Actiune confesorie
| Comentarii |
|
Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 1 din data de 07.03.2018
Cod ECLI ECLI:RO:JDBTS
Dosar nr.XXX/193/2016
Cod operator 3953
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BOTOȘANI - SECȚIA CIVILĂ
Ședința Publică din data de xx.xx.xxxx
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE -
GREFIER -
SENTINȚA CIVILĂ NR. XXXX
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune confesorie, formulată de reclamanta S.C. X S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE C.F.R. S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ CĂI FERATE IAȘI.
Dezbaterile fondului au avut loc în ședința publică din data de xx.xx.xxxx, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi,
În lipsa părților,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani în data de xx.xx.xxxx sub numărul XXX/193/2016, reclamanta S.C. X S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE C.F.R. S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ CĂI FERATE IAȘI, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care: 1. în temeiul art. 492 din vechiul cod civil, obligarea pârâtei în a-i i lăsa în deplină și liniștită folosință suprafața de 396 m.p. situat în stația CF X, proprietatea pârâtei, asupra cărora subsemnata am edificat construcții, teren în valoare de 12.000 lei; 2.în temeiul art. 451 - 453 cod proc. civilă, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că, în calitate de locatar, a încheiat cu pârâta, în calitate de locator proprietar, contractul de închiriere nr. XXXX/xx.xx.xxxx, prin care pârâta i-a dat în folosință terenul în suprafață de 396 m.p. situat în stația CF X, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data încheierii procesului verbal de predare - primire a bunului, respectiv xx.xx.xxxx, iar ulterior, prin actul adițional nr. X din xx.xx.xxxx, contractul s-a prelungit cu două luni, până la xx.xx.xxxx. Mai arată aceasta că, a cerut pârâtei acordul în vederea construirii spălătoriei, pârâta fiind de acord cu ridicarea acestei construcții, așa cum rezultă din avizul nr. XXX/xx.xx.xxxx prin care s-a avizat favorabil proiectarea amplasării unei construcții pe terenul de 396 m.p., precum și din avizul nr. XXX/xx.xx.xxxx prin care pârâta a fost de acord și a autorizat execuția lucrărilor. De asemenea, reclamanta învederează că a obținut autorizația de construire nr. XXX/xx.xx.xxxx emisă de Primăria mun. Botoșani, precum și toate documentele necesare de la autoritățile publice, la finalizarea lucrării de construire a spălătoriei, fiind încheiat procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor înregistrat la Primăria Botoșani sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
Reclamanta susține că în baza acordului părților, în patrimoniul său a luat naștere în mod legal, pe cale convențională, dreptul de superficie, drept real imobiliar compus din dreptul de proprietate asupra construcției spălătoriei și dreptul de folosință asupra terenului proprietatea pârâei, drept de superficie constituit pe termen nelimitat, pe durata existenței construcției.
Reclamanta apreciază că, chiar dacă prin s.c. nr. XXXX/xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoșani, subscrisa am fost obligată la plata sumei de 58116, 18 lei cu titlu de chirie restantă, dispunîndu-se totodată evacuarea subscrisei de pe terenul de 396 m.p., este îndreptățită la respectarea dreptului de folosință asupra terenului pe durata existenței construcțiilor, având în vedere dreptul de superficie.
În drept, reclamanta a invocat disp. art. 492 Vechiul cod civil și art. 451-453 C.pr.civ.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f. 4-43 ds.)
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară în cuantum de 730,10 lei (f. 46 ds.)
La data de xx.xx.xxxx, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care invocă excepția inadmisibilității acțiunii confesorii de superficie, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii confesorii de superficie, pârâta a arătat că reclamanta a avut doar calitatea de detentor precar fără posibilitatea de a dobândi drepturi reale, nu există nici un acord (conventie) pentru dobândirea unui drept de superficie de către reclamantă, fiind vorba doar de acordul de închiriere a unei suprafețe de teren, respectiv acord de proiectare/execuție a unei construcții provizorii.
În fapt, pârâta a arătat că reclamanta a avut acordul societății pârâte pentru închirierea suprafeței de teren, respectiv acordul pentru proiectarea și execuția a unei construcții provizorii pe suprafața de teren închiriată, construcție provizorie pe durata de valabilitate a contractului de închiriere, care nu este echivalent cu acordul pentru constituirea dreptului de superficie. De asemenea, mai arată că prezenta acțiune este nefondată și prin prisma faptului că prin titlul executoriu Sc.nr.XXXX/xx.xx.xxxx pronunțată de Judeătoria Botoșani a fost dispusă evacuarea debitoarei de pe terenului care a făcut obiectul contractului cu nr.XXXX din xx.xx.xxxx, iar o admitere a acestei acțiuni posesorii de superficie nu ar face decât să golească de conținut un titlu executoriu care se bucură de autoritate de lucru judecat.
