Decizia civilă nr. 1776/2013. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1776/R/2013
Ședința publică din data de 9 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC M. S. împotriva sentinței civile nr. 2002 din 6 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe reclamanta C. M., având ca obiect asigurări sociale.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 3 aprilie 2013, încheiere care face parte din prezenta decizie.
Pentru termenul de astăzi, pentru când s-a amânat pronunțarea, s-au depus concluzii scrise, atât din partea pârâtei recurente, cât și din partea reclamantei intimate.
C U R T E A,
Asupra cererii de recurs de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul T. ui Maramureș sub dosar nr. _
, la data de_, reclamanta C. M. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C."M. ";S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă aferentă perioadei iulie-noiembrie 2011, conform certificatelor de concediu medical seria CCMAD nr. 0707144, nr.0707145, nr.0311980, nr.1603003, nr.2156869, nr.2154105, nr.2154106, nr.1596375, nr.1596380,
nr.1596388, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii formulate, reclamanta a arătat că, în calitate de salariată a S.C."M. ";S.R.L., a beneficiat de 142 de zile de concediu medical în perioada iulie 2011 - noiembrie 2011, certificatele de concediu medical fiind înaintate administratorului și contabilei societății pârâte, astfel cum rezultă și din adeverința nr.51 din_ .
S-a mai arătat că angajatorul nu a achitat reclamantei indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, cu toate că avea această obligație, conform art. 36 alin. 3 pct.a) din O.U.G. nr.158/2005.
În drept, au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 158/2005.
Pârâta S.C."M. ";S.R.L.,prin întâmpinare, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, pentru următoarele motive:
Începând cu luna iulie 2011, după două zile de muncă, reclamanta nu s-a mai prezentat la serviciu și nici nu a adus la cunoștință motivul absențelor sale îndelungate.
S-a mai arătat că certificatele de concediu medical nu au fost niciodată înaintate conducerii societății pârâte, reclamanta nefăcând nicio cerere prin care să solicite acordarea indemnizațiilor. Mai mult, majoritatea certificatelor de
concediu medical nici măcar nu au referiri la societatea angajatoare, nu conțin viza plătitorului, nefiind luate în evidență nici de către medicul de familie al reclamantei, ceea ce era obligatoriu.
Certificatele de concediu medical au fost prezentate contabilei societății cu care societatea are încheiat doar un contract de colaborare, iar adeverința nr.51 din_, menționată de reclamantă, a fost întocmită de către contabilul colaborator al societății și nu de către conducerea societății.
Potrivit art.81 alin.1 din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005,
"asigurații au obligația de a înștiința angajatorul/plătitorii de indemnizații de asigurări sociale de sănătate privind apariția stării de incapacitate temporară de muncă și datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor și unitatea în care funcționează acesta, în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical";, or, în speță, reclamanta nu a respectat aceste dispoziții.
În plus, s-a arătat că reclamanta avea obligația să completeze și să depună la medicul prescriptor o declarație pe proprie răspundere referitoare la obligația sa de a anunța angajatorul cu privire la incapacitatea temporară de muncă în primele 24 ore de la obținerea acestuia, obligație neîndeplinită.
Mai mult, s-a invocat de către pârâtă că dispozițiile art.82 din același act normativ prevăd că: "indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite";, ori reclamanta nu s-a conformat, nu a comunicat conducerii societății în termenul legal actele justificative, astfel că, ținând cont că acțiunea a fost înregistrată la data de_, iar ultimul certificat de concediu medical a fost
eliberat pentru perioada_ -_, dreptul său de a solicita indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă s-a prescris.
În plus, s-a mai susținut că art. 24 alin. 2 din O.U.G.nr.158/2005, prevede că: "începând cu a 91-a zi, concediul medical se poate prelungi până la 183 zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale";, or certificatele de concediu medical prezentate de către reclamantă nu conțin acest aviz.
Având în vedere faptul că reclamanta nu s-a prezentat la locul de muncă o perioadă îndelungată, aceasta a înregistrat numeroase absențe nemotivate, aspect confirmat de foile colective de prezență.
Prin adresa nr.5352 din_ emisă de Inspecția Muncii - Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureș, depusă chiar de către reclamantă la dosar, se confirmă că, în urma controlului efectuat de reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureș, la sediul societății, în perioada iulie 2011 - aprilie 2012, reclamanta figura cu absențe nemotivate și i-a fost recomandată clarificarea situației contractuale cu societatea angajatoare.
