Decizia civilă nr. 357/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 357/R/2013
Ședința publică din data de 6 februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. I. M. împotriva sentinței civile nr. 1854 din 16 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII A M. A. ȘI I. și S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - DIRECȚIA GENERALĂ A F. P. MARAMUREȘ,
având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 februarie 2013, prin fax, reclamantul recurent a depus la dosarul cauzei, prin reprezentant cu împuternicire anexată, o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, având în vedere că de la dosarul cauzei lipsește hotărârea prin care s-a soluționat procesul de recalculare a pensiei reclamantului, dispune efectuarea verificărilor necesare în sistemul informatic Ecris privind rămânerea irevocabilă a hotărârii pronunțată în dosarul nr._ * al T. ui Maramureș, verificări în urma cărora se va întocmi un proces-verbal.
Cauza fiind în stare de judecată, având în vedere că s-a solicitat judecarea și în lipsă, rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1854 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă contestația formulată de către contestatorul C. I. MARIUS în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII A
M. A. ȘI I. B. și S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice B. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Contestatorul a avut calitatea de cadru militar și a beneficiat de pensia de serviciu, acordată conform Legii nr. 179/2004. După intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensia de ser- viciu a devenit pensie în interesul Legii nr. 19/2000, fiind emisă o decizie în acest sens. Ulterior, după intrarea în vigoare a OUG nr. 1/2011, a fost emisă decizia cu nr. 1. /_ de revizuire a pensiei, prin care a fost efectuată recalcularea pensiei, conform prevederilor acestui act normativ, stabilindu-se un cuantum al pensiei de 2.603 lei, începând cu data de_ .
Împotriva deciziei de revizuire, contestatorul a formulat contestație la Co- misia de Contestații a M. A. și I., contestație care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Hotărârea nr. 1410/_ .
Analizând decizia atacată prin prisma dispozițiilor legale interne, incidente în cauză, așa cum au fost redate mai sus, instanța a constatat că aceasta a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale.
Decizia de revizuire a avut ca temei juridic dispozițiile OUG nr. 1/2011. Astfel, OUG nr. 1/2011 - actul normativ în baza căruia a fost emisă decizia de re- vizuire contestată, prevede la art. 1 alin. 1 că: "(1) P. le prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pen- siilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari";.
Așadar, pensiile se revizuiesc, iar scopul revizuirii, cuprins în preambulul OUG nr. 1/2011, este acela de a corecta printr-o nouă metodologie de calcul, disfuncționalitățile apărute în procesul de recalculare a pensiilor conform me- todologiei aprobate prin HG nr. 735/2010, pe care o și abrogă.
Cu privire la neretroactivitatea legii și conceptul de drepturi câștigate, in- stanța constată că dispozițiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale OUG nr. 1/2011 se aplică pentru viitor, reglemen- tările cuprinse în aceasta neintervenind asupra prestațiilor sociale deja încasate de contestator, prestații care, într-adevăr, se subsumează ideii de "drepturi câștigate";.
Prin urmare, actul normativ prin care s-au revizuit drepturile de pensie ale contestatorului nu este retroactiv și nu încalcă drepturile câștigate, ci modifi- că pentru viitor o situație juridică născută anterior, reglementările sale fiind a- plicate numai de la data intrării în vigoare și doar pentru viitor.
Cât privește încălcarea dispozițiile art. 1 Protocolul 1 la CEDO, în juris- prudența Curții Europene a Drepturilor Omului se statuează faptul că statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și inten- sitatea politicilor sale în acest domeniu.
În speță, nu este vorba de o privare de proprietate, chiar dacă instanța consideră că contestatorul are un "bun"; în sensul Convenției, întrucât prin recal- cularea pensiei sale nu s-a produs o reducere substanțială a cuantumului aces- teia.
Din această perspectivă, ingerința statului apare ca fiind proporțională în raport cu interesul particular al contestatorului afectat prin măsura de recalcu- lare a drepturilor de pensie. Instanța apreciază că există o legătură de propor- ționalitate între mijloacele utilizate de stat - reducerea pensiei și scopul legitim urmărit - reducerea cheltuielilor bugetare.
Instanța a mai reținut că contestatorul s-a rezumat în contestație la aspecte ce evidențiază încălcarea principiilor constituționale referitoare la neretroactivitatea legii, interzicerea discriminării, încălcarea dreptului de proprietate, punând în dezbatere critică dispozițiile Legii nr. 119/2010 și ale OUG nr. 1/2011, care statuează obligația recalculării drepturilor de asigurări sociale stabilite prin legi speciale și integrarea lor într-un sistem unitar de pensii publice. Or, prin decizia nr. 871 din_, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile Legii nr. 119/2010 sunt constituționale, iar prin decizia nr. 919/ _
s-a statuat că dispozițiile OUG nr. 1/2011 sunt în acord cu Constituția.
