Decizia civilă nr. 3095/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3095/R/2013
Ședința publică din data de 18 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. T. DE P. B.
-N. împotriva sentinței civile nr. 762/F din 4 martie 2013 pronunțate de Tribunalul B. -N., în dosar nr._, privind și pe intimata reclamantă
F. I., precum și pe intimata pârâtă C. N. DE P. P. - C.
DE C., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate - avocat Petra E. G., din cadrul Baroului B. -N. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâta a transmis prin fax la dosar precizări scrise iar reclamanta a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 13 iunie 2013. I se comunică reprezentantei reclamantei un exemplar al precizărilor scrise formulate și aceasta arată că nu are cereri de formulat în probațiune și nici nu solicită lăsarea cauzei la o strigare ulterioară pentru a lectura cuprinsul actului ce i s-a comunicat.
Nefiind formulate cereri în probațiune Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei susține concluzii de respingere a recursului ca nefondat solicitând a fi menținută sentința instanței de fond, ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței atașate întâmpinării.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 762/F din 4 martie 2013 pronunțată de Tribunalul B.
-N. în dosarul nr._
s-au respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei procedurii prealabile și a lipsei calității procesual pasive a Casei Naționale de P. P., invocate de intimata C. T. de P. B. -N. .
S-a admis contestația extinsă și precizată formulată de contestatoarea B. F. I., în contradictoriu cu intimatele C. T. de P. B. -N. și C. N. de P. P. - C. C. de C.
, și, în consecință s-a anulat decizia de revizuire nr.7268/_ emisă de
C. T. de P. B. -N. și Hotărârea nr.3538/_ emisă de C.
N. de P. P. -C. C. de C. ca nelegală și pe cale de
consecință s-a dispus restabilirea situației anterioare, respectiv menținerea deciziei de pensionare nr.116.828/_ ca legală și temeinică.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut examinând prioritar, conform art. 137 Cod proc. civ. cele două excepții procesuale dezbătute în condiții de contradictorialitate, netemeinicia.
Regimul juridic al contestării deciziei de revizuire a pensiei emisă de
C. T. de P. B. -N. la data de_ în privința pensionarei
B. F. I. (f.7-8) este guvernat de prevederile Legii nr. 263/2010, aspect necontroversat. Urmând procedura instituită de art. 149 -151 din actul normativ, pensionara a declanșat procedura administrativă prealabilă, obligatorie și fără caracter jurisdicțional, sesizând în termen util C. C. de C. din cadrul Casei Naționale de P. P. (f.11-23). Neîndeplinirea obligației legale de rezolvare a contestației în termenul stabilit de art. 150 din lege a determinat declanșarea procedurii judiciare la data de_, pe parcursul căreia s-a emis Hotărârea nr. 3538/_ (f.33-35), împrejurare în raport de care cadrul procesual s-a extins în privința participanților, prin atragerea în proces și a emitentului actului administrativ, și a obiectului, prin contestarea hotărârii comisiei centrale (f.85-86). Întrucât în sarcina instanței de judecată a fost cenzurarea legalității și temeiniciei deciziei de revizuire, aspecte verificate și în etapa administrativă obligatorie, cercetarea judecătorească se impune a viza și actul administrativ emis în complinirea procedurii prealabile, extinderea cadrului procesual fiind nu doar firească, ci și obligatorie. Prin urmare excepția lipsei procedurii prealabile și a lipsei calității procesual pasive au fost neîntemeiate și au fost respinse ca atare.
Pretenția dedusă judecății a fost fondată.
Contestatoarea B. F. I. este beneficiara pensiei pentru limită de vârstă stabilită prin decizia de pensionare nr. 116828/_ (f.50) conform art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, fiind o persoană cu grad de handicap preexistent calității de asigurat - nevăzător. La stabilirea calității de pensionar au fost avute în vedere perioada contributivă și certificatul de încadrare în grad de handicap emis de C. de evaluare a persoanelor adulte cu handicap la data de_ (f.71) ce indica codul handicapului: 4, gradul acestuia: accentuat și codul bolii: H 52, precum și data dobândirii._ și caracterul său permanent, nerevizuibil.
