Sentința civilă nr. 1736/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
cod operator
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1736
Ședința publică din 12 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. C.
Asistent judiciar S. O. Asistent judiciar M. L. D.
G. ier F. P.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei formulate de către contestatorul
M. A., cu domiciliul în B. M., str. T. V., nr.10, județul M., în contradictoriu cu intimata C. J. de P. M., cu sediul în B. M., str.
, nr. 1A, județul M., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:instanța constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 8 noiembrie 2013, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea acelei ședințe, iar în vederea deliberării, pronunțarea s-a amânat pentru data de azi când s-a pronunțat sentința civilă de față.
T.
Asupra acțiunii civile de față.
Prin acțiunea civilă înregistrată sub dosar_ la Tribunalul Maramureș reclamantul M. A. a chemat în judecată C. J. de P. M. pentru:
Anularea deciziei de pensionare nr. 1. /_ privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă întrucât în calculul pensiei nu a fost inclusă perioada_ -_, perioadă în care a fost detașat ca profesor de matematică în Regatul Maroc.
Recalcularea pensiei ținând cont de salariul realizat în calitate de profesor cooperant în Maroc cu un salariu brut de 2912 DH (dirhami) din _
-_, de 3341 DH ; din_ -_ și de 4300 DH din_ -_ .
Emiterea unei noi decizii de pensionare valorificând salariile din maroc din perioada respectivă_ -_ și achitarea retroactivă conform legii ( iulie 2005) a diferenței ca va rezulta dintre pensia recalculată și pensia aflată în plată.
Această cerere de recalculare a pensiei a fost adresată Casei Județene de pensii M., însă a fost respinsă la_ .
În luna august 2011 contestatorul s-a adresat Comisiei Centrale de Contestații de pe lângă C. Națională de P. Publice.
În fapt contestatorul precizează că în perioada_ -_ a fost detașat profesor de matematică în Regatul Maroc în baza protocolului semnat la 4 iulie 1973 între Statul Român și Regatul Maroc, respectiv între Ministerul Educației din ESR România și Ministerul Învățământului Primar și Secundar din Regatul Maroc.
În Maroc a funcționat ca profesor de matematică la "Nouveau Lycee Technique"; din Tetuan din_ până pe_, apoi din_ până pe_ la "Lycee Zaynob"; din Tauger.
Pe timpul detașării sale ca profesor cooperant în Maroc, conform Decretului nr. 233 din 1974, a fost considerat în concediu fără plată la unitatea de la care a plecat, perioada lucrată în străinătate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntreruptă în muncă precum și ca vechime în funcție și în specialitate.
În perioada_ -_ nu a fost plătit în țară, fapt ce rezultă din Adeverința nr. 304/_ emisă de Direcțiunea Corpului Școlar "Gheorghe Lazăr";, fostul Liceu Industrial Minier din B. M. unde a funcționat înainte de detașarea în Maroc.
Perioada detașării sale nu a fost luată în considerare la calculul pensiei fapt ce rezultă din Buletinul de Calcul 1. /_ privind evaluarea pensiei pentru limită de vârstă, pag BC2 precum și din Cartea de muncă pag. 18-19 poziția 21, 22 în care se specifică faptul că a plecat în Maroc pe_ și a revenit pe_ .
În conformitate cu Decretul 233/1974 art. 3 se stipulează clar că venitul net asupra căruia se calculează sumele reprezentând obligația de transfer se determină prin scăderea din venitul brut realizat, a impozitelor, taxelor, reținerilor pentru fondul de pensii, asigurări sociale și medicale. Înseamnă că sumele respective pentru fondul de pensii au fost reținute și deci trebuie să se regăsească în calculul pensiei pe perioada_ -_ .
Detașarea în Maroc a avut loc în baza Ordinului Ministrului Învățământului nr. 1777/_, poziția 104 pag. 4 din anexa la Protocol și a Ordinului nr. 1029 din septembrie 1976 privind prelungirea contractului pentru anii școlari 1976/1977 și 1977/1978.
În baza convenției din decretul nr. 215 din iunie 1984 art. 5 Statul Român a consfințit dreptul persoanelor detașate în Maroc de a beneficia de asigurări sociale, pensii, la nivelul sumelor reținute cu titlu de prestări sociale pe teritoriul statului unde au fost realizate veniturile și cuantumul acestora.
