Decizia civilă nr. 4434/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4434/R/2013
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul V. G. împotriva sentinței civile nr. 10495 din 17 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Reclamantul recurent depune la dosar un extras privind datele și elementele de calcul pentru determinarea sporului de acord global pe care precizează că l-a întocmit personal, arătând că nu a obținut o altă adeverință la de la Institut. Arată totodată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, recalcularea pensiei ținând cont și de sporurile suplimentare prezentate explicit în extrasul întocmit de el și depus la dosar, pe care consideră că instanța îl poate luat în considerare, întrucât din adeverința eliberată de fostul angajator, datorită faptul că documentele arhivate au fost distruse, nu s-a putut calcula corect, astfel că lipsesc sporurile pe o perioadă 36 luni. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 10495 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă excepția tardivității acțiunii invocată de către pârâtă.
A fost respinsă acțiunea formulată de către reclamantul V. G. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Excepția tardivității formulării cererii de chemare în judecată a fost respinsă întrucât obiectul cererii de chemare în judecată este recalcularea pensiei și acordarea de diferențe de drepturi de pensie si nu contestarea unei decizii de pensionare pentru a fi aplicabile prevederile legale privitoare la termenul de 30 zile în care reclamantul o poate contesta.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat pârâtei recalcularea pensiei cu luarea în calcul a sporului de acord global prevăzut de art. 12 din Legea nr. 57/1974.
Urmare a acestei cereri, pârâta i-a răspuns acestuia la data de_ că formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp pe baze de tarife sau cote procentuale nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de_ și că punctajul mediu anual a fost stabilit în funcție de salariile brute sau nete, după caz, înregistrate în carnetul de muncă si de sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Din Adeverința nr. 771/_ emisă de S.C. Institut Proiect S.A. C. -N.
, rezultă că în perioada ianuarie 1964-decembrie 1992, reclamantul a realizat salarii brute în sistem de retribuire în acord global și că pentru această perioadă s-a achitat contribuția pentru pensia suplimentară.
Reclamantul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă conform Deciziei nr. 1. /_, decizie care a rămas definitivă ca urmare a necontestării ei în condițiile art. 87 din Legea nr. 19/2000.
În condițiile Legii nr. 263/2010 aplicabile în speță, cererea reclamantului a fost considerată neîntemeiată și a fost respinsă întrucât potrivit Anexei nr. 15 din Normele de aplicare a acestei legi coroborate cu art. 165 din Legea nr. 263/2010, sporul realizat în acord global nu a făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Mai mult, din adeverință nu rezultă în ce constau salariile brute, respectiv salariu tarifar de încadrare, sporuri si indemnizații și nici nu se precizează dacă acel spor de acord a fost inclus în venitul brut si dacă pentru acest venit s-a plătit contribuția către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul V. G.
, solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii și pe cale de consecința obligarea pârâtei C. J. de P. sa procedeze la recalcularea pensiei, să emită o noua decizie de pensionare și să-i achite diferențele bănești care vor rezulta din recalculare începând cu data promovării cererii.
În motivare arată că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele:
Conform art. 165 din Legea nr. 263/2010 (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (I) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Iar pct. V din Anexa 15 din Legea 263/2010 prevede ca: V. Sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale:
…alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Astfel, instanța a ignorat ca acordul global este (a fost) un spor cu caracter permanent prevăzut de legislația aplicabila domeniului meu de activitate, așa cum a arătat în cererea de chemare în judecata.
Reglementarea privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legile nr. 19/2000 și nr.263/2010 a fost construita în jurul principiului contributivității, potrivit căruia orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in funcție
de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte în cuantumul pensiei.
În acest sens s-a pronunțat și înalta Curte de C. și Justiție prin decizia nr.19/_, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de C. și Justiție, statuându-se ca în interpretarea disp.art.2 lit. e, art.78 și art. 164 alin. l și 2 din Legea nr. 19/2000 și ale art. l și 2 din OUG nr.4/2005, formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin. l lit. a din Legea nr.57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Potrivit art. 3307alin. 4 C.pr.civ., soluțiile pronunțate în recursul în interesul legii, prin care se dezleagă problemele de drept, sunt obligatorii pentru instanța.
Veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifara de încadrare au avut caracter permanent în perioada reținuta de către instanța de fond, fiind cumulate cu salariul individual brut și inclusa alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se astfel lunar atât cotele C.A.S., cat și contribuția la fondul pentru pensia suplimentara.