În considerarea aceleiași documentații, la data de_ s-a emis Decizia nr. 7268/2012 de revizuire a deciziei de pensionare (f.39 -40), contestată în prezenta cauză, act ce-l desființează pe precedentul pentru considerentul neîndeplinirii condiției impuse de art. 47 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, ce instituie un stagiu contributiv superior, de 2/3 din cel complet de cotizare, pentru persoanele încadrate în grad de handicap accentuat,avându-se în vedere că " în conformitate cu criteriile medico- psihosociale aprobate prin ordinul comun nr. 732/1992 din_ al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și ministerului sănătății publice, nevăzător este persoana cu deficiențe vizuale grave încadrată în grad de handicap";.
Punctul de vedere a fost împărtășit și de C. C. de C. din cadrul Casei Naționale de P. P. în cuprinsul Hotărârii nr. 3538/2012 (f.33-34), cu trimitere la dispozițiile aceluiași ordin, potrivit căruia doar nevăzătorii încadrați în grad de handicap grav pot beneficia de pensie în
condițiile art. 59 din Legea nr. 263/2010 (fost art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000).
Controversa în cauza pendinte poartă așadar asupra interpretării prevederilor art. 47 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000, în sensul incidenței
categoriei nevăzătorilor (ne)condiționat de gradul de handicap grav/accentuat
.
Art. 47 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 prevede că persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în funcție de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel: a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav; b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat; c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
Alin.2 al aceluiași text stipulează că asigurații nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
Legea nr. 263/2010, abrogând Legea nr. 19/2000, reia textual prevederile evocate, alin. 1 al art. 47 devenind art. 58, iar alin 2 al art. 47 art. 59.
Prevederile legale citate conferă beneficiul reducerii stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare persoanelor asigurate în condiții de handicap preexistent, alin. 1 stabilind regula privitoare la numărul de ani de reducere a vârstei standard și a stagiului complet de cotizare funcție de gradul de handicap, în timp ce alin. 2 instituie excepția de la regulă pentru asigurații nevăzători care, în considerarea tipului de handicap de care suferă, sunt condiționați exclusiv de realizarea stagiului de cotizare, independent de vârstă.
Regula este așadar valabilă pentru toate tipurile de handicap reglementate de Legea nr. 448/2006 la art. 86 (fizic, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare), funcție de gradul de handicap reglementat de același text (mediu, accentuat și grav), excepția fiind incidentă persoanelor ce suferă de handicap vizual. Din punct de vedere formal legiuitorul a fost și este consecvent în categorisirea tuturor persoanelor cu handicap vizual în sintagma "nevăzător"; utilizată constant inclusiv în titulatura deciziilor de pensionare emise în temeiul Legii nr. 3/1977, Legii nr. 19/2000 etc., fără nicio legătură cu explicația lingvistică ad litteram a termenului- orb.
Având în vedere că alin. 2 al art. 47 nu face nicio distincție între categoriile de nevăzători care beneficiază de reducerile în discuție, se poate pretinde cu succes că norma de favoare îi vizează pe toți, după tipul de handicap, deci nu doar pe nevăzătorii cu grad de handicap grav, cum susține intimata, nefiind în detrimentul celor cu grad de handicap accentuat. Dacă legiuitorul ar fi dorit să facă vreo deosebire între gradele de handicap de vedere, așa cum eronat au susținut intimatele, ar fi menționat după modelul alin. 1 al textului. Or conform regulilor de interpretare a normelor juridice, excepția este de strictă interpretare și aplicare, iar generalitatea formulării unui text legal conduce la generalitatea aplicării lui, fără a se introduce distincții pe care textul respectiv nu le conține: unde legea nu distinge nici instanța nu poate distinge.
Nu a constituit un argument de natură a conduce la o altă concluzie nici interpretarea dată de organul ierarhic, dedusă din cuprinsul Ordinului comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al sănătății publice nr. 762/2007 privitor la criteriile pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de
handicap, ce nu se constituie un act normativ de același nivel ori de nivel superior legii, în măsură să o contrazică. Gradul de handicap al contestatoarei stabilit în anul 2009 este necontroversat: accentuat, permanent.
Contestatoarei, în calitate de asigurat nevăzător cu deficiență funcțională de vedere accentuată permanentă, îi sunt incidente așadar dispozițiile art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, în raport de care s-a emis decizia de pensionare inițială nr. 116828/_, desființarea acesteia prin decizia ulterioară de revizuire nr. 7268/_ în considerarea prevederilor art. 47 alin. 1 lit. b din același act normativ nefiind validă, motiv pentru care s-a impus anularea ei și revenirea la situația anterioară, ce asigură conformitatea cu dispozițiile legale.
Contestatoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Votul consultativ al asistenților judiciari a fost exprimat în același sens.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. T. DE P.
B. -N. solicitând
admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, fiind data cu încălcarea și aplicarea greșita a legii.
În fapt: prin cererea înregistrata la CTP BN sub nr. 20933/_, d-na B.
I. a solicitat înscrierea la pensie pentru munca depusă și limita de vârsta conform art. 47 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Din analiza actelor existente la dosarul de pensie rezultă că reclamanta a realizat un stagiu de cotizare de 10 ani, 3 luni, 23 zile din care: 7 ani, 13 zile în condiții normale, 3 ani, 3 luni, 10 zile-stagiu asimilat (indemnizație pentru incapacitate temporara de munca și prevederile OUG 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului).
Prin decizia nr. 116828/_ C. T. de P. B. -N. a admis cererea de pensionare și a stabilit pensie pentru munca depusă și limita de vârstă pentru persoane cu handicap (nevăzător) conform art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 începând cu_, având în vedere următoarele elemente de calcul:
stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, utilizat la determinarea punctajului mediu anual conform art.47 alin.2 :10 ani;
număr puncte realizate :4.13473 ;
valoarea punctului de pensie :732.8 lei.
Având în vedere, elementele menționate mai sus, prin decizia nr.116828/_, s-au stabilit drepturi de pensie în suma de 303 lei.
În urma controlului efectuat la instituția recurentă în perioada_ -_ de către Serviciul Control Prestații din cadrul CNPP, s-a constatat că drepturile acordate prin valorificarea certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, au fost stabilite eronat din următoarele motive :
în conformitate cu criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul comun nr. 732/1992 din_ al ministrului muncii familiei și egalității de șanse și ministerului sănătății publice, nevăzător este persoana cu deficiente vizuale grave încadrată în grad de handicap ;
potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 8835/_ emisa de C. de E. luare a Persoanelor cu Handicap, d-na B. F. I. se încadrează în grad de handicap accentuat.
Întrucât, nu sunt îndeplinite prevederile art. 47 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data de_, în sensul că, reclamanta nu a realizat cel puțin doua treimi din stagiul complet de cotizare, ca persoana cu handicap
accentuat, la data de_, C. T. | de P. B. | -N. | a emis decizia nr. |
7268 de anulare a deciziei nr. 116828/_ | . |
În sprijinul celor menționate, arătă că, art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000 prevede că:
"1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în funcție de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel:
b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat cel puțin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat";
De altfel, prin Hotărârea nr. 3538/_ C. C. de C. a respins contestația formulate de doamna B. F. ca neîntemeiată invocând ca temei de drept Legea nr. 263/2010 și Ordinul nr. 762/_ pentru aprobarea criteriilor medico psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap. Astfel, comisia a menționat că, "potrivit dispozițiilor Ordinului nr. 762/2007, noțiunea de "nevăzător" corespunde deficientei vizuale grave, handicapului grav. În consecință, nevăzătorii pot beneficia de pensie pentru limita de vârsta în condițiile art. 59 din Legea nr. 263/2010, numai în situația în care aceștia sunt încadrați în gradul de handicap grav."
De asemenea, C. C. de C. | constată că în mod corect CTP B. | |
-N. | , prin Decizia nr. 7268/_ | a anulat drepturile de pensie stabilite |
anterior prin Decizia nr. 116828/_ întrucât potrivit Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 7835/_, eliberat de Consiliul Județean B.
-N., doamna B. F. a fost încadrată în grad de handicap accentuat.
În motivarea sentinței recurate, instanța de fond statornicește că reclamantei, în calitate de asigurat nevăzător cu deficienta funcțională de vedere accentuată permanentă, îi sunt incidente dispozițiile art. 47 alin, 2 din Legea nr. 19/2000, și nu prevederile art. 47 alin. 1 lit. b) din același act normative - potrivit cărora recurenta a procedat la revizuirea deciziei inițiale.
