Sentința civilă nr. 923/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 923/2013
Ședința publică din data de 21 Ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. M. I. ASISTENT JUDICIAR: I. R.
ASISTENT JUDICIAR: C. | E. | P. |
GREFIER: R. B. | M. |
Pe rol judecarea cauzei de asigurări sociale având ca obiect contestație decizie de pensionare formulată de reclamantul B. S. V., în contradictoriu cu pârâții CASA DE PENSII A M. A. N. și M.
A. N. .
la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului, av. Babiciu D. și reprezentantul pârâților, c.j. Rândașu Costică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Reprezentanta reclamantului depune la dosarul cauzei precizare de acțiune și acte anexă, în două exemplare, din care un exemplar înmânează reprezentantului pârâților.
Reprezentantul pârâților invocă excepția tardivității acțiunii formulate de reclamant arătând că Hotărârea nr. 16216/_ a fost comunicată reclamantului la data de_, iar contestația împotriva acesteia a fost formulată la termenul de judecată de azi, deci la mai mult de 30 de zile de la comunicare.
Reprezentanta reclamantului solicită instanței respingerea excepției tardivității, invocate de pârâți și arată că hotărârea a fost comunicată acestuia prin intermediul instanței, iar contestația este formulată în termen.
Reprezentantul pârâților arată că nu mai susține excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. N. și nici excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată întrucât reclamantul a atacat și hotărârea Comisiei de contestații care se află în cadrul M. A.
N. .
Instanța ia act de precizarea reprezentantului pârâților, în sensul că nu mai susține excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.
A. N. și nici excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, iar în baza art. 137 Cod proc. civ., unește cu fondul cauzei excepția tardivității, invocată de pârâți.
Reprezentanții părților arata că nu mai au de formulat alte cereri în probațiune.
Instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nemaifiind probe de administrat acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâților solicită instanței respingerea acțiunii pentru motivele din întâmpinare.
Instanța rămâne în pronunțare atât asupra excepției tardivității, invocată de pârâți, cât și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._ la data de_ și precizată la data de_, reclamantul B. V. a contestat decizia de revizuire a pensiei nr. 80847/_ emisă de C. de P. Sectorială a M. A. N., solicitând instanței de judecată ca, prin hotărârea ce va pronunța în contradictoriu cu pârâții C. de P. Sectorială a M. A. N. și M. A. N., să dispună constatarea nulității absolute a deciziei de revizuire a pensiei, menținerea deciziei nr. 0110870/_ de stabilire a cuantumului pensiei, obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu și pensia revizuită, precum și la plata dobânzii legale aferente sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii precum și anularea Hotărârii nr. 16216 din_ a Comisiei de Contestații din cadrul M. A. N. .
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că a îndeplinit procedura prealabilă formulând contestație în termenul legal, însă, în termenul legal de 45 de zile, comisia de contestații nu a soluționat contestația depusă, astfel că, în lipsa unui răspuns la contestația formulată de acesta, este îndreptățit să se adreseze instanțelor de judecată.
Reclamantul a arătat că datele menționate în tabelul anexat deciziei contestate sunt eronate și incomplete, nefiind evidențiate premiile, sporurile și indemnizațiile acordate de-a lungul carierei militare.
S-a mai arătat că decizia de revizuire este lovită de nulitate absolută, având în vedere împrejurarea că modifică decizia de recalculare emisă în temeiul dispozițiilor HG nr. 735/2010, precum și luând în considerare cele dispuse prin sentința civilă nr. 338/2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia nr. 38/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, s-a mai arătat că decizia de revizuire a pensiei nu are la bază o evidență reală a veniturilor realizate, că pensiile militare nu pot fi recalculate/revizuite pe baza principiului contributivității și nu pot fi incluse în sistemul unitar de pensii publice, că fondul total alocat pensiilor militare a crescut și că decizia de revizuire a pensiei a fost emisă după expirarea termenului legal.
Se învederează că decizia de revizuire este nelegală, întrucât s-au încălcat legislația in vigoare, Constituția României, principiile nediscriminării și dreptului la proprietate conținute în tratatele privind drepturile omului la care România este parte. Reclamantul menționează că revizuirea pensiei sale s-a făcut prin încălcarea principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin.2 din Constituția României.
Contestația este motivată în drept pe dispozițiile O.U.G. 1/2011, Legii 119/2010, Legii 19/2000, cele ale Legii nr.263/2010 și tratatele privind drepturile omului.
