Decizia civilă nr. 3294/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3294/R/2013
Ședința publică din 27 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. G. JUDECĂTOR: L. D. JUDECĂTOR: S. D.
GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 940 din 18 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată CASA DE PENSII S. A M. A. ȘI I., având ca
obiect contestație decizie de pensionare.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din 17 iunie 2013, când s-a dispun amânarea pronunțării recursului pentru data de 21 iunie 2013, apoi pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că
prin cererea sa, contestatorul P. I. a solicitat instanței anularea Deciziei nr.1. din_ privind revizuirea pensiei în baza O.U.G. nr.1/2011 emisă de C. de P. S. a M. A. și I. și restabilirea situației anterioare în sensul menținerii în plată a pensiei stabilite prin Decizia nr.1. din_ privind pensia de serviciu, emisă de C. de P. din Ministerul Administrației și Internelor și drepturi sociale, așa cum a fost actualizată succesiv până la nivelul din luna decembrie 2010, obligarea pârâtei la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă.
În subsidiar, solicită anularea Deciziei nr.1. din_ privind revizuirea pensiei în baza O.U.G. nr.1/2011, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să-i fie menținut în plată cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și obligarea la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă.
Prin sentința civilă nr. 940/_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._
, s-a respins ca nefondată contestația formulată de către contestatorul
P. I., împotriva pârâtei C. de P. S. a M. A. și I., pentru anularea deciziei nr.1. din_ emisă de către pârâtă și menținerea în plată a pensiei de serviciu și pentru restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei stabilite în luna decembrie 2010 și cuantumul pensiei revizuite.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Sălaj în data de_, reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâta C. de P. S. a M.
A. și I. a solicitat anularea Deciziei nr.1. din_ privind
revizuirea pensiei în baza O.U.G. nr.1/2011 emisă de C. de P. S. a M.
A. și I. și restabilirea situației anterioare în sensul menținerii în plată a pensiei stabilite prin Decizia nr.1. din_ privind pensia de serviciu, emisă de C. de P. din Ministerul Administrației și Internelor și drepturi sociale, așa cum a fost actualizată succesiv până la nivelul din luna decembrie 2010, obligarea pârâtei la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă, iar în subsidiar anularea Deciziei nr.1. din_ privind revizuirea pensiei în baza O.U.G. nr.1/2011, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să- i fie menținut în plată cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și obligarea la restituirea diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie 2010 și cuantumul pensiei revizuite, cu dobânda legală aferentă.
În temeiul art. 10 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost abrogată Hotărârea de Guvern nr.735/2011.
Astfel, procedura de revizuire a pensiilor recalculate a vizat toate acele pensii care au fost calculate parțial său integral pe baza salariului mediu brut pe economie, urmând ca, pentru identificarea actelor necesare instituțiile cu atribuții în domeniu să depună toate diligențele în acest scop fără ca persoană să fie împiedicată să contribuie la această operațiune.
În conformitate cu prevederile art.6 alin.1 ,,pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie 2011 până la data emiterii deciziei de revizuire.
Întreaga Lege nr. 119/2010, conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, legea în discuție nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. Dispozițiile legale criticate nu impietează cu nimic asupra calității de pensionar dobândite în temeiul reglementarilor legale în vigoare la momentul emiterii deciziei de pensionare. Astfel, această decizie este o faptă constitutivă a unei situații juridice realizate înainte de o eventuală intrare în vigoare a prevederilor criticate. Rezultă că, sub aspectul cuantumului pensiei, efectele acestei decizii de pensionare rămân câștigate pe toată perioada cuprinsă între emiterea deciziei de pensionare și momentul la care va intra în vigoare prezenta lege. Doar dacă prezența lege ar fi diminuat sau crescut cuantumul pensiei aflate în plata pe perioada menționată, aceasta cu siguranță ar fi fost retroactiva, încălcând art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât ar fi desființat o facta praeterita.
Pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment tine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare,
întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.
