Decizia civilă nr. 4327/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4327/R/2013
Ședința publică din 05 noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul SS M. împotriva deciziei civile nr. 11997 din 26 august 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâții intimați M. A. N.
B. și CASA DE PENSII S. A M. UI A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare - DISJUNS-_ *.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent SS M., avocat Sârb Teodor și reprezentanții pârâților intimați M. A. N. și C. de P. Sectorială a M. ui A.
N., consilier juridic Rîndașu Costică, lipsă fiind reclamantul recurent. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 30 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M. A. N.
, în nume propriu și reprezentant legal al casei de P. sectorială a depus la dosar întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantului recurent.
Reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii întâmpinării.
Curtea, în urma verificării actelor de la dosar, constată că această cauză a fost disjunsă dintr-un dosar prin care s-a formulat o acțiune colectivă, însă acțiunea inițială colectivă nu a fost identificată ci doar acțiunea depusă la filele 38 - 49 din dosarul de fond.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că după disjungere a depus câte un exemplar pentru fiecare dintre părțile din dosarele disjunse și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul pârâților intimați arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, în principal, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, cu consecința anulării deciziilor de recalculare a pensiei emise de M.
A. N. - Direcția financiară și acordarea drepturilor prevăzute la punctele 2 și 3 din acțiunea introductivă.
Cu privire la motivele de casare, reprezentantul reclamantului arată că în cauză sunt incidente prevederile art. 312 alin. 3 C.pr.civ., art. 304 pct. 2,3,4 și 5 C.pr.civ., întrucât instanța de fond nu a analizat motivele de nelegalitate invocate în acțiunea introductivă.
Precizează că aceste motive de nelegalitate priveau încălcarea statutului de cadre militare, recalcularea pensiei echivalând, în opinia acestuia, cu degradarea militară ce nu poate opera decât în condiții specifice ce nu sunt întrunite în cauză.
Subliniază că instanța de fond trebuia să observe că nivelul de plată aferent gradului militar trebuia menținut, chiar dacă în prezent reclamantul recurent este trecut în rezervă.
Cu privire la motivele de modificare, reprezentantul reclamantului recurent arată că partea pe care o reprezintă a formulat contestație împotriva deciziei de revizuire a pensiei emisă de Comisia de Contestații din cadrul M.Ap.N., dar nu a primit răspuns în termenul prevăzut de lege, ceea ce echivalează cu un refuz nejustificat de a răspunde la contestație, astfel că s-a adresat instanței competente.
Menționează că la termenul de judecată din data de 26 august 2013 a solicitat amânarea cauzei pentru a permite efectuarea de verificări referitoare la emiterea unei noi decizii baza Legii nr. 241/2013, cerere care avea legătură cu solicitările subsecvente din cererea principală, însă instanța de fond a respins cererea de amânare.
De asemenea, arată că prima instanță nu s-a pronunțat asupra petitelor 2 și 3 din cererea inițială, petite legate direct de aplicarea Legii nr. 241/2013.
Solicită obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar. Arată că instanța de fond corect a precizat că nu există un motiv de degradare militară și că este falsă ideea că nu s-ar fi plătit gradele sau funcțiile. Mai arată că pensia era stabilită conform Legii nr. 164/2001, dar fiind în procent de 64% din salariul pe ultima lună, solda pe ultima lună fiind constituită din solda de funcție, solda de grad, indemnizații și altele. La data modificării, abrogării Legii nr. 164/2001 și intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, a OUG nr. 1/2011 și a Legii nr. 263/2010 în baza principiului contributivității s-au luat în calcul toate veniturile primite de către reclamantul recurent în perioada cât a fost cadru militar activ.
În ceea ce privește motivele prin care se precizează că instanța de fond a greșit când a considerat că nu s-a formulat contestație împotriva deciziei de pensie, reprezentantul pârâților intimați arată că instanța nu a soluționat procesul în sensul admiterii unei eventuale excepții a lipsei procedurii prealabile prin necontestarea deciziei la Comisia de Contestații, ci a soluționat cauza pe fond.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului recurent de acordare a unui termen pentru a vedea dacă se emite o nouă decizie în baza Legii nr. 241/2013, reprezentantul pârâților intimați arată că reclamantului recurent i s-a emis decizia în temeiul Legii nr. 241/2013 și întrucât a avut pensia mai mică decât în luna decembrie 2010, s-a revenit la cuantumul pensiei din decembrie 2010.
Învederează că legea nu prevede plata diferențelor dintre pensia în plată și pensia din decembrie 2010 începând cu_, astfel că nici C. de P. Sectorială nu putea să calculeze și să plătească această diferență, având în vedere că legea stabilește în art. 2 că aceste diferențe nu se plătesc.