În drept, pârâta a invocat disp. art. 205, 208 C. Pr. Civilă și ari. 492 vechiul Cod civil.
În apărare, pârâta a depus la dosar înscrisuri (f. 55-61 ds.)
În temeiul art. 223, al. 2 C. Pr. Civilă, pârâta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de xx.xx.xxxx, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepția inadmisibilității acțiunii confesorii de superficie, invocată de către pârâtă, având în vedere că cauza închirierii terenului era aceea de a edifica o spălătorie auto, motiv pentru care a cerut pîrîtei acordul în vederea construirii spălătoriei, pîrîta fiind de acord cu ridicarea acestei construcții, așa cum rezultă din avizul nr. XXX/xx.xx.xxxx prin care s-a avizat favorabil proiectarea amplasării unei construcții pe terenul de 396 m.p., precum și din avizul nr. XXX/xx.xx.xxxx prin care pîrîta a fost de acord și a autorizat execuția lucrărilor. Totodată, se arată că evacuarea a fost dispusă de pe terenul proprietatea pîrîtei și nu din construcția proprietatea subscrisei, asupra căreia pîrîta nu are nici un fel de drept de proprietate sau vreun dezmembrămînt al acesteia.
Pe fondul cauzei, reclamanta solicită respingera apărărilor formulată de către pârâtă prin întâmpinare. Aceasta subliniază că nu urmărește constituirea dreptului de superficie pe cale judecătorească întrucît acest drept a luat naștere pe cale convențională.
Pentru justa soluționare a cauzei s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar, proba testimonială cu martorii C. D. C. (f. 92 Vol. I ds.), C. V. (f. 93 Vol. I ds.), S. O. (f. 111 Vol.I ds.) și proba cu expertiză tehnică în specialitatea cadastru (Raport f. 184-200 Vol I ds. , f. 1-8 Vol. II ds.; Răspuns la obiecțiuni f. 22-28 Vol. II ds. )
La data de xx.xx.xxxx, pârâta a depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:
În fapt, între părțile cauzei s-a încheiat contractul de închiriere nr. XXXX/xx.xx.xxxx (fila 32 ds.) având ca obiect închirierea unei suprafețe de teren de 396 m.p. pe o perioadă de trei ani (cap. III) de la data încheierii procesului verbal de predare primire din xx.xx.xxxx până la data de xx.xx.xxxx, reclamanta în calitate de locatar iar pârâta în calitate de locator proprietar în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M09 nr. XXXX/xx.xx.xxxx (fila 123 ds.).
Scopul avut în vedere de reclamanta locatar, la încheierea acestui contract a fost acela de a edifica o construcție pe o structură integral metalică, având stâlpi metalici ancorați în structura fundației prin intermediul buloanelor metalice înglobați în cuzineți, cu panouri sandwici din tablă de oțel injectate cu poliuretan ignifugat, cu alimentarea cu apă rece din rețeaua locală, aspecte tehnice care se regăsesc în avizul nr. XXX/xx.xx.xxxx (fila 8 ds.) emis de către pârâta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. București - Sucursala Regională de Căi Ferate Iași și care răspund limitelor impuse de către proprietarul locatar al terenului, referitoare la caracterul provizoriu al viitoarei construcții ce se va fi edifica, cu obiectivul "spălătorie auto";.
Așadar acest aviz al pârâtei este al doilea document după primul aviz emis de pârâtă XXX/xx.xx.xxxx care stabilesc condițiile, întinderea și caracterul viitoarei construcții, în ordinea cronologică a documentației necesare în acord cu legislația în domeniul funcționării legale a spațiului respectiv, urmate de Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Botoșani nr. 186/12.05.2008 (fila 22 ds.) pentru aprobarea documentației "P.U.D. -str. Rândunicii nr. 1"; în vederea realizării obiectivului "spălătorie auto";, care la art. 1 ultimul punct relevă de asemenea caracterul provizoriu pe durata de valabilitate de trei ani, certificatul de urbanism nr. XXX/xx.xx.xxxx (fila 23 ds.) emis de Primăria mun. Botoșani care la pct. 3 secțiunea recomandări speciale prevede un regim similar provizoriu al construcției și în final de însăși actul care dă naștere dreptului de funcționa potrivit specialității obiectului de activitate al reclamantei locatar, respectiv autorizația de construire nr. XXX/xx.xx.xxxx (fila 37 ds.) care de asemenea specifică în mod expres că, regimul juridic al autorizării trebuie se încadreze în limitele și condițiile documentației tehnice împreună cu avizele și acordurile obținute.