Având în vedere lipsa nejustificată de la locul de muncă, societatea pârâtă a emis decizia nr.6 din_ prin care a dispus încetarea contractului individual de muncă, în temeiul art.58, coroborat cu art.61 lit.a din Codul muncii, începând cu data de_ .
La judecarea fondului cauzei, părțile au administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.2002 din 6 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș,
s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta
C. M., în contradictoriu cu S.C."M. ";S.R.L., pârâta fiind obligată la plata către reclamantă a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă aferente perioadei iulie-noiembrie 2011, conform certificatelor de concediu medical seria CCMAD, nr.0707144, nr.0707145, nr.0311980, nr.1603003, nr.2156869, nr.2154105, nr.2154106, nr.1596375, nr.1596380, nr.1596388.
Pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare, este nefondată
Astfel, potrivit art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005, indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Prima instanță a reținut că din cuprinsul adeverinței nr.51/_, emisă de pârâtă și semnată de reprezentantul legal al acesteia, depusă în copie la fila nr.5 din dosarul de fond, rezultă că angajatorul era în posesia certificatelor de concediu medical, având cunoștință de împrejurarea că reclamanta a beneficiat de 142 de zile de concediu medical în perioada iulie - noiembrie 2011.
Prin urmare, raportat la momentul introducerii acțiunii, instanța a respins excepția invocată.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit adeverinței nr.188 din_, depusă în copie la fila nr.8 din dosarul de fond, reclamanta C. M. a avut calitatea de salariată a pârâtei
S.C. "M. "; S.R.L., în funcția de confecționer, până la data de_, când au încetat raporturile de muncă dintre părți, conform deciziei nr. 6 din_ .
În perioada iulie 2011 - noiembrie 2011, reclamanta a fost în incapacitate temporară de muncă, astfel cum rezultă din certificatele de concediu medical seria CCMAD nr.0707144, nr.0707145, nr.0311980, nr.1603003, nr.2156869,
nr.2154105, nr.2154106, nr.1596375, nr.1596380, nr.1596388, depuse în copie la dosar.
S-a mai reținut că această împrejurare a fost confirmată și de adeverința nr. 51 din_ .
În conformitate cu prevederile art.11 din OUG nr.158/2005, asigurații beneficiază de concediu și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare.
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator, din prima și până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, respectiv din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua următoare celor suportate de angajator și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia, astfel cum statuează art. 12 din O.U.G. nr. 158/2005.
Potrivit art.36 din același act normativ, calculul și plata indemnizației prevăzute de prezenta ordonanță se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.
Plata indemnizației se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. 1 lit. A și B, categorie în care se încadrează și reclamanta.
S-a mai reținut de către prima instanță că aspectele invocate de pârâtă în cuprinsul întâmpinării nu sunt de natură a o exonera pe aceasta de obligația plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cuvenită reclamantei.
Pentru aceste considerente, prima instanță a admis acțiunea reclamantei.
Reținând culpa procesuală a pârâtei, care a căzut în pretenții, instanța de fond a dispus obligarea acesteia la plata către reclamantă a sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, achitat potrivit chitanței nr. 42 din_ (fila nr.54 dosar de fond).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C."M. ";S.R.L., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Recurenta arată că, deși reclamanta-intimată a susținut că certificatele medicale au fost înaintate administratorului societății și se invoca drept dovadă
în acest sens adeverința nr.51/_, în realitate aceste acte nu au ajuns la cunoștința sa decât din dosarul cauzei.
Se arată că adeverința nr.51/_, deși poarta o semnătură în dreptul numelui administratorului societății, precum și o parafă, această semnătura aparține, de fapt, contabilei societății, Jilca Anuta, astfel încât, la o simplă verificare de scripte, se poate observa că cele doua semnături sunt identice(art.177,178 Cod.proc.civilă).
Mai mult, se mai susține că, în data de_, prin adresa nr. 31/_, contabila Jilca Anuta, îi aduce la cunoștința reclamantei faptul ca trebuie să depună actele medicale la societatea recurentă, raportat la faptul că ea nu are calitatea de a primi acte în numele societății, însă reclamanta, deși o semnează, nu înțelege să se conformeze, motiv pentru care actele medicale nu au ajuns la cunoștința recurentei.
Se mai arată că reclamanta nu s-a mai prezentat la munca încă din iulie 2011 și nici nu a considerat necesar să le aducă la cunoștință angajatorului motivul lipsei.