Pârâtul M. A. N., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al Casei de P. Sectorială, a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată
formulate de către reclamant precum și excepția lipsei propriei calității procesuale pasive având în vedere prevederile art. 1 alin.1 din HG nr. 233/2011 si a solicitat respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că reclamantul solicită obligarea la plata pensiei militare stabilită în temeiul Legii nr. 164/2001 abrogată, pensie plătită și în decembrie 2010 si nu solicită emiterea unei noi decizii de pensie în temeiul și cu aplicarea Legii nr. 119/2010 conform metodologiei de calcul prevăzută a OUG nr. 1/2011, iar prin capătul subsidiar de cerere solicită, de fapt, menținerea în urma revizuirii a cuantumului celui mai avantajos al pensiei adică cel din decembrie 2010, ceea ce este contrar prevederilor art. 171 din Legea nr. 263/2010.
Se mai arată că, potrivit prev. art.125 din HG nr. 257/2011, angajatorul sau alt deținător de arhivă sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu în baza documentelor deținute în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie. Decizia atacată este emisă în conformitate cu aceste prevederi legale, iar afirmațiile reclamantului cu privire la incorectitudinea și caracterul incomplet al acestora este nedovedită.
Se învederează că cererea reclamantului de repunere în plată a unei pensii care nu mai există, nu poate fi admisă. Procedura de revizuire și stabilire a pensiei într-un anumit cuantum nu constituie un motiv de nulitate absolută a deciziei de pensie. Reclamantul a solicitat anularea deciziei de revizuire și menținerea deciziei de pensie emisă în temeiul Legii 164/2001 încălcând dispozițiile legale în vigoare, respectiv OUG nr. 1/2011, Legea nr. 19/2011 si Legea nr. 263/2010.
Din dispozițiile art. 1 alin.1 din OUG nr. 1/2011, dar și din preambulul acestui act normativ, reiese că procesul de revizuire vizează pensia reclamantului și nu decizia de recalculare emisă în baza HG nr. 735/2010. Decizia de revizuire contestată nu are ca temei decizia de recalculare emisă în baza HG nr. 735/2010.
În continuare, pârâtul arată pe larg motivele pentru care nu a fost încălcat principiul dreptului câștigat și al speranței legitime consacrat în Protocolul nr. 1 adițional la CEDO coroborate cu art. 14 din Convenție.
În drept, întâmpinarea formulată s-a întemeiat pe dispozițiile art. 115- 118 din Codul de procedură civilă, Legii nr. 119/2010, Legii nr. 263/2010, art. 1 alin. 1, art. 6 alin. 1 și 2 din OUG nr. 1/2011.
Asupra excepției tardivității invocată de pârâta Casei de P. Sectorială a M. A. N., instanța reține următoarele:
Potrivit art.137 C.proc.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond care fac de prisos analiza în fond a cauzei.
În fapt, prin Decizia nr. 01108670/_, reclamantului i s-a stabilit pensia militară de stat în cuantum brut de 4507 lei (f. 60).
În baza OUG nr. 1/2011, prin Decizia nr. 80487/_, reclamantului i s-a revizuit pensia raportat la situația reală a veniturilor obținute și avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat, stabilindu-i-se un cuantum brut al pensiei de 3240 lei (f. 15).
Împotriva Deciziei nr. 80487/_, reclamantul a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul M. A. N. .
Înainte de soluționarea contestației sale, reclamantul s-a adresat și instanței de judecată în prezenta cauză, solicitând instanței constatarea nulității deciziei nr. 80487/_ privind revizuirea pensiei sale.
În cursul judecării prezentei cauze, contestația reclamantului a fost soluționată prin Hotărârea nr. 16216/_ (f. 165-168), depusă la dosar de către Comisia de contestații, la solicitarea instanței, la data de_ .
Această hotărâre a fost adusă la cunoștințe reclamantului la termenul din data de_ (f. 169), iar la termenul din data de_, acesta a înțeles să formuleze precizare de acțiune în sensul contestării și a hotărârii nr. 16216/_ (f. 170-171).
La același termen de judecată, pârâta a invocat excepția tardivității contestării hotărârii nr. 16216/_, solicitând respingerea acțiunii ca tardiv formulată.
În drept, potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010 a sistemului unitar de pensii publice, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., M. Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezentând procedura administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional, deciziile de pensie necontestate în termen fiind definitive.
În conformitate cu prevederile art. 151 alin. 2 din același act normativ, hotărârile Comisiei Centrale de Contestații pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Totodată, potrivit art. 153 lit. d din Legea nr. 263/2010, tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind hotărârile Comisiei Centrale de Contestații și ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul M.
