Actiune in constatare
Comentarii |
|
Judecătoria BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 3 din data de 07.03.2018
Operator de date cu caracter personal 3953
Cod ECLI ECLI:RO:JDBTS:2017:001.
Dosar nr. XXXX/193/2015*
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BOTOȘANI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. XXXX/2017
Ședința publică de la xx.xx.xxxx
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Grefier
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții B. I. și B. D. și pe intimații BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA BOTOȘANI, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - SUCURSALA BOTOȘANI PRIN BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA, B. C. T. I.și X S.A.R.L., având ca obiect "acțiune în constatare";.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in ședința publică din data de xx.xx.xxxx susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de xx.xx.xxxx, când, în aceeași compunere și pentru aceleași motive instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată în data de xx.xx.xxxx, înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani sub nr. XXXX/193/2015, reclamanții B. I. și B. D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoșani, Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoșani prin Banca Comercială Română SA și B. C. T. I., să se constate că pârâta Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoșani prin Banca Comercială Română SA mai are de încasat, în urma rambursării creditului acordat SC Y Draguseni, și garantat colateral, suma de 19.644,30 lei, consemnată legal la dispoziția sa. Au mai solicitat să se constate stinse integral obligațiile de plată ale principalului debitor și ale garanților ipotecari și să se dispună radierea inscripțiilor ipotecare asupra terenului în suprafață de 3000 mp, înscris in CF nr. XXXXX, nr. cadastral XXX/X, extravilan com. Curtești, jud. Botoșani, proprietatea pârâtului B. C. T. I. și asupra terenului în suprafață de 350 mp, situat în loc. Vatra Dornei, jud. Suceava, înscris in CF nr. XXXXX, nr. cadastral XXXX/XX, proprietatea reclamanților. Cu obligarea intimatelor Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoșani, Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoșani prin Banca Comercială Română SA la plata cheltuielilor de judecată.
Au arătat reclamanții că, în fapt, au dobândit prin cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xxxx la BNPA R. A. - A. M. V., suprafața da 350 mp teren pășune situat in Vatra Dornei, jud. Suceava, identificat sub nr. XXXX/XX si înscris in CF nr. XXXXX. Terenul era grevat de ipoteca de rang 1 in favoarea BCR - Sucursala Botoșani, pentru garantarea unui credit acordat către SC Y Draguseni SRL, în baza contractului de credit nr. XXX/XXXXX/xxxx. În prezent SC Y Draguseni SRL este în procedura falimentului și a fost radiată de la ORC. Terenul a fost dobândit de către reclamanți cu acordul scris al BCR, prin adresa nr. SJ XXXXX/xx.xx.xxxx, fără a se încheia alte acte juridice cu intimata pentru împrumutul acordat debitorului persoană juridică.
Reclamantul B. I. a înstrăinat pârâtului B. C. T. I. suprafața de 3000 mp teren situat in extravilanul com. Curtesti jud. Botosani, nr. cadastral XXX/X, înscris in CF nr. XXXXX a localității Curtesti. Astfel, pârâtul a preluat ipoteca, cu acordul scris al BCR transmis biroului notarului public, prin adresa nr. SJ XXXXX/xx.xx.xxxx. Și aceasta suprafață de teren era constituita ca și garanție colaterală la împrumutul contractat de persoana juridică. Debitorul principal SC Y Draguseni SRL a intrat in procedura falimentului, în dosarul nr. XXXX/40/2013 al Tribunalul Botoșani, procedură care a fost închisă și a fost radiat de la ORC Botoșani. Creditoarea BCR s-a înscris în cadrul procedurii falimentului în tabelul creditorilor cu suma restantă a creditului în valoare de 235.380,30 lei. În urma valorificării activelor societății in faliment a încasat suma de 215.736 lei, rămânând o diferența de 19.644,30 lei, conform repartizării sumelor efectuate de lichidator si aprobate de adunarea creditorilor.
Au precizat reclamanții că înțeleg să consemneze diferența de achitat la dispoziția BCR prin intermediul executorului judecătoresc. BCR s-a înscris la masa credală cu suma indicată mai sus, a avut cunoștință și a aprobat vânzarea bunurilor, încasarea si repartizarea prețului din valorificarea activelor și a raportului final de închidere a procedurii.
