Acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Apel. Soluţii
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 334/A din data de 30.10.2014
Soluțiile care pot fi pronunțate de către instanță în cazul prezentării acordului de recunoaștere a vinovăției, sunt strict și limitativ prevăzute de lege, respectiv: art. 485 alin. 1 lit a C. pr. pen ce permite pronunțarea unei soluții de admitere a acordului de recunoaștere a vinovăției (dacă sunt îndeplinite cerințele art. 480-482 C. pr. pen) și art. 485 alin. 2 C. pr. pen ce permite pronunțarea unei soluții de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției (pentru cele două cazuri, respectiv neîndeplinirea condițiilor prev. de art. 480-482 C. pr. pen, sau pedeapsa nejustificat de blândă).
Instanța nu poate pronunța o altă soluție decât admiterea sau respingerea acordului. Art. 485 alin. 4 C. pr. pen nu face trimitere la dispozițiile art. 386 C. pr. pen, astfel încât instanța sesizată cu acordul de recunoaștere a vinovăției, nu poate dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor.
Soluția de admitere a apelului, întemeiată pe prevederile art. 488 alin. 4 lit. a C. pr. pen ("…desființează sentința … numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei …";) poate fi dispusă doar "…procedând potrivit art. 485 alin. 1 lit. a, care se aplică în mod corespunzător";. Potrivit art. 485 alin. 1 lit. a C. pr. pen, instanța "…admite acordul de recunoaștere a vinovăției și dispune una dintre soluțiile prevăzute de art. 396 alin. 2-4, care nu poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 480-482 …";.
C. pr. pen., art. 488, art. 485
Prin sentința penală nr. 458/01.09.2014 pronunțată de Tribunalul Harghita, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 485 alin. (1) lit. a) C. pr. pen. s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg. Mureș cu inculpata J. J., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, obiect al cauzei penale nr. 96//P/2013.
În baza art. 396 alin. 4 din Codul de procedură penală raportat la art. 83 din Codul penal s-a stabilit pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare în sarcina inculpatei J. J., pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal.
În baza art. 83 alin. (1), (3) din Codul penal s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 din Codul penal de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) din Codul penal pe durata termenului de supraveghere, s-a stabilit că inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Harghita, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) din Codul penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) s-au comunicat Serviciului de Probațiune Harghita.
În baza art. 404 alin. (3) din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală a obligat pe inculpată la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 05.03.2010 inculpatul A. L. s-a prezentat la Primăria com.M. jud.Harghita unde l-a găsit pe inculpatul C. P., angajat al Asociației crescătorilor de bovine M. și care își desfășoară activitatea în același birou cu agentul agricol al primăriei com.M., fără a fi angajat al primăriei.
Inculpatul A. L. i-a cerut inculpatului C. P. eliberarea unei adeverințe pentru o plantație de puieți, afirmând că se grăbește să plece în Ungaria și că oricum în anul 2008 i-a fost eliberată o astfel de adeverință.
Inculpatul C. P. i-a spus inculpatului A. L. că lipsesc reprezentanții legali ai primăriei care ar trebui să-i elibereze acea adeverință, însă la insistențele celui din urmă, inculpatul C. P., după ce l-a sunat pe agentul agricol martorul S. V., a luat un tipizat de adeverință de pe copiatorul din birou, act pe care l-a completat cu datele indicate de către inculpatul A. L., (după cum a declarat C. P.).
Fără să mai verifice registrul agricol al comunei M., în care inculpatul A. L. era înregistrat cu suprafața de 0,60 ha și fără să aibă acest drept, nefiind angajat al primăriei, inculpatul C. P. a completat tipizatul adeverinței în care a trecut că A. L. deține suprafața de 60,60 ha fîneață în zona denumită "NYIRESMOCSAR";.