Având în vedere că pensiile de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională, acestea pot fi eliminate doar dacă există o
rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, o atare cauza o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea să, eliminarea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză economică și financiară cu care se confrunta statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, aceasta măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, textul criticat nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor de serviciu, nu selectiv, nu prevede diferențieri procentuale pentru diversele categorii cărora li se adresează pentru a nu determina ca una sau alta să suporte mai mult sau mai puțin măsura de reducere a venitului obținut dintr-o atare pensie.
Mai mult, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 și din 31 mai 2011, pronunțate în cauzele Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietății sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în același sens, și hotărârile din 12 octombrie 2004 și 28 septembrie 2004, pronunțate în cauzele Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35). Reducerea sau încetarea platii unui anumit cuantum al beneficiului acordat poate constitui o intervenție în privința bunului ce trebuie justificată (Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 58). Curtea a arătat că sistemul de securitate socială este expresia solidarității societății în raport cu membrii săi vulnerabili (Maggio și alții
împotriva Italiei, paragraful 61), aspect esențial pe care Curtea de la Strasbourg l- a luat în seama atunci când a analizat dacă restrângerea adusă implica o sarcină individuală excesivă.
Astfel, prin decizia nr. 44/2012 Curtea Constituțională a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu reglementata de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă, această sarcină fiind suportată de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egală măsură (spre deosebire de cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, precitata). Ajustarea dictată de principiul contributivității nu numai că elimina un beneficiu suplimentar acordat unor angajați ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenței Curții, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 și Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de față, nu se pune o atare problema, pensia contributivă nefiind în nici un fel afectată sau restrânsă.
Prin urmare cuantumul pensiei reclamantului nu a fost diminuat ca efect al emiterii deciziei contestate.
Având în vedere aceste considerente instanța a respins cererea reclamantului ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P. I.
, prin care a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reclamantul susține că la emiterea deciziei de revizuire nr.1. din_ nu au fost luate în calcul toate veniturile realizate și care au fost individualizate la fila nr.3 a cererii de chemare în judecată. Pe parcursul judecății unul din cazurile de omisiune a fost clarificat, pârâta luând în calcul un act doveditor al veniturilor realizate, la data de_ emițând o nouă decizie, prin care i-a majorat cuantumul pensiei cu 9 lei.
Întrucât două din actele doveditoare invocate nu au fost luate în calcul, la data de_ a depus la dosarul aflat pe rol cererea de anulare și a noii decizii nr.1. din_, reiterând aspectele de omisiune în calcularea cuantumului pensiei contributive.
Învederează reclamantul că prima instanță i-a respins ca nefondată cererea fără a prezenta motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, rezumându-se în a expune mai multe considerații cu caracter general, colaterale obiectului cererii sau faptul că pensia contributivă nu i-a fost afectată sau restrânsă.
De asemenea, instanța fondului nu a indicat considerentele avute în vedere la respingerea cererii de a se lua în calcul venituri realizate efectiv și dovedite cu înscrisuri (depuse în copie și la dosarul cauzei)în contextul în care, pe parcursul judecății un astfel de document a fost luat în calcul de către intimată.
In drept, recursul se fundamentează pe prevederile art.425 lit. b Cod de procedura civila.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. de P. S. a M. Afacerilor Interne
a solicitat admiterea recursului, cu toate că din apărările formulate rezultă intenția contrară, respectiv respingerea recursului reclamantului.
În esență, pârâta face trimiteri la procesul revizuirii și actele normative care îl reglementează, subliniind că menținerea deciziei de pensie emisă anterior datei de_ echivalează cu anularea sau lipsirea de efecte juridice a Legii nr. 119/2010 sau a O.U.G. nr. 1/2011.
În probațiune s-a depus dosarul de pensie al reclamantului. Recursul este parțial fondat.
Demersul reclamantului, așa cum acesta a fost precizat în cursul judecății fondului cauzei, a fost determinat de nemulțumirea acestuia privitor la revizuirea pensiei, precum și la cuantumul acesteia în urma procesului de revizuire.
Aspectele privitoare la revizuirea pensiei nu au fost contestate prin recurs, astfel că acestea rămân irevocabile, conform dezlegărilor instanței de fond.