De asemenea, au învederat reclamanții că au solicitat în scris BCR sa dispună radierea inscripțiilor ipotecare de pe ambele terenuri care au constituit garanții colaterale ale creditului, iar prin adresa nr. XXXX/xxxx li s-a răspuns că au de achitat suma de 67830,17 ron la care se adaugă dobânzi si penalități. BCR nu le-a explicat ce reprezintă si cum s-a ajuns ia aceasta sumă, deși i-au solicitat de mai multe ori. BCR nu a operat in evidența proprie actele de vânzare - cumpărare cu preluarea ipotecilor. Astfel, suma de 67830,17 lei, pretinsă de către intimata BCR, la care se adaugă penalități si dobânzi, al căror cuantum nu e indicat, nu este reală.
În data de xx.xx.xxxx, pârâtul B. C. T. I. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că achiesează la pretențiile reclamanților, în calitate de dobânditor de bună credință al suprafeței de teren de 3000 mp situată în extravilanul com. Curtești. A solicitat să se constate că, în calitate de cogarant, nu poate fi supus la plata unor sume calculate fără respectarea contractului de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx. De asemenea, a mai solicitat să se dispună radierea inscripțiilor ipotecare din cartea funciară. Din contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx rezultă că există mai mulți garanți ipotecari, astfel că este îndeplinită ipoteza prevăzută de art. 2297-2298 Cod civil. Întrucât, prin avizul nr. XXXXX/xx.xx.xxxx, BCR a fost de acord cu înstrăinarea imobilului către B. C. T. I., cu menținerea ipotecii de rang I, înțelege să invoce beneficiul de diviziune, conform art. 2298 al. 1 Cod civil. Obligația garanților ipotecari este divizibilă, conform art. 42 al. 3 coroborat cu art. 3 Cod comercial, având în vedere că ipotecile sunt constituite între necomercianți și contractul de ipotecă nu poate fi apreciat pentru aceștia drept fapte de comerț.
A arătat pârâtul că, din înscrisurile depuse la dosar, a constatat că s-a inițiat o procedură de executare silită împotriva sa în anul 2013, de care nu a avut cunoștință până în prezent. Din anul 2007 până în prezent a avut reprezentarea că este proprietarul suprafeței de teren de 3000 mp, situată în com. Curtești, jud. Botoșani. În ianuarie 2015 a constatat că deține și suprafața de teren menționată. Din extrasul de carte funciară a constatat existența ipotecii de rang I în favoarea BCR și a încercat să lămurească situația juridică în calitate de cumpărător de bună credință, dar a fost informat că nu este parte în contractul de credit și nu i se pot da informații. În consecință, l-a înștiințat pe reclamant că nu își poate exercita dreptul de proprietate în mod deplin și să asigure ridicarea ipotecii, conform înțelegerii de la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx.
A susținut pârâtul că nu are calitatea de codebitor, ci de cogarant sau cofidejusor, caz în care obligația nu este solidară, ci conjuctă. Având în vedere data și conținutul contractului de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx, cât și dosarul nr. XXXX/40/2013, pârâta încearcă la acest moment să impună o sumă fără just temei. Nu există un temei legal al sumei de 67830,17 lei, având în vedere că, în calitate de creditor înscris la masa credală și a cărui creanță a fost inclusă în tabelul definitiv al creanțelor, a participat și a fost de acord cu planul de distribuire a sumelor. Modul în care împrumutatul a înțeles să își achite creditul și dobânzile aferente nu îi sunt imputabile.
A menționat pârâtul că a preluat garanția sub aparența plății prețului negociat care urma să stingă creditul și ridicarea acesteia. Pretențiile actuale ale BCR exced contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx.
De asemenea, a învederat pârâtul are calitate procesuală de reclamant, având în vedere că interesele sale converg cu cele ale reclamanților, în sensul art. 59 din Codul de procedură civilă.