Apoi, cu această adeverință completată, având antetul comunei M., inculpatul C. P. a mers la inculpata J. J., contabil al primăriei com. M., care se afla singură în primărie și după ce i-a spus despre ce este vorba, aceasta a semnat-o la poziția "secretar";, a aplicat ștampila primăriei și a înregistrat-o în registrul de intrări-ieșiri sub nr.148/05.03.2010. Adeverința a fost semnată și de inculpatul C. P. la poziția "agent agricol";, fiind predată apoi inculpatului A. L.
În aceeași zi, 05.03.2010 inculpatul A. L. s-a prezentat la APIA Harghita unde, prin cererea unică de plată pe suprafață 2010 înregistrată sub nr.HR-33/05.03.2010, a solicitat subvenții pentru suprafața de 60,60 ha pe următoarele scheme : Schema de plată unică pe suprafață-SAPS, Sprijin pentru zona montană defavorizată-ZMD și Plăți de agro-mediu.
La cererea de subvenție nr.HR-33/2010 a anexat, în copie, adeverința nr.148/ 05.03.2010 și a semnat harta bloc fizic pentru campania din anul 2010 în care este marcat cu roșu terenul pentru care a solicitat subvenții.
Prin decizia nr.2307828 / 07.02.2011 APIA Harghita i-a plătit inculpatului A. L. suma de 19.523,49 lei, iar prin decizia nr.2859992 / 05.07.2011 i-a mai plătit suma de 58.453,54 lei, pentru suprafața de 60,6 ha în contul deschis la OTP Bank Odorheiu Secuiesc.
Despre adeverința nr.148/05.03.2010 primăria com.M. ne-a comunicat, cu adresa nr.1676 din 19.11.2013, că nu dețin decât o copie a acesteia, originalul fiind predat solicitantului.
În acest sens și inculpatul C. P. a declarat că a întocmit acea adeverință într-un singur exemplar pe care i l-a predat inculpatului A. L..
Despre suprafețele de teren pe care familia A. le-a avut și le are în comuna M., martorul S. V. a declarat că este angajat al Primăriei com. M. din anul 1990 în calitate de agent agricol, funcție pe care o deține și în prezent ; că înv.A. L. figura în registrul agricol din anul 1956 în calitate de fiu al lui A. J., vol.5 poziția 168, neavând poziție personală deschisă în registru, având vârsta de 3 ani și că toată familia lui A. J. avea în proprietate suprafața de 5,72 ha, din care 0,60 ha în zona denumită "Nyiresmocsar";, registrul agricol fiind semnat la poziția "Capul gospodăriei"; de către tatăl învinuitului, numitul A. J., respectiv faptul că din toate documentele existente în evidența primăriei com. M. rezultă faptul că familia A. a avut suprafața de până la 10 ha, din care suprafața de 0,60 ha în zona "Nyiresmocsar";, și nicidecum o altă suprafață mai mare. Martorul a mai precizat că dacă ar fi avut cineva din familia A. suprafața de 60 ha în mod cert ar fi fost considerat chiabur, iar terenul i-ar fi fost confiscat în anul 1962, când A. J. (tatăl inculpatului A. L.) a intrat în CAP și că Registrele agricole nu sunt semnate în anii 2007-2011 de către înv. A. L. întrucât acesta nu s-a mai prezentat pentru semnarea lor.
În registrul agricol din perioada 2007-2010 volumul VIII poziția 25 inculpatul A. L. este înregistrat cu suprafața de 0,60 ha. Acesta este înregistrat și în registrul agricol din perioada 2007-2011 volumul VII poziția 90, doar în calitate de fiu, tatăl său fiind înregistrat cu suprafața de 9,36 ha în perioada 2007-2008, respectiv 7,36 ha în perioada 2009-2011, precum și în registrul agricol din perioada 2012-2013 volumul VII poziția 100, tot în calitate de fiu, tatăl său având 7,36 ha.
Cu adresa nr.1610 din 04.11.2013 primăria com.M. a depus la dosar, în copie conformă cu originalul adeverința nr.1145 din 29.10.2008 în care s-a menționat că A. L. este înregistrat în registrul agricol cu 0,60 ha fâneață în zona "Nyiresmocsar";, respectiv adeverința nr.524 / 04.05.2011, din care rezultă aceeași suprafață, de 0,60 ha.