În art. 15 al.1 se precizează că prezenta Convenție se va aplica situațiilor înainte de intrarea ei în vigoare.
Din adeverința nr. 2201 emisă la_ de către Ambasada RSR România la Rabat (Maroc) rezultă că i-au fost reținute toate obligațiile conform Decretului 233/1974. Obligația în Dirhami (DH) pe perioada_ ._ a fost de 22.154 DH și de 2.216 dolari USA.
Toți colegii săi care au fost în aceeași situație din județul Bihor, C., M.
, Bistrița Năsăud, Brașov, Craiova, au primit hotărâri favorabile de la instanțele la care au apelat.
Din documentele anexate la dosar rezultă că în perioada_ ._ a fost detașat în Maroc și că în acest interval de timp nu a fost plătit în țară și că nu i s-a considerat în calculul pensiei această perioadă.
Cere să i se calculeze pensia pe baza venitului realizat în Maroc ( _
._ ), transformând sumele respective din dirhami în dolari DSA și apoi în lei în funcție de cursul din anii 1974-1975; 1976-1978, care se află în Internațional Financial Statistics, pa. 268, privind relația dirham-dolari și scrisoarea răspuns de la BNR din care rezultă un curs de 12 lei pentru un dolar USA (_ -_ ).
În conformitate cu fișa de evaluare din_ rezultă o vechime de 49 de ani la care se adaugă încă 6 ani în care a funcționat ca profesor de matematică în Stu Nou de Jos în anul școlar 2001-2002; Buteasa anul școlar 2002-2003; Ieud anul școlar 2004-2005; Cupșeni anul școlar 2004-2005; Preluca Nouă anul școlar 2005-2006 și Repedea anul școlar 2007-2008.
Este vorba de 55 de ani ( din care 4 ani de studii universitare) în slujba învățământului.
Se anexează: contractele de muncă pe anii 1974-1976 și prelungirea contractului pe ani 1976-1978, adeverință cu retribuția revizuită pe perioada_ -_ și_ -_, cartea de muncă, protocolul dintre Ministerul Învățământului din SRS și Ministerul Învățământului din Maroc, adeverință de la Ambasada RSR la Rabat cu sumele reținute conform Decretului 233/1974, adeverință de la Grupul Școlar " Gheorghe Lazăr"; fost Liceul Industrial Minier din care rezultă că pe perioada detașării nu a fost plătit în țară, singura sursă de venit fiind salariul realizat în Maroc, decizia de pensionare nr. 1.
/_, buletin de calcul nr. 1. /_ privind evaluarea pensiei pentru limită de vârstă din care rezultă că perioada de cooperare în Maroc nu a fost inclusă în calculul pensiei, Decretul 233/1974, scrisoarea din_ nr. 75.884 a Ministerului Învățământului de mulțumire pentru activitatea desfășurată în Maroc, răspunsul BNR la cererea privind cursul dirham-dosar SUA și Internațional Financial Statistics, decizia nr. 1. /_ privind respingerea recalculări pensiei, contestația la decizia 1. /_, buletin de identitate.
Pârâta C. J. de P. M. a formulat întâmpinare - fila 48 prin care invocă excepția inadmisibilității și prematurității acțiunii invocând faptul că decizia 1. /_ nu poate fi contestată la instanță întrucât nu există o hotărâre a Comisiei de Contestații - art. 149 al. 1 din Legea 263/2010.
În ședința publică din_ aceste excepții au fost respinse întrucât la dosarul cauzei a fost depusă Hotărârea 326/_ emisă de CNPP ca urmare a contestației formulată de contestator - fila 73.
Tot în ședința publică din_ s-a respins cererea de conexare la acest dosar a dosarului_ al T. ui M. întrucât în acel dosar reclamantul solicită valorificarea stagiului de cotizare realizat în Maroc în intervalul 1982-1984 și contestă o decizie de dare în debit.
Pe fondul cauzei, pârâta, prin completarea întâmpinării - fila 87 solicită respingerea cererii reclamantului ca nefondată pentru următoarele motive :
În conformitate cu prevederile art. 16 lit. a din legea 263/2010 vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la_ constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii . analizând perioada_ -_
, în care reclamantul a lucrat în Maroc, prin prisma dispozițiilor legale în vigoare în perioada respectivă, se constată că această perioadă nu a constituit vechime în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 0_
. Invocă în acest sens prevederile art. 3 alin. (1), art. 9, art. 48 alin. (4) și art. 21 alin. (2) din legea nr. 3/1977 precum și prevederile Decretului 233/1974.