A. N., M. Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații privind deciziile de pensie.
Prin decizia nr. 956/_, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art.151 alin. 2 din Legea nr.263/2010 sunt constituționale în măsura în care se interpretează că nesoluționarea contestațiilor și necomunicarea în termenul legal a hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul
M. A. N., M. Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații nu împiedică accesul la justiție.
De asemenea, în cuprinsul aceste decizii, instanța de contencios constituțional a reținut faptul că, prin neparcurgerea acestei proceduri ori prin nerespectarea termenelor legale, cel interesat ar putea pierde dreptul de acces la justiție nu este de natură să demonstreze neconstituționalitatea procedurii administrative prealabile analizate. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit art.126 alin.2 din Constituție, are legitimarea constituțională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică și reglementarea unor termene, după a căror expirare valorificarea dreptului nu mai este posibilă.
Curtea a mai apreciat că, în măsura în care o persoană face dovada îndeplinirii cerințelor legii de a se adresa comisiei de contestații pentru soluționarea cererilor referitoare la drepturile de asigurări sociale și a faptului că termenul legal pentru soluționarea și comunicarea acestora a fost depășit, instanțele de judecată, în virtutea rolului lor activ prevăzut de art.129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, nu ar putea respinge ca prematură ori inadmisibilă acțiunea, ci ar proceda la soluționarea acesteia pe fond. Aceasta nu exclude demersul prealabil al instanței de a obține
răspunsul pe care comisia l-a dat contestației formulate potrivit art.149 din Legea nr.263/2010.
Aplicând aceste considerații jurisprudențiale în cauza de față, instanța constată că, la momentul sesizării instanței, comisia de contestații nu soluționase contestația formulată de reclamant, astfel că acestei ipoteze inițiale îi sunt aplicabile cele statuate în decizia nr. 956/_ de către Curtea Constituțională privitoare la interpretarea conformă Constituției României a dispozițiile art.151 alin. 2 din Legea nr.263/2010, dreptul de acces la instanță al reclamantului neputând fi îngrădit ca urmare a nesoluționării în termenul legal a contestației sale.
Ulterior însă, în prezenta cauză, ca urmare a demersurilor instanței, a fost soluționată, depusă la dosar și comunicată reclamantului, la termenul din data de_, hotărârea comisiei de contestații nr. 16216/_ . Din acest moment al comunicării, reclamantul a avut posibilitatea de a cunoaște cele reținute în cuprinsul acestei hotărâri, de a aprecia dacă este necesar să conteste acest act și de a acționa în consecință, însă cu respectarea termenelor legale.
Ori, în cauza de față, reclamantul a înțeles să conteste hotărârea emisă de comisia de contestații sub nr. 16216/_, însă manifestarea sa de voință în acest sens a intervenit abia la data de_, în cuprinsul precizării de acțiune depusă la dosar, peste termenul de 30 de zile stipulat de legiuitor în art.151 alin. 2 din Legea nr.263/2010.
Instanța mai reține că, o dată emisă hotărârea de către comisia de contestații, doar aceasta din urmă se poate supune controlului instanței de judecată, astfel cum stipulează prevederile art. 153 lit. d din Legea nr. 263/2010, fiind inadmisibil a se mai face aprecieri asupra deciziei de pensie care, prin necontestarea hotărârii în termenul legal, devine definitivă, caracterul său definitiv impunându-se și instanței de judecată.
Prin urmare, în raport de cele menționate, se impune admiterea excepției tardivității, invocată de pârâtă și respingerea acțiunii formulate de reclamant, pentru acest motiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia tardivitatii invocata de paratul M. A. N. . Respinge actiunea formulata de reclamantul B. V., domiciliat în
C. -Mapoca, str. N., nr. 12, bl. N2, sc. 2, et. 2, ap. 16, județul C., împotriva paratilor C. de P. Sectorială a M. A. N., cu sediul în B., D. T., nr. 7-9, sector 6, si M. A. N., cu sediul în B., str. I., nr. 3-5, sector 5, ca tardivă.
Definitivă.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din_ .
Președinte, A. M. I. | Asistent judiciar, I. R. | Asistent judiciar, C. -E. P. |
Grefier, |
R. B. M.
Red./dact. IAM 5 ex. - _
| ← Decizia civilă nr. 4328/2013. Contestație decizie pensionare.... | Sentința civilă nr. 12005/2013. Contestație decizie... → |
|---|