Fratele inculpatului A. L., numitul A. B., fiind de acord să fie audiat în calitate de martor, a declarat că bunicul său A. J., cu care a fost în relații foarte bune, nu i-a spus niciodată că ar fi deținut vreo suprafață de 60 ha teren nici în comuna M., nici în altă localitate din România, mai mult cu cât în perioada 1955 - 1990 acesta a locuit în mun.Brașov și nu în loc.M.. Nici tatăl lor, A. I., nu i-a spus că ar fi avut vreodată suprafața de circa 60 ha.
La data de 21.08.2013 DNA Serviciul Teritorial Tg.Mureș a fost sesizat prin Ordonanța din 07.08.2013 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov în dosarul nr.4961/P/2013.
În cuprinsul actului de sesizare se arată că făptuitorul A. L. a solicitat obținerea unei subvenții APIA pentru o suprafață de teren de 60 ha - el figurând în registrul agricol cu o suprafață de 0,60 ha. La cererea de subvenție a anexat adeverința nr.148/05.03.2010 potrivit căreia acesta figurează în registrul agricol al comunei M. cu o suprafață de 60,60 ha de fâneață în zona Nyiresmocsar - adeverință ce nu purta semnăturile persoanelor abilitate. Au apreciat că în cauză sunt indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 181 pct.1 din Legea nr.78/2000.
S-a apreciat că, în drept, fapta inculpatei J. J., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută și pedepsită de art. 321 al. (1) C. pen., fapta fiind pedepsită cu închisoarea de la unu la 5 ani, respectiv 6 luni la 5 ani conform art. 289 al. (1) C. pen. din 1968, constând în aceea că la data de 05.03.2010, la cererea inculpatului C. P., (inculpatul neavând calitatea de funcționar public, cerută de lege), a semnat adeverința nr.148/05.03.2010 la poziția "secretar";, a ștampilat-o cu ștampila comunei M. și a înregistrat-o în registrul de intrări-ieșiri la nr. 148/05.03.2010, adeverința conținând date neconforme cu registrul agricol, fiind predată ulterior inculpatului A. L., care a uzitat de ea.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. 1 din Codul penal, instanța a reținut că elementul material consta în acțiunea de a semna adeverința nr.148/05.03.2010 la poziția "secretar";, de a ștampila-o cu ștampila comunei M. și de a înregistra-o în registrul de intrări-ieșiri la nr. 148/05.03.2010, adeverința conținând date neconforme cu registrul agricol, fiind predată ulterior inculpatului A. L., care a folosit-o ulterior.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
În consecință s-a constatat faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale au rezultat suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatei, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acesteia în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prevăzute de art. 482 C. pr. pen. iar cu ocazia încheierii acestuia inculpata a fost asistată de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎCCJ - DNA - SERVICIUL TERITORIAL TÂRGU MUREȘ.
În motivarea apelului procurorul susține că în mod greșit a fost admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între DNA - Serviciul Teritorial Târgu Mureș și inculpata J. J., deoarece cuantumul pedepsei cu privire la care s-a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției, de 6 luni închisoare, este nelegal, nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 482 lit. e, h C. pr. pen.
Examinând apelul promovat, din prisma dispozițiilor art. 417 și urm. C. pr. pen, instanța de control judiciar l-a găsit nefondat, pentru următoarele considerente.
Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută - pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal - hotărârea instanței de fond nu comportă critici sub aspectul stării de fapt și a încadrării juridice a faptei, fiind justă soluția la care s-a oprit prima instanță, respectiv la admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției, la stabilirea pedepsei (însă într-un cuantum greșit) și la amânarea aplicării acesteia.
Pentru a face o asemenea apreciere, instanța de control judiciar, consideră că din conținutul materialului probator administrat, rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpata se face vinovată de comiterea faptei penale, în modalitatea descrisă, iar încadrarea în drept este una corect stabilită.
De altfel, situația de fapt și încadrarea în drept nu au fost contestate.