Prevederile art.81 al. 1 din Normele de aplicare a OUG 158/2005 sunt imperative si prevăd obligația asiguraților de a înștiința angajatorul de existenta incapacității temporare de muncă, în termen de 24 ore.
De asemenea, reclamanta avea si obligația de a depune la medicul prescriptor o declarație pe propria răspundere privind obligația sa de a anunța angajatorul, îndatorire nerespectată de către reclamantă.
Prin decizia nr.6 din_ s-a decis desfacerea contractului de muncă al reclamantei începând din data de_ .
Cu referire la prescripția dreptului material la acțiune, recurenta arată ca această excepție a fost în mod greșit respinsă, deoarece instanța a ținut seama în mod eronat de adresa nr.51/2011, care nu a fost semnată de către reprezentantul societății.
Se arată în acest sens că recurenta a luat cunoștința despre actele medicale, doar în cadrul acestui proces, după aproape un an, deci mult după împlinirea termenului legal de 90 zile.
Potrivit art. 36 al. 2 din OUG 158/2005: "Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul".
Intimata-reclamantă C. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de recurentă ca nefondat, cu cheltuieli de judecata
, arătând că, în perioada iulie 2011 - noiembrie 2011, a fost în incapacitate temporara de munca, astfel cum rezultă din certificatele de concediu medical seria CCMAD nr.0707144, nr.0707145, nr.0311980, nr.1603003, nr.2156869,
nr.2154105, nr.2154106, nr.1596375, nr.1596380, nr.1596388, împrejurare confirmata și de adeverința nr. 51 din_, ce cuprinde și semnătura administratorului A. u M. .
Intimata mai arată că punctul său de vedere este confirmat de însăși recurentă prin adeverința nr.140/_, cât și prin adresele C.A.S. Maramureș și I.T.M. Maramureș.
Se mai precizează că certificatele originale solicitate de instanța de recurs se găsesc în dosarul de pensionare al numitei C. M., la Oficiul Județean de Pensii Maramureș.
În recurs s-au depus la dosar înscrisuri noi.
Analizând recursul formulat de pârâta S.C."M. ";S.R.L., în temeiul disp.art.3041Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În mod greșit prima instanță a soluționat excepția prescripției dreptului la acțiune invocată în cauză de către pârâta-recurentă S.C."M. ";S.R.L..
Astfel, conform prevederilor art.40 alin.1 din OUG nr.158/2005, modificate prin O.U.G.nr.36/2010, indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Potrivit art.11 alin.1 din O.U.G.nr.158/2005, reclamanta, în calitate de asigurată, beneficia de concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, al cărui original constituie ordin de plată/document justificativ pentru angajator, conform reglementărilor legale.
Aceste reglementări legale sunt următoarele:
Art.36 alin.1 din aceeași ordonanță
de urgență, potrivit căruia:
"Calculul și plata indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.
Alin.2
al aceluiași articol prevede că certificatul medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
Potrivit art.8 alin.2 din Legea contabilității nr.82/1991, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.
Obligația asiguratului de a prezenta angajatorului, în vederea calculului și plății indemnizației de incapacitate temporară de muncă exemplarele originale ale certificatelor de concediu medical, care să fie vizate, după verificare, respectiv semnate și parafate, de către plătitor, primind totodată data certă a acestei operațiuni, rezultă și din art.66 și 72 din Ordinului nr._ al M. ui Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanțe, precum și di n formularul de certificat de concediu medical-Anexa 1 și Instrucțiunile de completare și utilizare a acestuia-Anexa 2 la Ordinul nr._ al M.
ui Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate .
Astfel, prin art.3 din Ordinul nr._, s-au aprobat Instrucțiunile privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical, cuprinse în Anexa nr.2.
Conform art.3 alin.1 din aceste Instrucțiuni, certificatele de concediu medical se completează în 3 exemplare, iar potrivit alin.3 al aceluiași articol,
"Exemplarele 1(alb) și 2(roz) se înmânează pacientului sau, după caz, persoanei care îl reprezintă, care are obligația de a le depune la plătitor, în termenul stabilit de lege.";
Potrivit alin.5 și 6 din același artic ol , exemplarul 1 va fi vizat ș i
rămâne la angajat or , iar exemplarul 2 va fi depus lunar de către angajato r
la casa de asigurări de sănătate , odată cu declarația privind obligațiile de plată către bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate - înscrisuri în baza cărora angajatorul va solicita casei de asigurări de sănătate restituirea sumelor de bani repr ezen tând d if erențe le dintre " to tal ul cu an tu mulu i pres taț iilor d e
supor tat d in buge tu l FNUASS pen tru co nced ii ș i inde mn iz aț ii pl ătite s al ar iaț ilor
propr ii"; ș i "T otalul con tr ibuț iilor pen tr u conced ii ș i inde mn iz aț ii d ator at de
ang ajator"; pe o anu mită lun ă/per io ad ă.
