat în cererea de chemare în judecată că decizia atacată este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o
altă decizie care este lovită de nulitate absolută, respectiv că sunt străine de natura pricinii referirile la dispozițiile H.G. nr.737/2010 și O.U.G. nr. 59/2011
întrucât acestea vizează pensiile prevăzute la lit. c-h din Legea nr.119/2010.
Chiar dacă prima instanță a reținut că Legea nr.119/2010 nu a fost declarată neconstituțională, revine instanțelor de judecată rolul de a controla legalitatea aspectelor legate de dificultățile administrative întâmpinate la dovedirea veniturilor salariale.
S-a mai invocat că revizuirea pensiei reclamantului încalcă în mod flagrant art.1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, coroborat cu art.14 din Convenție.
În fine, s-a susținut că revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției legalității ingerinței în dreptul de proprietate, neavând caracter previzibil, rezonabil, scop legitim și nefiind proporțională cu caracterul temporar al crizei economice, sens în care apreciază că jurisprudența CEDO (cauza Abăluță) nu este incidente deoarece s-a pronunțat fără cunoașterea impactului eliminării pensiilor militare asupra bugetului de stat (sporirea cheltuielilor).
Intimatul M. A. N., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al Casei de P. Sectoriale a M. ui A. N.
a solicitat prin întâmpinare (filele 9-15) respingerea apelului ca nefondat.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de apel invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Art. 1 alin. 1 din OUG 1/2011 prevede că "pensiile prevăzute la art. 1 lit. a)
și b) din Legea nr . 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari, iar alin. 2 din același articol că "obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea";.
De asemenea, conform art. 18 din Anexa 3 a OUG 1/2011 (anexă care reglementează metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională) "(1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din M.
A. N., Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de Informații. (2) În situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la alin. (1)";.
Art. 19 din aceeași anexă prevede că "documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz";.
Potrivit art. 125 din HG nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
"angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie";.
Coroborând dispozițiile legale redate anterior, Curtea apreciază că, în lipsa unor critici concrete formulate de reclamant cu privire la exactitatea și corectitudinea datelor menționate în Anexa la Decizia de revizuire și a administrării unui minim probatoriu care să susțină aceste critici, în cauză nu se impunea administrarea ca probe a statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate. Astfel, pe de o parte legea nu prevede o astfel de obligație, instituțiile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea fiind răspunzătoare pentru exactitatea datelor menționate în înscrisurile emise în temeiul statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate, iar pe de altă parte, întrucât nu s-au formulat critici concrete cu privire la veniturile atestate de documentele în temeiul cărora s-a realizat revizuirea pensiei recurentului, o astfel de probă ar fi și neconcludentă în cauză.
În plus, atribuțiile instanței sunt de control în ce privește aplicarea corectă a dispozițiilor legale de către organul administrativ, iar nu de efectuare a procedurii administrative în locul pârâtei, astfel încât în condițiile în care
înscrisurile solicitate nu au fost depuse inițial la C. S. de P. a M. ui
A. N., nu pot fi depuse direct în instanță și valorificate de aceasta, întrucât s-ar eluda procedura prevăzută de art. 21 din Anexa la OUG 1/2011. Astfel, chiar dacă susținerile din recurs referitoare la neactualizarea fișei care atestă activitățile desfășurate în condiții deosebite, speciale și alte condiții ar fi întemeiate, ceea ce însă nu s-a dovedit în cauză, instanța de judecată nu ar putea decât depășindu-și atribuțiile să modifice această fișă de calcul și să dispună valorificarea ei la revizuirea pensiei recurentului.
De altfel, se constată că în cauză proba cu înscrisurile menționate anterior nu a fost solicitată pentru a se anula decizia de revizuire sub aspectul veniturilor concrete pe baza cărora s-a determinat pensia reclamantului, ci pentru a se proba nulitatea deciziei de revizuire, cu consecința menținerii pensiei militare de stat stabilită conform Legii 164/2001. Drept urmare, și din această perspectivă proba cu înscrisuri solicitată de reclamant apare ca fiind neconcludentă în cauză.
Este eronată interpretarea reclamantului cu privire la art.1 alin 4 din OUG nr. 1/2011, deoarece utilizarea veniturilor din anexa nr. 1 se poate face numai când nu au fost identificate veniturile realizate, ceea ce nu conferă un caracter minimal veniturilor din anexă.
Neaplicarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 293 N.C.P.C. este justificată de prevederile art.294 alin.1 pct. 2 care împiedică prezentarea înscrisului în situația când ar încălca îndatorirea de păstrare a secretului.
Drept urmare, se apreciază că în cauză recurentului nu i s-a încălcat nici dreptul la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție și nici dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea apreciază că analiza trecerii de la sistemul pensiilor militare de stat la pensii de asigurări sociale de stat se putea realiza în cadrul contestației împotriva deciziilor de recalculare, nefiind pertinentă în acest cadru procesual limitat la examinarea respectării principiului contributivității.
Prin urmare apărările privind nelegalitatea deciziei de recalculare datorită emiterii sale de un organ necompetent, ori neconformitatea legislației interne pe care se întemeiază decizia atacată cu reglementările CEDO excedează cadrului procesual.
Astfel, contestarea deciziei de revizuire a pensiei în baza OUG nr.1/2011 poate să se întemeieze strict pe argumente privind corectitudinea modului de calcul, fiind străine apărările referitoare la înlocuirea pensiilor militare cu pensiile calculate în baza veniturilor realizate, conform Legii nr.119/2010 și la interpretarea unei decizii CEDO pronunțată în legătură cu acest act normativ.
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel, reținând că motivele de apel invocate nu sunt întemeiate, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 480 alin. 1 N.C.P.C va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul M. F. cu domiciliul în C. -N. str. Dr. Louis P. nr.59, ap.36, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 11823 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr.
_, pe care o păstrează. Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
S. D. L. D. C. M.
red.S.D./S.M.D.
6 ex. /_
jud.fond. P. U. .
| ← Sentința civilă nr. 741/2013. Obligație de a face. Asigurări... | Decizia civilă nr. 4317/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