În data xx.xx.xxxx, pârâtul BCR SA a formulat întâmpinare - fila 60 dosar, prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a BCR SA - Sucursala Botoșani, excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea acțiunii cu privire la imobilul teren în suprafață de 3000 mp, CF XXXXX a com. Curtești, nr. cadastral XXX/X, proprietatea pârâtului B. C. T. I. și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților cu privire la acesta. Pe fond, a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii. Sucursala Botoșani a BCR SA este o unitate fără personalitate juridică, nu are capacitate procesuală de folosință și nu poate fi parte în proces, conform art. 56 al. 1 din codul de procedură civilă și art. 43 al. 1 din Legea 31/1990. Sucursalele bancare nu au patrimoniu propriu. Deși unele unități teritoriale al BCR SA, atât sucursale cât și agenții, desfășoară activități de creditare a persoanelor fizice și juridice, aceste activități se desfășoară în baza delegării de componente de către unitatea mamă și a dispozițiilor legale incidente activității bancare.
Cu privire la excepția lipsei de interes, a arătat pârâtul BCR că, așa cum au arătat reclamanții în acțiune, imobilul teren în suprafață de 3000 mp este proprietatea pârâtului B. C. T. I., care l-a achiziționat de la reclamant prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xxxx la BNPA R. A. -A. M. V., grevat de ipoteca de rang I în favoarea băncii. Din moment ce reclamantul a pierdut proprietatea acestui imobil, nu dovedește nici un interes în privința acestuia.
Pe fondul cauzei, a arătat pârâtul BCR SA că respectivul credit acordat SC Y Draguseni SRL prin contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx a fost un credit garantat prin ipoteci imobiliare. În speță nu operează interdicția de calculare a accesoriilor la creanță după data deschiderii procedurii insolvenței, întrucât creditul acordat debitoarei principale prin contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx este un credit garantat. Disp. art. 41 al. 2 din Legea 85/2006 prevăd o excepție de la regula prevăzută de art. 41 al. 1, potrivit căreia nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel sau cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii, excepție care privește ipoteza creanțelor garantate. Astfel, existând garanții suficiente de natură imobiliară, în mod corect s-au calculat de creditor accesorii la creanță datorate de SC Y Draguseni SRL după data deschiderii procedurii. Conform adresei nr. XXXX/xx.xx.xxxx, datoria totală care decurge din contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx este în sumă de 67830,17 lei, care trebuie achitată pentru a se elibera de sub ipotecă cele două imobile constituite garanție. Încheierea pronunțată în dosarul nr. XXXXX/193/2013, prin care s-a respins cererea de încuviințare a executării silite asupra imobilului teren de 3000 mp, motivat de faptul că banca nu a solicitat începerea executării împotriva actualului proprietar, ci a vechiului proprietar, nu are relevanță în cauză. Banca și-a dat acceptul pentru înstrăinare doar condiționat de menținerea ipotecilor de rang I asupra mobilelor. Existența legală a sarcinilor în favoarea băncii, conform extraselor de carte funciară, îi dă dreptul de a calcula accesorii la creanța garantată. În cuprinsul contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. XXXX/xxxx și sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx s-au făcut mențiuni exprese despre existența ipotecilor de rang I pentru suma de 187.800 lei plus dobânzile și alte costuri și cheltuieli în favoarea băncii și că s-au preluat aceste ipoteci, iar operațiunea de vânzare cumpărare a fost efectuată în aceste condiții.
Susținerea reclamanților cu privire la consemnarea sumei de 19.664,30 lei este nedovedită și fără relevanță. Pentru a se elibera de sub ipotecă cele două imobile constituite garanție trebuie să fie achitate integral datoriile care decurg din contractul de credit. Nici datoria recunoscută de 19.664,30 lei nu este achitată. Astfel, nu este justificată cererea de radiere a inscripțiilor ipotecare, în condițiile în care există un debit calculat legal și datorat, care decurge din contractul de credit pentru care s-au instituit inscripțiile ipotecare.
Reclamanții au formulat precizări, în data de xx.xx.xxxx, prin care au arătat că sunt de acord cu susținerile formulate în cuprinsul întâmpinării depuse din partea pârâtului B. C. T. I..
În data de xx.xx.xxxx, reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea susținerilor intimatei BCR din cuprinsul întâmpinării și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Au solicitat reclamanții respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a BCR SA Sucursala Botoșani, întrucât sucursala are competențe delegate de societatea mamă, ca subiect de drept asimilat, în baza căruia a încheiat contractul de credit nr. XXX/XXXXX/xxxx. Având în vedere că falimentul debitorului principal s-a pronunțat de către Tribunalul Botoșani, și faptul că executarea contractului de credit s-a făcut la Botoșani, se impune soluționarea la Botoșani, fiind aplicabile disp. art. 7 al. 2 din Codul de procedură civilă. Un argument în plus este competența alternativă, în sensul instanței de la locul de executare a obligației, potrivit art. 10 pct. 1, respectiv Judecătoria Botoșani.