Mai reține instanța faptul că, prin Sentința civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx (fila 11 ds.) pronunțată de Judecătoria Botoșani în dosarul nr. XXXX/193/2011 s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta din acea cauză Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. București - Sucursala Regională de Căi Ferate Iași și pârâta S.C. X S.R.L. Botoșani și în consecință s-a dispus pe lângă plata chiriei pe care o datora și evacuarea pârâtei de pe terenul ce face obiectul contractului de închiriere nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
Arată instanța și faptul că potrivit art. 29 alin. 1 din O.U.G. nr. 12/1998 republicată, în scopul desfășurării în bune condiții a circulației feroviare și al prevenirii evenimentelor de cale ferată se instituie o zonă de siguranță și o zonă de protecție a infrastructurii feroviare care cuprind în cazul primeia fâșiile de teren în limită de 20 metri liniari fiecare, situate de o parte și de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalațiilor de semnalizare iar în ce privește pe a doua, în limita a maximum 100 mde la axa căii ferate, iar potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară dispus în cauză și efectuat de expert M. L. (filele 185-200 ds. vol. I și 1-8 ds. vol II) se relevă faptul că amplasamentul spălătoriei auto se află potrivit pct. 3 din raport la distanță care variază între 17,15 m și 34,02 m față de liniile de cale ferată ale mun. Botoșani, ceea ce încadrează construcția parte în zona de siguranță parte în zona de protecție a căii ferate.
Mai observă instanța că, declarațiile martorului propus de către reclamantă C. D. C. (fila 92 ds.), referitoare la caracterul permanent al construcției sunt incompatibile prin inadvertențe atât cu documentele arătate și concluziile expertului numit în cauză, cât și cu declarațiile martorilor pârâtei C. V. (fila 93 ds.) și S. O. (fila 111 ds.).
Pe de altă parte, instanța constată că intenția celor două părți a fost definită în termenii arătați caracterizați de limitele închirierii, fără a da naștere unor prezumții rezonabile cu privire la nașterea unui drept de superficie care să poată fi apărat prin prezenta acțiune confesorie, în acord cu regimul juridic și caracterele acestui drept real pe care instanța le va avea în vedere și analiza mai jos.
În drept, instanța este învestită cu o acțiune având ca obiect acțiunea confesorie mijloc juridic de apărare a dreptului de superficie, întemeiată în mod indirect pe unele dispoziții legale ale vechiului cod civil de la 1864 ale cărui dispoziții legale sunt aplicabile la speța de față, în coroborare și cu dispozițiile art. 6 alin. 2 Cod civil actual privind aplicarea în timp a legii civile, respectiv art. 492 Cod civil vechi, art. 115/1938 privind unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare acolo unde există asemenea cărți finalizate, decretul 167/1958 art. 22, practica judiciară și doctrina juridică, de asemenea.
În temeiul art. 248 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtă, pe care o va respinge cu motivarea că, toate apărările dezvoltate cu această ocazie, nu sunt altceva decât apărări pe fondul cauzei, care pun în discuție și spre analiză elementele constitutive și regimul ajudici al dreptului material referitor la dreptul real de superficie, analiză pe care instanța o va efectua mai jos.
Astfel, dreptul de superficie este un drept real, care constă pe de o parte în dreptul de proprietate pe care îl are o persoană, denumită superficiar, asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări care se află pe un teren ce aparține unei alte persoane, iar pe de altă parte dreptul acelei persoane, a superficiarului de folosință asupra acelui teren.
Așadar, în cazul superficiei, se suprapun două drepturi de proprietate aparținând la doi proprietari diferiți : dreptul superficiarului asupra construcțiilor, plantațiilor sau a altor lucrări și dreptul proprietarului asupra terenului.
În realitate, dreptul de superficie constituie o derogare de la dispozițiile art. 489 vechiul cod civil potrivit căruia proprietatea terenului cuprinde proprietatea a tot ce se află pe suprafața lui, precum și de la art. 482 vechiul cod civil de la 1864, potrivit căruia proprietatea asupra unui lucru dă dreptul asupra a tot ceea ce se unește, ca accesoriu la acest lucru, respectiv dreptul de accesiune.
Deosebit de important cu privire la analiza obiectului prezentei cauze, raportată în special la speța dedusă judecății, este izvorul nașterii dreptului de superficie, care poate fi ori legea ori convenția dintre proprietarul terenului și constructorul respectivei construcții amplasate pe terenul aferent acesteia, cu alte cuvinte manifestarea de voință făcută ori de ambele părți ori numai de către proprietarul terenului în calitate de deținător al lucrului mai important și necesar pentru ființarea unei construcții, la care se adaugă condiția ca terenul să se afle în circuitul civil, fără sarcini sau limitări ale dreptului de proprietate.