Arată că obiectul cauzei a fost decizia de revizuire a pensiei și nu decizia emisă în temeiul Legii nr. 241/2013, astfel că orice referire cu privire la acest aspect este nerelevant.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 11997 din 26 august 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul STANCILESCI S. M. împotriva pârâților M. A. N. și
C. SECTORIALĂ DE P. A M. UI A. N., având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Cererea reclamantului a fost neîntemeiată și a fost respinsă pentru următoarele motive:
Degradarea militară este o pedeapsă complementară care se aplică militarilor și constă în pierderea gradului militar și a dreptului de a purta uniforma militară și nu este un motiv de nulitate a deciziei contestate. Reclamantul si-a păstrat gradul militar în rezervă după emiterea deciziei de revizuire a pensiei,
Revizuirea pensiei militare s-a făcut în baza O.U.G. nr. 1/2011, act normativ care prevede următoarele:
P. le stabilite de art. 1 lit. a și b din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie potrivit art. 5 alin.4 din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de_ pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar în vederea efectuării revizuirii revine instituțiilor din sistemul de apărare în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.
P. le prevăzute la art. 1 pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmit conform prevederilor legale din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la dreptul cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă, utile în sistemul public de pensii, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.
La revizuirea pensiei reclamantului stabilită prin decizia contestată, casa de pensii sectorială a avut în vedere datele înscrise în următoarele documente aflate la dosarul de pensie, respectiv situația veniturilor realizate lunar eliberată de unitatea militară 02426 C. -N., fisa de pensie eliberată de U.M. nr. 01463
C. -N. , fisa de pensie eliberată de U.M. nr. 01463 C. -N., fisa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul și care îi dau dreptul la încadrare în locuri de muncă si activități cu condiții deosebite, speciale si alte condiții eliberată de U.M.1463 C. -N. .
Reclamantul nu a contestat hotărârea dată în soluționarea contestației împotriva deciziei de revizuire a pensiei emisă de Comisia de contestații din cadrul M.Ap.N., astfel că în condițiile art. 151 din Legea nr. 263/2010, această decizie a devenit definitivă.
De asemenea, a mai avut în vedere că reclamantul a formulat critici ce vizează conformitatea actelor normative emise de legiuitorul român cu prevederile constituționale și cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, critici privitoare la încălcarea dreptului său de proprietate protejat de art. 1 din
Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, la retroactivitatea legilor privitoare la revizuirea pensiilor militare și la încălcarea principiului drepturilor câștigate.
Privitor la afirmațiile vizând neconformitatea actelor normative cu cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, tribunalul a reținut că instanța de contencios european al drepturilor omului a avut recent posibilitatea de a analiza acest aspect, în cauzele Ana M. Frimu și alții împotriva României, respectiv C. Abăluță și alții c. României, cauze respinse ca inadmisibile.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate de reclamant, vizând încălcarea principiului neretroactivității legii și al principiului drepturilor câștigate, instanța a reținut că prin Deciziile nr. 871/2010 și 873/2010, Curtea Constituțională a României a statuat că prevederile art. 1-5 și art. 12 ale Legii nr. 119/2010, potrivit cărora pensiile de serviciu se recalculează devenind pensii de asigurări sociale, nu încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție.
În raport de considerațiile de drept reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională a României, s-a constatat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant este în mod vădit neîntemeiată sub aspectul criticilor de neconformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și neconstituționalitate invocate de acesta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul STANCILESCI S.
,
solicitând în principal, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre judecare, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost inițial formulată, cu cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
În susținerea soluției de casare cu trimitere spre rejudecare, reclamantul invocă necercetarea fondului cauzei de către prima instanță.
În acest sens, arată că tribunalul nu a analizat motivele de nelegalitate descrise in cererea de chemare in judecata, respectiv încălcarea statutului de cadre militare.
Consideră reclamantul că efectul recalculării pensiei conform art. 6 alin. (4) din H.G. nr. 735/2010, în prezent abrogată, îl reprezintă degradarea militară, măsură ce nu poate opera decât în condițiile expres prevăzute de legea penală ( în cazul cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere condamnate la pedeapsa complementară prin hotărâre judecătorească) ce nu sunt însă întrunite în cauză.
Omisiunea de analiză a primei instanțe este invocată și în privința discriminării, precum și referitor la cererea subsidiară prin care s-a contestat modalitatea de calcul a pensiei prin deciziile atacate.
