Decizia civilă nr. 2242/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2242/R/2013
Ședința publică din data de 30 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: L. D.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul N. G. împotriva sentinței civile nr. 83 din 18 ianuarie 2013 pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ privind și pe intimata pârâtă CASA DE PENSII
S. A MAI - C. DE C. P., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 29 aprilie 2013 M. Afacerilor Interne - C. S. de P. a transmis la dosar un răspuns la adresa instanței arătând că adeverințele nr. PMN din_ emisă de Unitatea Militară 02405, Nr. 3236 din_ emisă de UM 01924 "V";, nr. 61431 din_ și nr. 61.431 din_ emise de IGPR Maramureș nu se regăsesc la dosarul de pensie al reclamantului.
Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea recurentului de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 83 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul N. G. în contradictoriu cu pârâta C. de P. S. a M. ui Administrației și Internelor B. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin decizia nr. 1. din data de_ privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, emisă de C. de P. S. a M. ui Administrației și Internelor, au fost stabilite drepturile de pensie cuvenite reclamantului, urmare a examinării actelor din dosarul de pensionare înregistrat sub nr. 3887601 din _
, în baza Legii nr. 263/2010.
Prin hotărârea nr. 8783 din data de_, C. de C. P. din cadrul M. ui Administrației și Internelor a respins contestația formulată de reclamant împotriva deciziei nr. 1. din_ (fila 5).
În cuprinsul hotărârii s-a reținut că pensia a fost calculată conform algoritmului prevăzut de art. 94 și următoarele din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru activitatea desfășurată în condiții de muncă cu drept la spor de timp la vechime (25 ani, 6 luni și 22 zile, pentru care s-a acordat un spor de timp la vechime de 12 ani și 6 luni), reclamantul a beneficiat de majorarea punctajelor lunare conform legii.
De asemenea, reclamantul a beneficiat de punctajul pentru contribuția la fondul pentru pensia suplimentară.
La cuantumul pensiei corespunzătoare stagiului de cotizare în specialitate au fost aplicate dispozițiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor miliare, cu modificările și completările ulterioare, conform art. 70 alin. 4 din HG nr. 257/_ .
Astfel, drepturile de pensie cuvenite reclamantului au fost stabilite pe baza adeverințelor depuse la dosarul de pensie, responsabilitatea corectitudinii și exactității datelor cuprinse în acestea revenind unităților emitente.
Din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă că drepturile de pensie ale reclamantului nu ar fi fost în mod corect calculate.
Adeverințele emise ulterior deciziei de pensie contestate, depuse direct în instanță, nu au putut fi avute în vedere de tribunal întrucât pentru a obține modificarea deciziei de pensie reclamantul trebuie să depună mai întâi la C. de
P. S. a M. ui Administrației și Internelor o cerere și actele doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la emiterea deciziei anterioare, cu respectarea dispozițiilor art. 103 și art. 107 din Legea nr. 263/2010.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs N. G. , solicitând în temeiul art. 3041, 304 pct.3, 6, 8 și 9 Cod procedură civilă, casarea hotărârii și reținerea pentru rejudecarea în fond a cauzei potrivit art.312 ind.2 pct.6 ind.1 cu 1 C.proc.civ
În motivarea recursului reclamantul a arătat că instanța de fond în mod nejustificat nu a ținut cont de adresa nr. V 2970 din_ a U.M.01924V Ploiești reprezentând venituri lunare individuale pentru perioada 08._ ; adresa nr. V 3236 din_ a U.M.01924 V Ploiești cu venituri lunare individuale pentru perioada 08._ ; adeverința rectificativă nr. l la adeverința nr. 74.866 din_ a IPJ Maramureș pentru perioada_ -_ cu anexa cu prime și recompense, adrese care modifică decizia de pensionare și implicit cuantumul pensiei, motivând că din actele depuse la dosar nu rezulta ca drepturile de pensie nu ar fi fost în mod corect calculate raționament care evident este fals. Aceste adeverințe se referă strict la activitatea desfășurata atât în M.Ap.N cât și M. înainte de pensionare și nu se referă la vechime obținută după pensionare așa cum greșit s-a interpretat.