Conform prevederilor art. 2 alin.(2) din Decretul nr. 233/1974, cetățenii români angajați în străinătate erau considerați în concediu fără plată la unitățile de învățământ de la care aceștia proveneau. Din dispozițiile alin. (/3) al aceluiași articol nu rezultă că perioada lucrată în străinătate constituie vechime în muncă luată în considerare la stabilirea pensiei. Se impune a se face distincție între noțiunea de "vechime în muncă"; și cea de "vechime neîntreruptă în muncă. Conform art. 9 alin.(1) din Legea nr. 3/1977, vechimea în muncă ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor este timpul cât o persoană a fost încadrată pe baza unui contract de muncă. Vechimea neîntreruptă în muncă este reglementată de art. 10 din Legea nr. 1/1970 și prezintă importanță sub aspectul unor drepturi ( altele decât pensiile) care se acordau în funcție de vechimea neîntreruptă în muncă ( de exemplu sporul de vechime, numărul de zile de concediu de odihnă). Art. 9 alin. (2) prevedea că absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.
De asemenea, Decretul 233/1974, în forma în vigoare în perioada în care reclamantul lucra în Maroc,nu cuprinde dispoziții referitoare la plata contribuției de asigurări sociale și nici la plata contribuției pentru pensia suplimentară în țară; din conținutul art. 3 alin. (3) din Decretul 233/1974 rezultă că veniturile realizate erau supuse, inclusiv sub aspectul impozitării și a contribuțiilor pentru fondul de pensii, legislației țării în care se desfășura activitatea. Din prevederile art. 3 din Decretul 233/1974 rezultă că sumele transferate în țară ( pentru întreținerea familiilor și acoperirii altor obligații) se calculau la venitul net, veniturile brute obținute fiind supuse legislației din țara respectivă. Întrucât persoanele respective, pe perioada cât lucrau în străinătate, nu mai aveau raporturi de muncă cu unitățile la care au fost angajate anterior,
plata contribuției la asigurări sociale nu reprezenta o obligație în sensul art. 2 și 3 din Decretul 233/1974.
Susține că din documentele anexate de reclamant cererii sale nu rezultă plata contribuției de asigurări sociale. De asemenea pentru dovedirea stagiului de cotizare solicitat, reclamantul nu a depus un document întocmit în conformitate cu prevederile art. 124 din normele de aplicare a Legii 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011.
Față de cele prezentate, raportat la dispozițiile legale invocate, perioada de activitate desfășurată de reclamant în Maroc nu reprezintă vechime în muncă pentru stabilirea drepturilor la pensie, întrucât pentru această perioadă nu s-a contribuit la asigurările sociale de stat și prin urmare, nu constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii. Întrucât perioada respectivă nu constituie stagiu de cotizare, este evident că nici veniturile realizate nu pot fi luate în considerare la stabilirea pensiei. Sub aspectul veniturilor sunt incidente dispozițiile art. 165 din legea 263/2010.
Se arată că drepturile de pensie ale reclamantului au fost modificate conform dispozitivului hotărârii Comisiei Centrale de Contestații.
În ședința publică din_ instanța s-a pronunțat asupra excepției tardivității contestației contra deciziei 1. /_, excepție pusă din oficiu în discuția părților, instanța reținând că raportat la Legea 3/1977 contestația formulată împotriva deciziei din_ este tardivă.
Pe fondul cauzei tribunalul reține:
Reclamantul a solicitat Comisiei Județene de P. M. prin cererea înregistrată sub dosar 150850/_ recalcularea pensiei pentru valorificarea stagiului de cotizare realizat în Maroc în perioada 1974-1078 și a veniturilor realizate în perioada respectivă.
Prin decizia 1. /_ această cerere a fost respinsă -f.97. Reclamantul a formulat contestație potrivit art. 149 al. 1 din Legea
263/2010 la Comisia Centrală de Contestații care prin Hotărârea 3268/_ îi respinge contestația reținând în esență că potrivit art. 2 alin. 2 din Decretul 233/1974, cetățenii români angajați în străinătate erau considerați în concediu fără plată la unitățile de la care aceștia proveneau. La alin. 3 al aceluiași articol se prevedea că perioada lucrată în străinătate se ia în calcul al stabilirea vechimii neîntrerupte în muncă, în aceiași unitate, precum și ca vechime în funcție de specialitate, nefiind specificat dacă se va lua în calcul și la stabilirea drepturilor de pensie.