La punctul II.B. din aceleași Instrucțiuni, in titul at:"; Modul de completare a certificatelor de concediu medical. Completarea rubricilor de
către plătitor";-art.33-se mai prevede c ă, l a rubr ic a: ";Viza p lătitorului"; trebuie
s ă existe: "…sem nătura plătitorului privind acceptul l a plată a
certificatului de concediu medical. În cazul în care se refuză la plată
certificatul de concediu medical, se menționează pe scurt motivul
refuzului.";
Art.81 din Ordinul nr._ al M. ui Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanțe
prevede obligația asiguraților de a înștiința angajatorul de existenta incapacității temporare de muncă, în termen de 24 ore.
Se mai reține că, potrivit art.88 alin.1 lit.d) din Ordinul nr._, constituie refuz justificat la plata indemnizațiilor, în accepțiunea legiuitorului, și ne prezentarea certificatului de concediu medical în
termenele prevăzute de lege.
În speță, se reține că, la solicitarea instanței de control judiciar în sensul ca intimata C. M. să precizeze data la care a depus la angajator exemplarele originale ale certificatelor de concediu medical seria
CCMAD nr.0707144, nr.0707145, nr.0311980, nr.1603003, nr.2156869, nr.2154105, nr.2154106,
nr.1596375, nr.1596380, nr.1596388, aceasta a arătat că: "…înscrisurile originale solicitate de instanța de recurs se găsesc în dosarul de pensionare al numitei C. M., la Oficiul Județean de Pensii Maramureș.";
Prin urmare, rezultă cu certitudine că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația legală de a depune la angajator, în vederea verificării, vizării, calculului și plății, primele două exemplarele originale ale certificatelor de concediu medical, care constituiau pentru recurent, pe de o parte, documentele justificative de plată a indemnizației, prevăzute de lege, iar, pe de altă, parte, documente în baza cărora putea să solicite casei de asigurări de sănătate recuperarea indemnizațiilor de concedii medicale plătite asiguraților, potrivit disp.art.38 alin.2 din O.U.G. nr. 158/2005 și art.77 din Ordinul nr._ al M. ui Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanțe.
Astfel, practic, conform art.12 din O.U.G. nr.158/2005, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator, doar din prima și până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă și, ulterior, din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, iar potrivit art.77 din acest Ordin, angajatorul își recuperează sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, din contribuțiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație.
Prin urmare, nedepunerea de către beneficiar, în termenul legal, potrivit prevederilor legale în vigoare, a certificatelor de concediu medical, în orginal, la angajator, poate atrage și prejudicierea societății, prin punerea acesteia în situația de a nu mai putea să justifice și să recupereze de la casa de asigurări de sănătate indemnizațiile care ar fi plătite angajaților.
De altfel, mai trebuie subliniat că și în prezent, instanțele de asigurări sociale și de contencios administrativ sunt investite cu numeroase cauze în care principala problemă de drept o constituie termenul de prescripție aplicabil în cazul acestor cereri de restituire formulate de către angajatori în temeiul disp.art.77 din Ordinul nr._, litigii în cadrul cărora se contestă decizii ale caselor de asigurări de sănătate prin care s-au respins asemenea cereri, invocându-se tocmai că acestea nu au fost formulate în termenul de 90 de zile prevăzut de art.40 din O.U.G. nr. 158/2005, modificată prin O.U.G. nr.36/2010.
Având în vedere disp.art.36 alin.2 și art.40 alin.1 din O.U.G. nr. 158/2005, precum și faptul că în cazul asiguraților prevăzuți la art.1 alin.1 lit.A) din ordonanță, din categoria cărora face parte și reclamanta, data solicitării plății
indemnizației de incapacitate temporară de muncă o constituie data depunerii primelor două exemplare originale ale certificatelor de concediu medical la angajator, în termen legal, în scopul vizării acestora de acceptare a plății, se constată că, în situația în care raportarea se face chiar la ultimul certificat invocat în cauză, ce a fost acordat pentru luna noiembrie 2011, la data introducerii prezentei cereri de chemare în judecată, respectiv_, era prescris dreptul său la acțiune.