Cu referire la criticile privind calculul pensiei, se constată că susținerile contestatorului nu au fost dovedite, iar din analizarea comparativă a buletinului de calcul cu înscrierile din carnetul de muncă și celelalte înscrisuri depuse în
probațiune, cu mențiunile din deciziile contestate, nu rezultă nici un fel de ne- concordanțe.
Față de cele arătate, instanța a respins contestația întrucât măsura revizuirii pensiei de serviciu cuvenită contestatorului și cea a recalculării aceste- ia, a fost una legală, ea producându-și efectele doar de la data intrării în vigoare a OUG nr. 1/2011.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. I. M.
, solicitând în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ. modificarea, în totalitate, a sentinței recurate în sensul admiterii contestației formulate, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii.
În mod greșit, a apreciat prima instanță că prevederile Legii nr. 119/2010 și ale OUG nr. 1/2011 nu ar avea un caracter retroactiv și că nu aduc atingere principiului dreptului câștigat, atâta vreme cât, este cât se poate de evident că, măsura privind revizuirea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, a nesocotit grav prevederile art. 15 alin. 2 din Constituția R. iei care consacră principiul neretroactivității legii, prin faptul că dispune, în mod imperativ că, "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile";.
Prin decizia nr. 830/2008 Curtea Constituțională a statuat "ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă, de îndată, tuturor situațiilor ce se vor constitui, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi _";.
În același sens sunt și deciziile Curții Constituționale nr. 375/2005, nr. 57/2006 și nr. 120/2007, prin care, în părțile relevante, se arată că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legale câștigate anterior.
În avizul consultativ dat de Consiliul legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată că: "În cazul de față, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională, ci au un caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu și la situațiile deja existente";.
De asemenea, în mod greșit reține prima instanță că, nu se aduce atingere principiului dreptului câștigat, atâta vreme cât, acest principiu a fost consacrat de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene care arată că "dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse";.
Acest principiu este stipulat, în mod expres, în practica judiciară a Curții Europene a Drepturilor Omului care, în mod constant, a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punct de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior.
De asemenea, consacrarea lui o găsim și în opinia Curții Constituționale care a stabilit că "în cazurile în care, din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat va fi mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior";.
Greșită este și opinia primei instanțe potrivit căreia nu poate fi vorba despre privarea de un bun, întrucât aceasta s-a limitat a reține, în mod
superficial, un singur aspect și anume că "nu s-a produs o reducere substanțială"; a cuantumului pensiei acestuia, însă, a omis să cerceteze și să combată toate argumentele pe care recurentul le-a invocat în susținerea încălcării flagrante a dreptului de proprietate.
Referitor la existența bunului și incidența încălcării art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precizează recurentul că din hotărârea pronunțată cauza Muller contra Austriei rezultă că o reducere substanțială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate și chiar a însuși dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrânețe.
Relevantă pentru întărirea acestei idei este și cauza Pravednaya ela R. iei (hotărârea din 18 noiembrie 2004) prin care s-a stabilit că prin privarea de dreptul de a primi o pensie într-o sumă determinată într-o hotărâre definitivă, statul a deranjat echilibrul echitabil existent între interesele aflate în joc. În consecință Curtea a hotărât în unanimitate că a existat o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1.
Pe de altă parte nu ne aflăm în niciuna dintre situațiile prevăzute de lege în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate al titularului asupra acelui bun, și anume: privarea să fie prevăzută de lege, adică de normele interne aplicabile în materie; ingerința să fie impusă de o cauză de utilitate publică; să fie conformă cu principiile generale ale dreptului internațional.
De asemenea, jurisprudența Convenției a mai adăugat o condiție specifică situației de privare de proprietate și anume necesitatea indemnizării corespunzătoare a titularului dreptului. Tot ca o situație jurisprudențială s-a impus o condiție comună, atât în privința privării de proprietate, cât și în materia limitărilor acestui drept, prevăzute de paragraful 2 al art. 1 din Protocolul nr. 1, respectiv, orice limitare trebuie să fie proporțională cu scopul avut în vedere la instituirea ei.