De la bun început instanța constată că, în cauza de față, nici o dispoziție a legii civile în materie și nici o convenție între părțile cauzei, nu reglementează dreptul de superficie constând în proprietatea pentru construcția "spălătorie auto"; și dreptul de folosință asupra celor 396 m.p. închiriați, instanța atrăgând în mod accentuat atenția a nu se confunda contractul de închiriere, care reprezintă tot o convenție dintre părți care reglementează o anumită situație de fapt și de drept, cu o eventuală convenție care ar da naștere dreptului de superficie, lipsind în mod clar intenția atât a proprietarului terenului cât și a constructorului de a da naștere unui drept real, ci în mod contrar susținut de contractul de închiriere s-a născut în beneficiul locatorului numai un drept de creanță constând în dreptul de folosință asupra terenului în baza contractului de închiriere și nu un drept real de folosință de natura dreptului de superficie.
Aceste constatări pot fi trecute și prin filtrul practicii judiciare promovate în ultima perioadă și de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum decizia nr. 4127/22.11.2013 care afirmă că "Suprapunerea dreptului de proprietate asupra terenului aparținând unei persoane cu dreptul de proprietate asupra construcției, aparținând unei alte persoane nu dă naștere prin ea însăși unui drept de superficie, în absența unui act juridic sau fapt juridic care să-l constituie ori a unei dispoziții legale pe care să se întemeieze. Astfel, constatarea existenței dreptului de superficie în beneficiul locatarului terenului este ilegală în absența actului juridic, respectiv a unei convenții, încheiate în formă autentică, având ca obiect nașterea acestui drept și stabilirea întinderii sale ca dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra terenului aparținând locatorului.";
Cu alte cuvinte instanța constată cinci aspecte incompatibile cu nașterea dreptului de superficie, în prezenta cauză și care sunt reprezentate de lipsa manifestării de voință a celor două părți pentru constituirea unui drept real sau a unei norme legale în acest sens, prezența contractului de închiriere care definește și fixează structura relațiilor raportului juridic de locațiune între părți pe întreaga perioadă de colaborare a acestora în termenul de valabilitate a convenției, caracterul provizoriu al construcției stabilit în întreaga documentație avizată și acordată atât de proprietarul terenului cât și de autoritățile administrației publice locale ale mun. Botoșani precum și de faptul că simpla situație de fapt de după încetarea contractului de închiriere a celor două imobile construcții și teren care subzistă împreună și în prezent, nu dovedesc prin însăși coexistența lor, vreun drept real în lipsa unei intenții preconstituite ale ambelor părți sau a uneia dintre ele la momentul edificării construcției, lucru întărit și de sentința de evacuare care poate avea și împrejurarea unei puteri de lucru judecat față de prezenta cauză, care are prioritate în statornicirea caracterului de creanță sau de drept real al folosinței terenului de 396 m.p. de către reclamantă în activitatea desfășurată având ca obiect "spălătorie auto";.
De asemenea, instanța reține că spălătoria auto se află amplasată parte în zona de siguranță și parte în zona de protecție a căii ferate a gării din X, situație care devine incompatibilă pentru argumentele prevăzute în O.U.G. nr. O.U.G. nr. 12/1998 republicată, cu ființarea unei construcții în această zonă în mod permanent, perpetuu așa cum reclamă dreptul de superficie.
Mai reține instanța că și concluziile expertului desemnat în cauză, întăresc ideea caracterului provizoriu al construcției și constată regimul special al terenului pe care se află amplasată această construcție.
Pentru toate aceste considerente instanța va respinge acțiunea, ca nefondată, pentru neîntrunirea condițiilor legale arătate pentru nașterea reală a unui drept real de superficie și care să primească ocrotire legală din partea instituțiilor competente ale statului.
Instanța observă că s-au efectuat anumite cheltuieli din partea expertului desemnat M. L., estimate la suma de 2500 lei, din care reclamanta ca parte aflată în culpă ca urmare a respingerii acțiunii, achitat numai onorariul provizoriu de 500 lei, astfel încât va obliga reclamanta să achite și restul onorariului în sumă de 2000 lei către acest expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN N UMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE C.F.R. S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE IAȘI, ca fiind apărare pe fondul cauzei.
Respinge cererea având ca obiect acțiune confesorie, formulată de către reclamanta S.C. X S.R.L., cu sediul în municipiul Botoșani, Xă nr. Y, județul Botoșani, nr. de ordine în Reg. Com. JO7/xx.xx.xxxx, CUI XXXXXXX,, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE C.F.R. S.A. BUCUREȘTI - SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE IAȘI, cu sediul în municipiul Iași, str. Piața Gării nr.1, județul Iași, ca nefondată.
Obligă reclamanta să plătească expertului M. L., suma de 2000 lei, cu titlu de diferență contravaloare onorariu expert.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Botoșani.
Pronunțată în ședință publică, azi, xx.xx.xxxx.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Revizuire. Jurisprudență Revizuire | Actiune in constatare → |
|---|