S-a mai precizat că pârâta avea obligația de a solicita și de a stabili drepturile de pensie pe baza tuturor veniturilor, iar responsabilitatea corectitudinii ii revenea, nu este de natura a imputa victimelor sistemului vinovăția care ar trebui să-i fie atribuită.
Recurentul a mai arătat că pârâtei i s-au trimis adeverințele de mai sus și i s-a solicitat recalcularea pensiei, însă aceasta nu va acorda drepturile bănești restante și nici dobânzile aferente de la data introducerii acțiunii fără anularea deciziei inițiale de către instanță.
Întrucât instanța l-a indus în eroare cu privire la cererile formulate în scris vis-a-vis de efectuarea unei expertize contabile, state de plata, formula cu buletinul de calcul, fișe de recompense, lăsând impresia unor costuri nejustificate și tergiversarea inutila a dosarului, recurentul solicită administrarea în probațiune a acestora pentru a avea parte de un proces echitabil.
Deși a contestat și a solicitat recalcularea stagiului complet de cotizare precum și a stagiului suplimentar pentru perioada august 1982 - august 2011
întrucât unui nr. total de puncte realizate de 70.87839 i-ar corespunde o pensie de 2900 lei și nu de 2453 lei prin includerea în calcul și a școlii militare de ofițeri cu salariu mediu brut la acea dată, de acest lucru nu a ținut cont nici parata și nici instanța.
S-a mai invocat că instanța nu s-a pronunțat cu privire la încălcarea dreptului de proprietate al recurentului asupra gradului militar prin transformarea pensiei militare, stabilita în baza Legii 164/2001, ca lege anterioară apariției Legii nr.119/2010, în pensie pe baza principiului contributivității, nici măcar pensie de serviciu, iar conform Legii 119/2010, sunt degradat militar, nelegal și abuziv, contrar dispozițiilor legale anterior menționate.
Este evident ca pensiile militarilor au fost calculate greșit acest lucru este de notorietate publica, recunoscut în mass-media chiar de ministrul muncii unde în cazul meu colonel în rezerva cu stagiu complet de cotizare cuantumul pensiei este mai mic decât al unui subofițer în condiții similare, și niciodată un subofițer nu a avut salarii mai mari ca un ofițer.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
În mod corect a reținut instanța de fond că adresa nr. V 2970 din_ a U.M.01924V Ploiești (fila 35 dosar fond), adresa nr. V 3236 din_ a U.M.01924 V Ploiești (filele 42-46 dosar fond) și adeverința rectificativă nr. 1/_ a adeverinței nr. 74.866 din_ a IPJ Maramureș pentru perioada_ -_ (filele 66-69 dosar fond) au fost emise ulterior Deciziei de pensie contestate în cauză, nr. 1. din_, astfel încât în mod obiectiv nu puteau fi avute în vedere de către intimată la stabilirea pensiei recurentului.
De asemenea, aceste adeverințe atestând venituri obținute de recurent anterior pensionării (așa cum corect a reținut instanța de fond, contrar celor invocate în recurs) au fost depuse direct în instanță, eludându-se astfel procedura prevăzută imperativ de dispozițiile Legii 263/2010. Astfel, art. 103 din Legea nr. 263/2010 impune asiguratului obligația depunerii actelor doveditoare la casa teritorială de pensii, rezultând clar intenția legiuitorului de a consacra o procedură prealabilă sesizării instanței.
Casei sectoriale de pensii nu i se poate reține vreo culpă în emiterea deciziei în baza unor elemente, date și informații care nu numai că nu i-au fost puse la dispoziție de către pensionar, ci au fost emise chiar ulterior.
Nu se poate admite ca pentru prima dată în cadrul unei contestații formulate direct în instanță să se solicite stabilirea drepturilor ce decurg din contestarea indirectă a unei decizii de pensionare sau de recalculare fără ca aceasta să fi fost făcută prin procedura specifică prevăzută de lege, iar în altă ordine de idei instanța s-ar substitui organului administrativ, ceea ce nu poate fi admis deoarece atribuțiile instanței sunt de control în ce privește aplicarea corectă a dispozițiilor legale de către organul administrativ, iar nu de efectuare a procedurii administrative în locul pârâtei.