Actul normativ menționat nu cuprinde prevederi referitoare beneficiul vechimii în muncă pentru stabilirea drepturilor de pensie.
Perioadele lucrate în Maroc nu constituie vechime în muncă, conform prevederilor art. 3 și 9 din legea nr. 3/1977, modificată și completată, iar potrivit art. 9 alin. 2 al aceluiași act normativ, concediile fără plată se însumează anual și se scad din vechimea în muncă.
Cetățenii români angajați în străinătate potrivit Decretului 233/1974, aveau obligativitatea, conform art. 3, să transfere lunar, în țară, din veniturile nete, o cotă parte în scopul întreținerii familiilor și acoperirii celorlalte obligații.
Partea din venitul net supusă obligației de transfer ( pe tranșele de venituri cuprinse în anexa prevăzută la art. 3) se determină din venitul brut realizat în valută prin scăderea următoarelor: impozite, taxe, rețineri pentru fondul de pensii, asigurări sociale și medicale, cheltuieli reprezentând chiria și întreținerea locuinței din străinătate, indemnizația de instalare și sporuri pentru soție și copii.
Din textul art. 3 reiese că sumele transferate se calculau din venitul net, veniturile brute obținute fiind supuse practic legislației țării în care se desfășura activitatea, în ce privește impozitarea și obligațiile de asigurări sociale.
Scopul transferării unei părți din veniturile nete realizate în străinătate era acela de a asigura întreținerea familiilor și de a acoperi celelalte obligații din țară.
Întrucât persoanele respective, pe perioada cât lucrau în străinătate, nu mai aveau raporturi de muncă cu unitățile la care au fost angajați anterior, cum este și cazul contestatorului, plata contribuției de asigurări sociale nu reprezenta o obligație în sensul prevăzut de art. 2 și art. 3 din decret, astfel încât să fie acoperită din sumele transferate în țară.
Sumele în valută dobândite de către beneficiarii acestui decret se păstrau în conturi personale deschise la Banca Română de Comerț Exterior sau la Banca Națională, potrivit art. 18, acestea putând fi utilizate în interesul titularilor sau al membrilor de familie ai acestora.
Luând în considerare cele prezentate, coroborat cu prevederile art. 48 alin. (4) din Legea 3/1977, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la acea dată, perioada de activitate desfășurată în Maroc nu reprezintă vechime în muncă pentru stabilirea drepturilor la pensie întrucât pentru această perioadă nu s-a contribuit la asigurările sociale de stat și ca urmare, nu constituie stagiu de cotizare conform prevederilor Legii 263/2010.
Reclamantul și-a desfășurat activitatea ca profesor de matematică în perioada sus menționată în baza contractului individual de muncă fila 4-9 și a Protocolului încheiat între Ministerul Educației și Învățământului din România și Ministerul Educației Naționale din Regatul Maroc fila 14-20.
Potrivit Ordinului nr. 1777/_, și Ordinului nr. 1029 /_ emise de Ministerul Educației și Învățământului reclamantul a fost detașat să lucreze în Regatul Maroc.
În contractul individual de muncă este prevăzut salariul realizat de reclamant și alte drepturi bănești plătite de partea marocană cu precizarea la art. 4 lit. a din contractul individual de muncă că sumele erau supuse impozitării conform reglementărilor marocane în vigoare. De asemenea, la art.
2 din anexa la Protocolul din 1973 " Salariile sunt impozabile. Partea
marocană va transmite baremul actual în vigoare, relativ la calculul impozitelor";.
Potrivit Decretului 233/_ art. 2 al. 3 "... perioada lucrată în străinătate se ia în calcul la stabilirea vechimii neîntreruptă în muncă, în aceeași unitate precum ca și vechime în funcție ca și specialitate";.
Art. 3 din același decret stipulează că cetățenii români angajați în străinătate sunt obligați să transfere veniturile nete realizate iar la art. 3 al. 2 se precizează: " venitul net asupra căruia se calculează sumele reprezentând obligația de transfer se determină prin scăderea din venitul brut realizat în valută pentru munca prestată a impozitelor, taxelor, reținerilor pentru fondul de pensii, asigurări sociale și medicale...";.