Din mențiunile arătate în adeverința depusa la dosar, rezulta ca reclamantul a realizat venituri suplimentare, respectiv adaosuri salariale care au fost astfel incluse în baza lunara de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensii suplimentare. Pe toata aceasta perioada s-au achitat lunar cotele la CAS, inclusiv contribuția la pensia suplimentara conform cu legislația în vigoare la acea data, iar sporurile pentru care a prestat munca intimata- reclamanta au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr.57/1974.
Potrivit art. l din Decretul nr. 389/1972, angajatorii au vărsat contribuția de 15% din câștigul brut realizat de personal, indiferent de forma în care au fost realizate aceste venituri.
Art. 165 din Legea nr. 263/2010 prevede în mod expres ca la calcularea punctajului de pensie se iau în calcul sporurile dovedite cu adeverințe eliberate de angajatori.
În drept, a invocat prevederile art. 299 și urm. C.pr.civ., Legea nr. 263/2010, Legea nr. 57/1947, Legea nr. 3/1977, Decretul nr. 389/1972, Decizia înaltei Curți de C. și Justiție nr. 19/2011.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Drepturile inițiale de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ale reclamantului au fost stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977, începând cu data de _ , prin decizia nr. 1. .
În anul 2010 reclamantul s-a adresat pârâtei C. J. de P. C. solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare consemnate în adeverința nr. 761/_ eliberată de fostul angajator SC Institut Proiect SA, realizate în perioada ianuarie 1964 - decembrie 1992.
Pârâta a emis adresa nr. 2575/2010 prin care a comunicat că nu va proceda la recalcularea pensiei reclamantului cu a luarea în considerare a acestor venituri.
În speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului, raportat la data înregistrării cererii de recalculare, este reglementată de Legea nr. 19/2000.
De principiu, luarea în considerare a unor astfel de venituri, evidențiate prin acte ale foștilor angajatori, și prin care se atestă plata contribuției de asigurări sociale corespunzătoare veniturilor suplimentare, se impune față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale "b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Însă, Adeverința nr. 761/_ eliberată de fostul angajator SC Institut Proiect SA, de care se prevalează reclamantul, atestă totalul câștigurilor brute realizate de acesta, fără a preciza în mod distinct care sunt veniturile realizate, respectiv cât reprezintă salariul de încadrare și, respectiv sporurile.
Curtea apreciază că pentru a se stabili dacă un venit intră în baza de calcul a pensiei conform art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, adeverința care îl atestă trebuie să indice în primul rând care este natura acelui venit, nefiind suficient să se menționeze veniturile brute realizate sau simplul fapt că reprezintă un venit suplimentar, întrucât în acest mod există posibilitatea ca un venit să fie luat în considerare de două ori sau să fie unul dintre veniturile exceptate de la calculul punctajului mediu anual.
Întrucât adeverința menționată anterior nu satisface exigențele menționate anterior, Curtea apreciază că veniturile evidențiate potrivit Adeverinței nr. 761/_ eliberată de SC Institut Proiect SA, nu pot fi avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului.
Prin motivele de recurs reclamantul înțelege să se prevaleze de Decizia nr. 19/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, referitoare la veniturile realizate în acord global, însă, chiar dacă prin adeverința eliberată de fostul angajator se menționează faptul că sistemul de retribuire în unitate s-a realizat în acord global, veniturile evidențiate, ca fiind realizate de reclamant, nu pot fi avute în vedere din moment ce ele reprezintă cuantumul brut al retribuției, neputând fi determinat cât anume din suma brută lunară reprezintă venitul în acord.
Venitul în acord, astfel cum acesta a fost precizat de recurentul reclamant, detaliat pentru fiecare lună, de asemenea, nu poate fi avut în vedere întrucât, pentru recalcularea drepturilor de pensie, sunt necesare date și elemente noi, care să nu fi fost avute în vedere inițial la stabilirea drepturilor de pensie, dar care să reiasă din evidențele unității angajatoare ca fiind venituri care au intrat în baza de calcul a pensiei și pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul V. G. împotriva Sentinței civile nr. 10495 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: P. U.
| ← Sentința civilă nr. 1388/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 16384/2013. Recalculare pensie. Asigurări... → |
|---|