Având în vedere cele menționate mai sus, pentru perioada_ -_ conform deciziei de debit nr. 116828/_ s-a constituit în sarcina beneficiarului un debit în suma de 10500 lei, ce se va recupera de la beneficiar conform art. 181 din Legea nr. 263/2010 cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, recurenta în mod legal a emis Decizia nr. 116828/_, având în vedere dispozițiile Legii nr. 263/2010, care la art. 179 prevăd următoarele: "1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani.
În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.
CNPP, prin casele teritoriale de pensii, precum și casele de pensii sectoriale recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la alin. (2).
Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii și al caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu".
De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 - Normele de aplicare a
prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevede la art. 141 ca, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează, pe baza deciziei emise de casa teritoriala/sectoriala de pensii, ce constituie titlu executoriu, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani.
(2) Termenul general de prescripție curge potrivit dreptului comun de la data constatării prejudiciului creat prin plați necuvenite, respectiv de la data emiterii deciziei prevăzute la alin. (1)."
Învederează că prin Decizia nr. 1. /_ intimata este în beneficiul pensiei de invaliditate de gradul II, stabilindu-se un punctaj mediu anual de 0.48418 puncte.
În raport cu prevederile legale aplicabile cauzei, potrivit motivației expuse și conform art. 304 alin. 1, pct. 9 din C. pr. civ., consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, interpretând eronat prevederile legale aplicabile spetei, motive pentru care solicită modificarea hotărârii recurate și menținerea Deciziei nr. 116828/_, ca temeinic și legal emisă.
În drept: Legea nr. 19/2000, art. 304, 312 din C. pr. civ., Legea nr.
263/2010, Ordinul nr. 762/2007.
Recurenta, prin precizarea scrisă formulată la data de 7 iunie 2013
a arătat că prin Sentința civila nr. 762/F/2013 pronunțata de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._ în ședința publica din data de 4 martie 2013, a fost admisă acțiunea reclamantei Bodiu F. I., în contradictoriu cu C. Județeană de P., astfel că s-a hotărât anularea deciziei de revizuire nr. 7268/_, precum și a Hotărârii nr. 3538/_ emisa de CNPP - C. C. de C., cu consecința restabilirii situației anterioare, respectiv a menținerii deciziei de pensionare nr. 116828/_ .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că "reclamantei, în calitate de asigurat nevăzător cu deficienta funcționala de vedere accentuata permanenta, îi sunt incidente dispozițiile art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000". Totodată, reține că "alin. 2 al art. 47 nu face nicio distincție între categoriile de nevăzători care beneficiază de reducerile în discuție." și "din punct de vedere formal legiuitorul a fost și este consecvent în categorisirea tuturor persoanelor cu handicap vizual în sintagma <nevăzător>".
Or, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 7835/_ emis de C. de evaluare a persoanelor cu handicap, d-na B. F. I. se încadrează în gradul de handicap accentuat, cod handicap - 4, cod boala - _
=l/12 cep, VOS= 1/12 cep, având o deficienta funcțională accentuată. Criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți aprobate prin ORD nr. 726/2002 a MS sunt criterii dispuse prin Legea nr. 519/2002 și avizate de comisia de oftamologie a MS, în Anexa 1 pct. 4 stipulându-se ca încadrarea în grad accentuat de handicap se aplica pentru persoanele cu deficienta vizuala accentuata stabilită în raport cu acuitatea vizuala la ochiul cel mai bun sau, după caz, la ambii ochi. Totodată, se stabilește c handicapul vizual grav are consecința pierderii capacității de orientare spațiala, corecția utila fiind sub 1/25 (fata de 1/12 cat are certificata d-na B. ).
Raportat la toate acestea, instanța de fond hotărăște că indiferent de gradul de handicap vizual de care suferă persoanele, acestea toate intră în categoria
"nevăzătorilor", "fără nicio legătura cu explicația lingvistica ad literam a termenului orb". Mai mult, "nu constituie argument de natura a duce la o alta concluzie nici interpretarea dedusa din cuprinsul Ordinului comun al ministrului
muncii și al sănătății nr. 762/2007.ce nu constituie un act normativ de același nivel ori de nivel superior legii, în măsura sa o contrazică".
În aplicarea dispozițiilor Cap. VI - încadrarea în grad de handicap - art. 84 - din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap:
Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.
Încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecția copilului.
Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Comisiile prevăzute la alin. (2) și (3) sunt organe de specialitate ale consiliilor județene, după caz, ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului B.
.
Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, până la 30 noiembrie 2007.
Totodată, potrivit art. 2 din Legea nr. 448/2006: Autoritatea N. pentru Persoanele cu Handicap, Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Comisiile pentru protecția copilului și Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului B. vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Instanța de fond califică "gradul de handicap al contestatoarei este necontroversat accentuat" însă, contrar, susține că acesta, ca și oricare alt tip de handicap în afectarea funcțiilor vederii intră în sintagma lărgita a "nevăzătorilor", în desconsiderarea categorica a normelor emise în aplicarea legii. Apreciază că persoanele cu handicap vizual sunt o excepție a tipurilor de handicap reglementate de Legea nr. 448/2006 (fizic, auditiv, etc).
Or, în mod clar legiuitorul distinge între categoriile de dizabilități, afecțiuni vizuale, nu oricare ar fi valoarea acesteia poate conduce la sintagma "nevăzător", respectiv persoana lipsita de vedere (orb). În Cap. 2 din Ordinul nr. 762/1992 din_ se enumera atât activitățile, cât și limitările, participarea ori necesitățile în funcție de natura flecarul grad de handicap survenit în afectarea funcțiilor vederii. Însuși denumirea generica a acestuia - evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor vederii - statornicește asupra tipurilor de deficienta și handicapul care îi corespunde: deficienta ușoară - handicap ușor, deficienta medie - handicap mediu, deficienta accentuata - handicap accentuat, deficienta grava - handicap grav. În funcție de aceste categorii sunt indicate în mod distinct valorile în acuitatea vizuala, astfel că în cazul unei deficiente accentuate, corespondentul este de handicap accentuat și VAO între 1/12=0.08 (4m); iar deficiența grava este conforma handicapului grav cu VAO sub I/25O.04 (2m) cu cecitate relativă sau cecitate absoluta (DEX cecitate = lipsa a vederii, ablepsie, orbire). Mai mult, în cazul de față, așa cum rezultă din carnetul de muncă al recurentei pârâte B. F. I., activitatea pe care aceasta a desfășurat-o ca și confecționer în cadrul S.C. SAMUS S.A. Sangeorz Băi nu poate fi aceea a unui nevăzător, certificat cu deficiențe grave de vedere sau cecitate. Recurenta având o deficiență accentuată de vedere care a încadrat-o în gradul de handicap accentuat, i-a permis sa presteze activitate de confecționer textile.
Reiterează, în Ordinul 726/2002 se găsește și explicația gradului vizual grav, ca fiind pierderea pierderii capacității de orientare spațială față de gradul
vizual accentuat care presupune dificultăți în orientarea în spațiu. Certificarea acesteia se face și prin actul de încadrare în grad de handicap la codul bolii - H52 (cuprinzând afecțiunile mușchilor oculari, ale mișcărilor binoculare), în raport alte boli ale ochiului cuprinse în coduri H00 - H59 (exemplu H54 - cecitate=orbire).
În edificarea controverselor asupra interpretării prevederilor art. 47 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000, în sensul incidenței categoriei nevăzătorilor (ne)condiționat de gradul de handicap grav/accentuat s-au solicitat lămuriri M. ui Sănătății. Prin adresa nr. 2160/2001 a Min. Sănătății, pot beneficia de dispozițiile art. 47 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 numai nevăzătorii cu handicap grav, asimilabil gradului I de invaliditate.
Hotărârea nr. 400 din 19 aprilie 2001 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate nu face nici o trimitere și nu cuprinde nici o definiție cu privire la noțiunea de
"nevăzător" ci doar "Criterii de invaliditate în oftalmologie - barem procentual", făcând diferențiere între deficiență vizuală ușoară - 20 - 49%, deficiență vizuală medie - 50 - 69%, deficiență vizuală accentuată - 70 - 89% și deficiență vizuală gravă - 90 - 100%. Pornind de la definiția data de Dicționarul Explicativ al Limbii Române potrivit căruia prin "nevăzător" înțelegem"lipsit de vedere,orb" și în lipsa unei dispoziții legale care să includă în categoria nevăzătorilor toate persoanele cu handicap vizual apreciem că termenul de nevăzător nu poate fi extins și asupra persoanelor care prezintă într-adevăr scăderea văzului însă nu o cecitate practică și absolută. Extinderea noțiunii de nevăzător la toate persoanele care prezintă un handicap vizual ar determina aplicarea prevederilor art. 47 alin. 2 inclusiv celor care prezintă un handicap vizual ușor ceea ce excede voinței legiuitorului în mod evident.