În ceea ce privește modificarea sentinței, reclamantul precizează că în mod eronat a reținut prima instanță că nu a urmat procedura prealabilă, actele depuse la dosar confirmând că acesta a contestat decizia de revizuire la Comisia de Contestație din cadrul M.Ap.N. și, întrucât nu a primit un răspuns în termenul legal, s-a adresat instanței competente, apreciind că lipsa răspunsului acestei comisii echivalează cu un refuz nejustificat.
Apreciază că în mod neîntemeiat i-a fost respinsă cererea de amânare a cauzei formulată la data de 26 august 2013, câtă vreme această cerere era justificată de necesitatea efectuării de verificări în ceea ce privește emiterea în baza Legii nr. 241/2013 a unei noi decizii care ar fi putut să influențeze soluționarea cererii principale sub aspectul primului petit.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 si art. 312 Cod de procedură civilă.
Pârâtul M. A. N. a depus întâmpinare prin care a solicitat
respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Soluția de casare pentru necercetarea fondului cauzei nu are nici un fundament legal, astfel că aceasta nu poate fi primită.
Contrar afirmațiilor recurentului, Curtea reține că prima instanță a analizat motivele de nelegalitate descrise în cererea de chemare în judecată, inclusiv în ceea ce privește pretinsa degradare militară. În mod corect aceasta a reținut că reclamantul și-a păstrat gradul militar în rezervă și după emiterea deciziei de revizuire a pensiei, degradarea militară nefiind un motiv de nulitate a deciziei.
Concluzii similare se constată și în ceea ce privește discriminarea, tribunalul reținând în această privință concluziile Deciziei nr. 29/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii referitor la aplicarea Legii nr. 119/2010, decizie prin care s-a statut că "instanțele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituție, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului constituțional, ceea ce nu poate fi reținut, față de împrejurarea că, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistrații au fost exceptați în urma constatării neconstituționalității prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusă controlului exercitat de Curtea Constituțională pe calea obiecției de neconstituționalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) și art. 132 alin. (1) din Constituție, iar nu prin afirmarea și asumarea ab initio a intenției legiuitorului de a excepta prin legea nouă această categorie de la măsura recalculării pensiei speciale. În plus, în temeiul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional), numai o susținere de tratament inegal, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, între persoane aflate în cadrul aceleiași categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situații analoge) ar fi fost una care ar fi permis instanțelor o analiză care să nu se suprapună celei a Curții Constituționale (…)";.
Este evident că prezentul demers este generat de nemulțumirea recurentului de cuantumul pensiei, însă simpla susținere a nelegalității deciziei de revizuire generate de o modalitate deficitară de stabilire a cuantumului acesteia sau de o pretinsă incertitudine generală cu privire la realitatea veniturilor înscrise în adeverințe, nu este suficientă pentru a se genera un control judiciar efectiv, deoarece reclamantul nu indică punctual și concret erorile de calcul din fiecare din deciziile contestate pentru a fi verificate de instanța de fond sau recurs.
Cu toate acestea, prima instanță a reținut că la revizuirea pensiei, Casa de pensii sectorială a avut în vedere datele înscrise în dosarul de pensie, respectiv situația veniturilor realizate lunar, fișa de pensie, fișa cu locurile de muncă în care a lucrat recurentul, în acord cu metodologia reglementată de prevederile OUG nr. 1/2011.
Astfel, Curtea constată că motivarea sentinței atacate răspunde exigențelor art. 261 pct. 5 Cod de procedură cu privire la elementele pe care trebuie să le cuprindă orice hotărâre judecătorească pentru exercitarea unui control judiciar, în condițiile în care au fost analizate raporturile juridice dintre părți prin prisma susținerilor, apărărilor și probelor de la dosar.
Nici soluția de modificare a sentinței atacate propusă de recurent nu este fondată, deoarece prima instanță nu a respins acțiunea ca urmare a
neîndeplinirii procedurii prealabile privitoare la decizia de revizuire, ci a intrat în cercetarea fondului și a respins acțiunea pentru considerentele dezvoltate pe larg.
De altfel, o atare construcție juridică își are locul în cadrul unei eventuale soluții de casare a hotărârii.
În fine, Curtea de Apel consideră neîntemeiată și critica recurentului privitoare la respingerea de către prima instanță a cererii de amânare a cauzei, formulată la termenul din_, deoarece o eventuală decizie emisă în baza Legii nr. 241/2013 poate face obiectul unei acțiuni diferite.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 312 al. 1 Cod de procedură civilă, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul STANCILESCI S.
M. împotriva sentinței civile nr. 11997 din 26 august 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
S. D. D. G. L. D.
GREFIER,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./_ Jud.fond: P. U.
| ← Sentința civilă nr. 205/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 16380/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