De asemenea, întrucât pensia recurentului a fost stabilită direct în temeiul Legii 263/2010, nefiind recalculată prin Legea 119/2010 și revizuită prin OUG 1/2011, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1 alin. 2 din acest ultim act normativ care prevăd că obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea. Drept urmare, aplicând-se dreptul comun în materie, respectiv Legea 263/2010, revine beneficiarului (deci recurentului) sarcina de a depune la C. S. de P. toate actele necesare calculării pensiei sale.
În plus, de momentul depunerii cererilor de recalculare la casa de pensii depinde și acordarea drepturilor de pensie recalculate, art. 107 alin. 5 din Legea 263/2010 prevăzând în mod expres faptul că sumele realizate în urma recalculării pensiei prin adăugarea veniturilor prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea pensiei, se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. În consecință, nu se poate obliga intimata la acordarea drepturilor restante de la emiterea deciziei de stabilire a pensiei recurentului, cum solicită acesta.
Așa cum rezultă din practicaua sentinței civile recurate, reclamantul a renunțat la termenul de judecată din_ la administrarea probei cu expertiză, respectiv cu înscrisuri (state de plată, buletin de calcul, recompense), fără a se dovedi că a fost indus în eroare de către instanță, astfel încât, conform art. 129 alin. 51 Cod procedură civilă, nu poate invoca în calea de atac omisiunea instanței de a administra aceste probe.
Întrucât stagiul complet de cotizare utilizat de intimată la calcularea pensiei recurentului este de 25 ani și 5 luni, fiind cel prevăzut de Anexa 6 (Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare în specialitate, pentru cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale) la Legea 263/2010, pentru asigurații născuți în luna martie 1964, Curtea constată că sunt nefondate criticile formulate de recurent cu privire la acest aspect.
Contrar celor invocate de recurent, din examinarea deciziei de pensionare rezultă că intimata i-a luat în considerare un stagiu asimilat de 2 ani și 11 luni în condițiile art. 49 alin. 1 lit. g din Legea 263/2010 pentru perioada necontributivă în care a fost student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională. Însă, conform art. 97 alin. 1 lit. b din Legea 263/2010, pentru această perioadă asimilată se ia în considerare numai 25% din salariul mediu brut din perioadele respective și nu 100% din salariul menționat anterior, așa cum solicită recurentul.
Referitor la încălcarea dreptului de proprietate, Curtea reține că Legea 164/2001 a fost abrogată expres prin art. 196 lit. b din Legea 263/2010, iar pensia recurentului a fost stabilită în temeiul acestui ultim act normativ. În consecință, în condițiile în care nu a beneficiat de pensie militară de stat, susținerile acestuia referitoare la transformarea acestor pensii în pensii în sistem public sunt nepertinente și, oricum, nu pot determina concluzia că i s-a încălcat dreptul de proprietate.
Întrucât instanța nu se poate pronunța decât în limitele în care a fost investită și pe baza probelor administrate în cauză, fiindu-i interzis să stabilească dispoziții general obligatorii în cauzele pe care le judecă, se vor înlătura susținerile recurentului în sensul că este de notorietate publică calcularea greșită a pensiilor militarilor, inclusiv a pensiei sale.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că instanța de fond a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale menționate anterior, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 fiind nefondat.
Drept urmare, reținându-se și că deși a invocat în drept dispozițiile art. 3041, 304 pct. 3, 6, 8 și 9 Cod procedură civilă, recurentul nu a dezvoltat decât motivul de recurs menționat anterior, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul N. G. împotriva sentinței civile nr. 83 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. L. D.
G. ,
N. N.
Red.L.D./S.M.
2 ex.._
Jud.fond. H. D. M.
| ← Sentința civilă nr. 9545/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Decizia civilă nr. 3095/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