Se mai reține că în mod greșit prima instanță a reținut că adresa nr.51/_
, ce poartă antetul S.C."M. ";S.R.L., trebuie considerată ca probă a solicitării de către intimata-reclamantă, în termenul legal, a plății indemnizației de incapacitate temporară de la angajator, conform prevederilor speciale aplicabile în cauză.
Pe lângă aspectele anterior menționate privind nerespectarea prevederilor legale de solicitare a plății acestei indemnizații prin depunerea la angajator a originalelor certificatelor medicale, aspect probat în cauză și prin faptul că pe copiile acestor certificate, depuse la filele nr.10-19 dosar de fond, nu apare menționată data, semnătura și ștampila angajatorului, ca viză a plătitorului, conform punctului II.B.-art.33 din Instrucțiunile aprobate prin Ordinul nr._
, mai trebuie menționat că, la solicitarea recurentei, instanța de control judiciar a dispus prezentarea registrului de intrări-ieșiri al societății, din care rezultă că, la numărul 51 este înregistrat de fapt un alt înscris al unității.
Astfel, Curtea, confruntând în ședința publică din data de_, adeverința nr. 51/_ depusă la fila nr.5 dosar de fond, cu înregistrările din registrul societății, a constatat că la numărul de înregistrare 51 apare ca fiind înscrisă cererea de angajare adresată administrației la data de_, de către numita Ciocan Ibolya.
De altfel, s-a mai constatat că în registrul de intrări-ieșiri al societății nu este înregistrată nicio cerere a reclamantei C. M., în perioada iulie 2011 - decembrie 2011, practic singura cerere formulată de aceasta figurând la poziția nr.31 din data de_ și reprezintă o cerere de concediu de odihnă.
În consecință, Curtea a constatat că nr.51/_ înscris în adeverința care figurează a fi eliberată de recurentă nu corespunde cu înregistrarea din registrul de intrări ieșiri al acestei societăți.
De altfel, la dosarul de recurs a fost depusă de către recurentă o copie de pe registrul de intrări-ieșiri al societății pe perioada_ -_ (fila nr.51 dosar) și copia cererii formulate de Ciocan Ibolya, înregistrată la societate sub nr.51/2011(fila nr.52 dosar de fond).
Curtea a mai constatat că, deși reclamanta intimată a fost citată cu mențiunea de a prezenta instanței în original adeverința nr. 51/_, precum și cererile înregistrate la societatea pârâtă pentru plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă începând cu luna iulie 2011 sau dovezi privind depunerea certificatelor medicale, în original, la angajator, aceasta nu a depus la dosar probe în acest sens.
Prin urmare, Curtea a reținut că nu s-a probat în speță că adeverința nr. 51/_, depusă în copie la fila nr.5 dosar de fond, ar fi fost emisă de către reprezentantul legal al societății și că ar fi fost înregistrată la recurentă.
Practic, se poate constata că nici în prezentul litigiu de asigurări sociale nu s-a formulat propriu-zis de către reclamantă o solicitare legală de plată a indemnizației de concediu medical, întrucât, astfel cum rezultă chiar din precizările intimatei, nici în acest cadru nu au fost depuse la dosar exemplarele
originale ale certificatelor de concediu medical anterior menționate, în vederea plății acestora de către angajator.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc. civilă, se va admite recursul declarat de pârâta S.C."M. ";S.R.L. și se va modifica în tot sentința primei instanțe, în sensul de a se admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă și, în consecință, a se respinge acțiunea formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâta S.C."M. ";S.R.L., ca fiind prescris dreptul la acțiune al acesteia.
În temeiul disp.art.274 Cod.proc.civilă, intimata C. M., aflată în culpă procesuală în cauză, va fi obligată să plătească recurentei suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta S.C."M. ";S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2002 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr. _
, pe care o modifică în tot în sensul că admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă și, în consecință, respinge acțiunea formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâta S.C."M. ";S.R.L., ca fiind prescrisă.
Obligă pe intimata C. M. să plătească recurentei suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
G.
G. C.
Red. C.M.;
Tehnored.: C.M./V.R.;
2ex./_ ;
Jud.fond: T. ui Maramureș: D. M. H.
| ← Sentința civilă nr. 118/2013. Asigurări sociale | Sentința civilă nr. 54/2013. Asigurări sociale → |
|---|