În considerentele celor expuse a procedat recurenta la data de_ la emiterea deciziei nr. 7268/2012 de revizuire a deciziei de pensionare, act care-1 desființează pe precedentul pentru considerentul neîndeplinirii condiției impuse de art. 47 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, ce instituie un stagiu contributiv superior, de 2/3 din cel complet de cotizare, pentru persoanele încadrate în grad de handicap accentuat. Pe cale de consecința, solicită admiterea recursului formulat și ulterior precizat.
Precizează că la data de_ s-a emis decizia nr. 1. privind acordarea pensiei de invaliditate în favoarea solicitantei B. F. I. .
Intimata reclamantă B. F. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
În mod corect instanța de fond a interpretat și aplicat dispozițiile alin.2 al articolului 47 din legea 19/2000 - lege aplicabilă la data stabilirii dreptului la pensie al reclamantei intimate, în sensul că acesta constituie o excepție de la regula instituită de alin.1.
Pentru o mai ușoară analiză, Curtea va relua conținutul textului litigios, amintind că articolul 47 din Legea 19/2000 prevede următoarele:
Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in condiții de handicap preexistent calității de asigurat, in funcție de gradul handicapului,
beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare si a vârstelor standard de pensionare prevăzute in anexa nr. 3, astfel:
cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat cel puțin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
(2) Asiguratii nevazatori beneficiază de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.
Ca atare, inclusiv modul de formulare a textului precitat conduce la concluzia că alin.2 constituie o excepție de la regula instituită în alin.1, așa cum în mod judicios a reținut și tribunalul.
Pe lângă considerentele judicioase reținute de instanța de fond Curtea subliniază că, o interpretare în sensul celor pretinse de recurentă ar conferi un caracter redundant alin.2 al textului. Nu există nici un motiv ca legiuitorul să instituie o normă specială pentru categoria nevăzătorilor, dacă criteriile pentru stabilirea stagiului de cotizare ar fi aceleași ca și în cazul restului categoriilor de handicap.
Dimpotrivă, stabilind o normă derogatorie distinctă, rezultă în mod evident intenția acestuia de a excepta categoria nevăzătorilor de la exigențele primului articol, prevăzând în mod neechivoc și imperativ că aceștia beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, indiferent de vârstă, daca au realizat ca nevăzător cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, nu pot fi reținute argumentele recurentei întemeiate pe prevederile Ordinului 762 din_ . Pe lângă faptul că aceste norme au o forță juridică inferioară legii, neputând așadar deroga de la aceasta, Curtea adaugă faptul că capitolul II din ordin nu stabilește el însuși o definiție a noțiunii de " nevăzător";, așa cum se pretinde. Este adevărat, aceste norme stabilesc o evaluare a gradului de handicap în afectarea funcțiilor vederii, însă nu conferă calitatea de "nevăzător "; în sensul legii doar uneia sau doar unora dintre acestea.
Așa fiind, Curtea subliniază și ea, alături de instanța de fond, că excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare ceea ce înseamnă că, dacă nu pot fi extinse pe care de interpretare, aplicarea acestora nu poate fi nici restrânsă prin adăugarea unor condiții neprevăzute de textul legal.
Singura condiție este aceea ca deficiențele de vedere să fie încadrate ca și handicap, fapt îndeplinit în speță. Conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 8835/_ emisa de C. de E. luare a Persoanelor cu Handicap, d-na B. F. I. se încadrează în grad de handicap accentuat.
În consecință, față de cele de mai sus, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin.1 raportat la art. 304 pct.9 C.pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. T. DE P. B.
-N. împotriva sentinței civile nr. 762/F din 4 martie 2013 a Tribunalului B.
-N., pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. N. M.
Plecat in CO, semnează vicepreședinte CA C., Plecat in CO, semnează vicepreședinte CA C. ,
I. AXINTE A. I. AXINTE A.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_ Jud.fond: C. N.
| ← Decizia civilă nr. 2242/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 11823/2013. Contestație decizie... → |
|---|