În ceea ce privește existența unei ingerințe, reducerea pensiei prin decizia de revizuire atacată și lipsirea recurentului de a mai primi vreodată sumele de bani de care beneficia anterior, reprezintă o ingerință gravă, care a avut ca efect privarea de bunul lui, în sensul avut în vedere de teza a doua din primul paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1.
În ceea ce privește condiția ca privarea de proprietate să fie prevăzută de lege, această condiție este îndeplinită, întrucât O.U.G. nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în M.of. nr. 81 din 31 ianuarie 2011, este un act normativ precis, accesibil și previzibil în sensul jurisprudenței CEDO.
În ceea ce privește condiția ca ingerința să fie impusă de o cauză de utilitate publică, preambulul O.U.G. nr. 1/2011 nu menționează nicio cauză de utilitate publică.
În ceea ce privește proporționalitatea ingerinței cu scopul urmărit, consideră că ingerința este proporțională cu scopul urmărit dacă s-a menținut un just echilibru"; între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului, or, prin O.U.G. nr. 1/2011 nu s-a conferit posibilitatea recurentului de a obține despăgubiri pentru privarea de proprietate în cauză, iar Guvernul României nu a invocat nicio circumstanță extraordinară pentru a proceda în această manieră abuzivă.
Mai mult decât atât, privarea de dreptul de proprietate al recurentului s-a făcut fără ca acesta să fie despăgubit în vreun fel pentru acest lucru.
În mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a S. ui R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice atâta vreme cât prin decizia nr. 29/2011 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii (n.red. respins, ce-i drept) S. are calitate procesuală pasivă raportat la partea necontributivă a pensiei.
De fapt, acesta este și motivul pentru care a solicitat introducerea acestuia în cauză.
În lumina considerentelor mai sus menționate solicită admiterea prezentului recurs astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Contestația dedusă judecății vizează legalitatea Deciziei nr. 1. din data de_ emisă de C. de P. Sectorială din cadrul MAI, în temeiul OUG nr. 1/2011, prin care a fost revizuită pensia reclamantului stabilită în temeiul Legii nr. 119/2010 coroborat cu prevederile HG nr. 735/2010.
Prin Sentința civilă nr. 1854 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin nerecurare, a fost respinsă contestația formulată de reclamantul C. I. M. împotriva deciziei de recalculare a pensiei emisă la data de_ în temeiul Legii nr. 119/2010.
Cum contestația împotriva deciziei de recalculare a pensiei emisă în temeiul Legii nr. 119/2010 și HG nr. 735/2010, prin care pensia de serviciu a reclamantului a fost transformată în pensie stabilită pe principiul contributivității, a fost respinsă în mod irevocabil, Curtea apreciază că decizia de recalculare a pensiei de serviciu a devenit definitivă, nemaiputând fi puse în discuție în prezenta contestație, ce vizează legalitatea deciziei de revizuire a deciziei de recalculare emisă în temeiul Legii nr. 119/2010, aspecte care țin de legalitatea trecerii de la sistemul pensiilor de serviciu la cel de drept comun, stabilit pe baza principiului contributivității și care tind la revenirea pensiei de serviciu stabilită inițial în temeiul Legii nr. 164/2001.
Cu toate acestea, instanța de fond a analizat contestația reclamantului prin prisma tuturor motivelor invocate de recurentul reclamant în susținerea contestației, arătând argumentat, prin raportare la cadrul legal intern și la Decizia nr. 871/2010 prin care Curtea Constituțională a statuat în sensul că prevederile art. 1-5 din Legea nr. 119/2010 nu încalcă principiul retroactivității, că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate.
În cauza dedusă judecății, Curtea reține că transformarea pensiei de serviciu a reclamantului în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. b din Legea nr. 119/2010, act normativ în baza căruia s-a emis decizia de recalculare a pensiei, rămasă definitivă.
Prin Decizia nr. 1. din data de_ , contestată în prezenta cauză, a fost revizuită în temeiul OUG nr. 1/2011 pensia reclamantului stabilită în temeiul Legii nr. 119/2010 și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de_ în temeiul Legii nr. 164/2011. Rațiunea emiterii OUG nr. 1/2011, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând că motivele de recurs se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestate în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamant, Curtea apreciază că nu pot fi primite susținerile recurentului privind greșita apreciere de către
instanță a apărărilor formulate privind privarea de dreptul de proprietate și încălcarea principiului neretroactivității.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele ca ar viza decizia de recalculare emisă în baza Legii nr. 119/2010.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. I. M. împotriva Sentinței civile nr. 1854 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 februarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
G.
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond C. V.
| ← Decizia civilă nr. 3901/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 495/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