De asemenea, au solicitat reclamanții respingerea excepției lipsei de interes, întrucât aceștia sunt proprietari actuali ai suprafeței de 350 mp, situată în loc. Vatra Dornei, jud. Suceava, înscris in CF nr. XXXXX. Sunt în situația proprietarului celeilalte suprafețe de 3000 mp, întrucât creditul a avut încheiate două contracte de garanții colaterale, în care sunt proprietari diferiți. Prin prisma acestui drept au interes în cauză. Intimata a omis să facă referire și la această garanție colaterală încheiată.
Pe fond, au învederat reclamanții că intimata și-a recuperat integral suma cu care a fost înscrisă în tabelul definitiv al creditorilor, prin valorificarea activelor societății aflate în faliment. Potrivit cererii de înscriere a creanței la masa credală, intimata a menționat debitul pe care îl are de recuperat ca fiind de 235.380,30 lei, care include 120.448 lei credit, 33446,66 lei dobânzi, 76.606,02 lei creanțe atașate, 4759,32 lei comisioane, 120,3 lei cheltuieli de judecată. Tabelul de creanțe a fost aprobat în întregime de către toți creditorii, inclusiv BCR SA. Dispozițiile art. 41 al. 2 din Legea 85/2006 sunt invocate și interpretate eronat de intimată. Tocmai includerea creanței sale în tabelul consolidat rectificat s-a făcut cu respectarea acestei dispoziții legale, fiind admise și toate accesoriile calculate la acea dată. În cazul de față se solicită peste ceea ce s-a validat în procedura insolvenței. Admiterea cererii BCR SA ar presupune modificarea ulterioară a masei credale în dauna celorlalți creditori de același rang. Activele au fost evaluate cu mult peste creanța pretinsă de BCR SA, însă diferența favorabilă s-a repartizat celuilalt creditor garantat, care avea ca și garanții însăși activele scoase la vânzare. Legea 85/2006 nu prevede că, în mod automat, administratorul judiciar are obligația de a înregistra restul de creanță de 67.830,17 lei, care excede valorii stabilite în raportul de evaluare, la categoria creditorilor chirografari.
La termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx, reclamanții au formulat noi precizări (fila 97 dosar), în completarea acțiunii, prin care au arătat că încheierea contractului de credit nr. XXX/XXXXX și a contractelor de ipotecă cu primii proprietari garanți s-a făcut la data xx.xx.xxxx, iar vânzarea - cumpărarea bunurilor aduse în garanție, cu acordul creditorului, s-a realizat în anul 2007. Astfel, sunt aplicabile dispozițiile Codului comercial în vigoare la acea dată, care limita răspunderea garantului ipotecar la valoarea bunului imobil adus în garanție înscris în contractul de ipotecă. Prin contractul semnat garantul nu și-a asumat o obligație solidară cu debitorul principal, care era un comerciant. Prezumția de solidaritate instituită de art. 42 al. 2 Cod comercial operează în cazul fidejusorului, iar nu în situația garantului ipotecar.
Au subliniat reclamanții că, prin contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. XXXX/xxxx, au dobândit un bun cu ipotecă cu acordul scris al creditorului, fără însă a se mai încheia un nou contract de ipotecă și fără a se subroga în drepturile vechilor garanți ipotecari, care au încheiat în cunoștință de cauză contactul de ipotecă. În lipsa unei solidarități comerciale cu debitorul principal, este evident că pretențiile intimatei nu au temei legal și se impune ca instanța să dispună eliberarea de sub sarcini a celor două suprafețe de teren.