Inițial, parchetul a solicitat:
-schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei J. J., în temeiul art. 386 alin.1 C. pr. pen., din fals intelectual prevăzut de art. 321 alin.1 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. în fals intelectual prevăzut și pedepsit de art. 289 alin. 1 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.;
- în temeiul art. 485 alin.1 lit.a C. pr. pen., admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg. Mureș cu inculpata J. J., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută și pedepsită de art. 289 alin.1 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.;
- în temeiul art. 396 alin. 2 C. pen., condamnarea inculpatei J. J. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. 1 C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.;
- în temeiul art. 81 și 82 C. pen. din 1968, suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare și stabilirea unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În fața instanței s-a precizat că nu se mai susțin aceste motive, ci se solicită doar majorarea pedepsei de la 6 luni la 1 an închisoare, reprezentând minimul special prevăzut de legea nouă (art. 321 alin. 1 C. pen).
Chiar dacă parchetul a renunțat la primul motiv de apel, facem precizarea că soluțiile ce pot fi pronunțate de către instanță în cazul prezentării acordului de recunoaștere a vinovăției, sunt strict și limitativ prevăzute de lege, respectiv art. 485 alin. 1 lit a C. pr. pen permite pronunțarea unei soluții de admitere a acordului de recunoaștere a vinovăției (dacă sunt îndeplinite cerințele art. 480-482 C. pr. pen), iar art. 485 alin. 2 C. pr. pen permite pronunțarea unei soluții de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției (pentru cele două cazuri, respectiv neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 480-482 C. pr. pen, sau pedeapsa nejustificat de blândă).
Observăm, pe de o parte, că instanța nu poate pronunța o altă soluție decât admiterea sau respingerea acordului.
Pe de altă parte, trebuie observat că art. 485 alin. 4 C. pr. pen nu face trimitere la dispozițiile art. 386 C. pr. pen, astfel încât instanța sesizată cu acordul de recunoaștere a vinovăției, nu poate dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor.
Analizând motivul de apel ce a fost precizat oral, respectiv majorarea pedepsei cuprinse în acord, de la 6 luni închisoare (minimul special prevăzut de legea veche) la 1 an închisoare prevăzut de legea nouă, urmează să pornim de la interpretarea dispozițiilor art. 488 C. pr. pen.
Este adevărat că art. 488 alin. 2 C. pr. pen arată că "Împotriva sentinței prin care acordul de recunoaștere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia";, însă soluția de admitere a apelului, întemeiată pe disp. art. 488 alin. 4 lit. a C. pr. pen ("…desființează sentința … numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei …";) poate fi dispusă doar "…procedând potrivit art. 485 alin. 1 lit. a, care se aplică în mod corespunzător";.
Potrivit disp. art. 485 alin. 1 lit. a C. pr. pen, instanța "…admite acordul de recunoaștere a vinovăției și dispune una dintre soluțiile prevăzute de art. 396 alin. 2-4, care nu poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 480-482 …";.
Iar din conținutul art. 482 lit. h C. pr. pen, rezultă că acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde "felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei … cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat";.
Din interpretarea acestor dispoziții, rezultă că pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru care s-a dispus amânarea aplicării, stabilită între procuror și inculpată în baza art. 482 lit. h C. pr. pen, nu putea fi majorată nici de prima instanță, care era ținută să pronunțe una dintre soluțiile prevăzute de art. 485 alin. 1 lit. a sau b C. pr. pen și nici de către instanța de apel, care este ținută să pronunțe una ditre soluțiile prevăzute de art. 488 alin. 4 lit. a, b sau c C. pr. pen.
Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ÎCCJ - DNA - SERVICIUL TERITORIAL TÂRGU MUREȘ împotriva sentinței penale nr. 458/01.09.2014 pronunțată de Tribunalul Harghita este nefondat, motiv pentru care, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen, urmează a fi respins.
| ← Dreptul de servitute. Condiţii de dobândire. Jurisprudență... | Acţiune în revendicare imobiliară. Compararea titlurilor.... → |
|---|