Art. 6 din Decretul 233/1974 stipulează: "Calculul și urmărirea sumelor supuse obligațiilor de transfer se face de către unitățile diplomatice sau oficiile consulare al RSR din țările respective...";.
Așadar, reclamantul a dovedit cu contractul individual de muncă, adeverința nr. 2201/_ și cartea de muncă - fila 13, că în perioada_ -_, acesta a desfășurat raporturi de muncă cu instituțiile angajatoare din Regatul Maroc.
În perioada în care reclamantul a lucrat în Maroc 1974-1978 erau incidente dispozițiile art. 8 din Legea 19/2000 care statuează că reprezintă stagiu de cotizare în perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.
Detașarea reclamantului s-a făcut în baza Ordinului nr. 1777/_ și Ordinului nr. 1029 /0_ emise de Ministerul Educației și Învățământului filele 21-23 în Regatul Maroc și a Protocolului încheiat între Ministerul Educației și acest regat și Decretul nr. 215/1984 prin care s-a ratificat o convenție cu Guvernul Maroc și care la art. 5 stabilește că, dacă un cetățean al unei părți contractante angajat pe teritoriul acestei părți contractante este detașat de către cel ce angajează pentru a efectua o muncă în contul acestui angajator pe teritoriul celeilalte părți contractante, el va continua, până la expirarea celei de-a treizeci și șasea lună care urmează detașării sale, să fie supus legislației primei părți ca și cum el ar fi angajat pe teritoriul amintitei părți, ca apoi la art. 15 din același act normativ să se precizeze că această convenție se va aplica de asemenea, situațiilor apărute înainte de intrarea sa în vigoare.
Contribuția de Asigurări Sociale nu se plătește de angajat ci se reține conform regimului fiscal din țara respectivă.
La art. 4 din contractul individual de muncă se precizează că sumele erau supuse impozitării conform regimului fiscal din Maroc. De asemenea la art. 2 din anexa la Protocol " Salariile sunt impozitate. Partea marocană va transmite baremul actual în vigoare, relativ la calculul impozitelor...";
Prin Decretul 215/1984 Statul Român a consfințit dreptul persoanelor detașate în Regatul Maroc de a beneficia de asigurări sociale ( pensie) la nivelul sumelor reținute cu titlu de asigurări sociale pe teritoriul statului unde au fost realizate veniturile și cuantumul acestora.
C. J. de P. M. a nesocotit convenția încheiată între țara noastră și Regatul Maroc, drept urmare decizia 1. /_ prin car ei s-a respins cererea reclamantului de recalculare a pensiei prin includerea perioadei_ -_ lucrată în Regatul Maroc, este nelegală.
La fel este nelegală și Hotărârea 3268/_ emisă de Comisia Centrală de Contestații prin care i s-a respins contestația reclamantului.
Este adevărat că reclamantul nu a solicitat anularea acestei hotărâri în instanță potrivit art. 151 al. 2 din legea 263/2010, însă instanța apreciază în conformitate cu art. 6 CEDO că pentru acest considerent nu poate fi privat reclamantul de o judecată pe fond.
În considerarea celor de mai sus, în temeiul art. 155 lit. f) din Legea 263/2010 urmează a se admite acțiunea potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității contestației formulată de reclamant împotriva deciziei 1. din_ invocată din oficiu și drept urmare urmează să respingă ca tardivă cererea reclamantului M. A. de anulare a deciziei de pensionare 1. /_ .
Admite acțiunea formulată de reclamantul M. A. domiciliat în B.
M., str. T. V., nr. 10, județul M. împotriva pârâtei C. J. de P.
M. și în consecință:
Anulează decizia nr. 1. /_ emisă de C. J. de P. M. și obligă pârâta să emită o decizie de recalculare a pensiei în care să se ia în calcul venitul realizat de reclamant în Regatul Maroc în perioada:_ -_ și să plătească retroactiv drepturile bănești rezultate dintre pensia recalculată și cea aflată în plată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi._ .
PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER
C. M. O. S., D. M. P. F.
Red. C.M./_
Tehn.Red.P.F/_ 4 ex.
| ← Decizia civilă nr. 36/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 10067/2013. Contestație decizie... → |
|---|