Au solicitat reclamanții să se constate că, față de garanții colaterali, ipoteca este stinsă prin prescripție, și, în consecință, să se dispună radierea inscripțiilor ipotecare de pe cele două imobile. Exigibilitatea creanței s-a împlinit la data de xx.xx.xxxx, potrivit contractului de credit, și, raportat la disp. art. 7 din Decretul 167/1958, aplicabil la acea dată, termenul de prescripție este de 3 ani. Intimata a solicitat executarea silită la data de xx.xx.xxxx către SCP S. și Asociații, față de primii garanți ipotecari, iar Judecătoria Botoșani a respins de două ori cererea de încuviințare a executării silite. Creditoarea, anunțată în scris de executorul judecătoresc dacă înțelege să execute silit pe actualii proprietarii ai imobilelor ipotecate nu a mai răspuns, astfel că executarea silită a încetat, conform adresei nr. XX/xx.xx.xxxx. Având în vedere că respectivele contracte de garanție imobiliară constituie accesorii la contractele de împrumut și că s-a respins cererea de încuviințare a executării silite, conform principiului că accesoriul urmează principalul, se impune a se constata radierea ipotecilor instituite asupra celor două imobile.
În data de xx.xx.xxxx, pârâta BCR SA a formulat un punct de vedere, prin care a solicitat respingerea acțiunii și a reiterat unele susțineri din cuprinsul întâmpinării. A învederat că precizările reclamanților nu au relevanță, raportat la obiectul cauzei. Reclamanții nu au indicat cu claritate ce anume invocă prin precizările depuse, la pct. 1. Banca și-a dat acceptul pentru înstrăinarea imobilelor aduse garanție doar condiționat de menținerea ipotecilor de rang I asupra imobilelor. Contestarea anumitor aspecte cu privire la executarea silită începută împotriva reclamanților, invocarea beneficiilor sau excepțiilor se face pe calea unei contestații la executare, iar nu în prezenta acțiune în constatare. Valoarea bunurilor constituite garanție la credit este cea care determină caracterul garantat sau negarantat al creanței, implicit calculul accesoriilor în continuare, iar nu întinderea răspunderii cumpărătorilor unui bun ipotecat. După finalizarea procedurii falimentului împotriva debitoarei principale creditorul garantat este îndreptățit să procedeze la recuperarea debitului rămas neachitat prin valorificarea garanțiilor existente la credit.
A susținut pârâta BCR SA că precizările reclamanților de la pct. 2 nu sunt clare. Potrivit disp. art. 1786 Cod civil, inscripțiile conservă dreptul de privilegiu și de ipotecă în curs de 15 ani din ziua când s-au făcut inscripțiile. Ipotecile a căror radiere se solicită în cauză nu sunt stinse prin prescripție. În situația în care reclamanții fac referire la prescripția dreptului de a cere executarea silită, o atare excepție ar putea fi invocată pe calea unei contestații la executare, promovată în termen legal. Nici dreptul băncii de a cerere executarea silită nu este prescris. Garanții ipotecari nu pot invoca un termen distinct al prescripției, obligația lor fiind în raport de accesorialitate cu obligația principală. Potrivit art. 1 al. 2 din Decretul 167/1958, numai stingerea dreptului la acțiune privind dreptul principal stinge și dreptul la acțiune cu privire la drepturile accesorii.
Termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a fost suspendat ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitorului obligat principal, prin efectul disp. art. 405 ind. 1 al. 1 lit. 2 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 36 din legea 85/2006, așa cum a fost modificat prin art. I pct. 24 din legea 169/2010. Împotriva debitorului principal s-a desfășurat procedura insolvenței în dosarul nr. XXXX/40/2013 al Tribunalului Botoșani, deschisă în data de xx.xx.xxxx și închisă în data de xx.xx.xxxx. Orice plată în contul datoriilor societății debitoare principală are ca efect întreruperea prescripției dreptului de a cere executarea silită.
În data de xx.xx.xxxx - fila 234 dosar, pârâtul B. C. T. I. a formulat cerere de intervenție voluntară în interes propriu, prin care a învederat că interesele sale converg cu cele ale reclamanților, în temeiul disp. art. 59 Cod procedură civilă. Susține pârâtul că are aceleași drepturi reale și personale cu privire la terenul de 3000 mp, situat în extravilan com. Curtești, jud. Botoșani. Reclamanții au fost proprietarii suprafeței de 3000 mp, pe care a achiziționat-o, preluând și ipoteca preconstituită. Voința inițială a fost ca prin plata prețului din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx, să se achite creditul bancar și să se asigure scoaterea garanției.