Referitor la cuantumul pensiei revizuite, reclamantul contestă atât decizia inițială de revizuire nr. 1. /_ (f. 54 recurs) și Hotărârea Comisiei de Contestații nr. 3339/_ (f. 62 recurs) prin care i s-a respins contestația formulată împotriva deciziei menționate, cât și decizia nr. 1. /_ (f. 41 recurs) și Hotărârea Comisiei de Contestații nr. 10770/_ prin care i s-a respins contestația împotriva celei din urmă ultimei decizii(f. 43 recurs).
Conform mențiunilor de la fila 3 din acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat valorificarea veniturilor atestate de adeverințele nr. 186073/_ eliberată de IPJ Sălaj(f. 60 fond), 40331/63/25.08.11 eliberată de IPJ Sălaj(f. 59 fond), 32497/_ eliberată de IPJ Sălaj (f. 27 fond) și 1069/_, eliberată de S.C. Construcții Bihor S.A(f. 28 fond).
Curtea constată că adeverința nr.186073/_, privitoare la venitul lunar individual în perioada_ -_ și adeverința nr.40331/63/25.08.11, privitoare la premiile de care a beneficiat reclamantul în intervalul_ - _
, ambele eliberate de IPJ Sălaj, au fost luate în calcul, sumele evidențiate regăsindu-se în buletinul de calcul aferent deciziei nr. 1. /_ inițial contestată(f. 55 recurs).
Adeverința nr. 32497/_ eliberată de IPJ Sălaj (f. 27 fond) este ulterioară deciziei din_, astfel că aceasta nu putea fi avută în vedere la stabilirea pensiei revizuite a reclamantului la acea dată. Însă, aceste venituri au fost avute în vedere la emiterea deciziei nr. 1. /_ (f. 41, 50 recurs), aspect recunoscut, de altfel, și de către reclamant prin memoriul de recurs.
În ceea ce privește adeverința nr.1069/_, eliberată de S.C. Construcții Bihor S.A, Curtea constată că aceasta a fost luată în considerare doar parțial, omisiunea includerii tuturor veniturilor atestate fiind identificată atât în buletinul de calcul aferent deciziei nr. 1. /_ inițial contestată, cât și în buletinul de calcul aferent deciziei nr. 1. /_ .
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 312 al. 1,3 Cod de procedură civilă Curtea va admite în parte recursul și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de către reclamantul P. I. în contradictoriu cu CASA DE PENSII S. A M.
A. ȘI I. și, în consecință, va anula în parte deciziile nr. 152.991/_ și nr. 152.991/_ emise de C. de P. S. a M. A. și I. și Hotărârile nr. 8096/_ și nr. 10.770/_ emise de Comisia de Contestații din cadrul M. A. și I. și va obliga pârâta să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie de pensie cu luarea în considerarea la stabilirea acesteia și a veniturilor atestate de adeverința nr. 1069/_, eliberată de S.C. Construcții Bihor S.A., începând cu data de_ .
Vor fi menținute restul dispozițiilor. Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul formulat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 940 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. _
, pe care o modifică în parte, în sensul că, admite în parte acțiunea formulată de către reclamantul P. I. în contradictoriu cu CASA DE PENSII S. A M.
ȘI I. și, în consecință:
Anulează în parte deciziile nr. 152.991/_ și nr. 152.991/_ emise de C. de P. S. a M. A. și I. și Hotărârile nr. 8096/_ și nr. 10.770/_ emise de Comisia de Contestații din cadrul M. A. și I. .
Obligă pârâta să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie de pensie cu luarea în considerarea la stabilirea acesteia și a veniturilor atestate de adeverința nr. 1069/_, eliberată de S.C. Construcții Bihor S.A., începând cu data de_ .
Menține restul dispozițiilor. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
D. G.
L.
D.
S. D.
În C.O. semnează
VICEPREȘEDINTELE INSTANȚEI
A. I.
GREFIER
C. M.
Red.DG/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: N.C.C.
| ← Sentința civilă nr. 12019/2013. Contestație decizie... | Decizia civilă nr. 1509/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