Prin încheierea din data de xx.xx.xxxx, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară principală formulată de pârâtul B. C. T. I..
Prin Sentința civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx, Judecătoria Botoșani a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Băncii Comerciale Române SA - Sucursala Botoșani.
A admis excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamanților B. I. și B. D. pentru cererea de radiere a ipotecii cu privire la terenul de 3000 mp -CF XXXXX a comunei Curtești, nr. Cadastral XXX/X proprietatea pârâtului B. C. T. I..
A respins cererea reclamanților B. I. și B. D., de radiere a ipotecii cu privire la terenul de 3000 mp -CF XXXXX a comunei Curtești, nr. Cadastral XXX/X proprietatea paratului B. C. T. I., ca fiind formulată de persoane lipsite de interes și fără calitate procesuală activă.
A respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția dreptului de a cere executarea silită invocată de către reclamanți.
A respins cererea reclamanților B. I. și B. D., de a constata că Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoșani, prin Banca Comercială Română SA, mai are de încasat numai suma de 19644,30 lei în temeiul Contractului nr. XXX/XXXXX/xxxx, suma consemnată legal la dispoziția creditorului.
A respins cererea reclamanților de a constata stinsă obligația de plată a SC Y SRL Dragușeni și a garanților ipotecari către Banca Comercială Română SA - Sucursala Botoșani prin Banca Comercială Română SA și de a dispune radierea inscripției ipotecare cu privire la terenul de 350mp situat în localitatea Vatra Dornei, județul Suceava, înscris în CF XXXXX, cu număr cadastral XXXX/XX.
*
Împotriva sentinței civile nr. XXXX/xx.xx.xxxx au declarat, în termen legal, apel reclamanții B. I. și B. D. solicitând admiterea apelului, constatarea că obligațiile lor și ale intervenientului, a cărei calitate solicită apelanții să se recunoască, întrucât nici una dintre părți nu o contesta, sunt stinse ca urmare a prescripției dreptului de a cere executarea silită prin împlinirea termenului de 3 ani potrivit dispozițiilor Decretului nr. 167/1958 și care înseamnă și stingerea obligației de a garanta obligația principală.
*
Prin Decizia civilă nr. XXXXX, pronunțată de Tribunalul Botoșani la data de xx.xx.xxxx, a fost admis apelul formulat de apelanții - reclamanți B. I. și B. D., a fost anulată sentința atacată și trimisă cauza spre judecare, aceleași instanțe.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut următoarele:
Prin contractul de credit XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx, S.C. X Drăgușeni SRL a contractat de la BCR SA un credit în cuantum de 187.700 lei (filele 23-28 dosar fond). Pentru garantarea creditului s-au constituit ipoteci de către B. I. - ipotecă asupra suprafeței de 3.000 m.p. situată în extravilanul comunei Curtești, jud. Botoșani - contract de ipotecă autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx (filele 29-32 dosar fond), și de către Z. D. - contract de ipotecă XXX/xx.xx.xxxx asupra unui teren în suprafață de 350 m.p. (fila 17 dosar fond).
Pe parcursul derulării creditului, garanții ipotecari au înstrăinat terenurile aduse garanții, creditoarea exprimându-și acordul - suprafața de 3000 m.p. situată în extravilanul comunei Curtești a fost înstrăinată către B. C. T. I. - contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx BNP R. A. - A. M. V.; acordul băncii nr. XXXXX/xx.xx.xxxx - filele 10-14 dosar fond; iar suprafața de teren de 350 m.p. către B. D. - contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx- BNP R. A. - A. M. V., acordul băncii nr. XXXXX/xx.xx.xxxx - filele 15 - 18 dosar fond.
Din cuprinsul înscrisurilor depuse în fața instanței de fond rezultă că la termenul din xx.xx.xxxx (filele 234-235 dosar fond), B. C. T. I. a formulat cerere de intervenție în interes propriu, pe care instanța a respins-o ca inadmisibilă prin Încheierea din xx.xx.xxxx (filele 253-255 dosar fond) motivat de faptul că reclamanții l-au chemat în judecată în calitate de pârât, iar acesta nu poate avea în cadrul aceluiași litigiu atât calitate de pârât cât și de intervenient.
Tribunalul a apreciat că, în baza rolului activ (art. 22 NCPC), Judecătoria avea obligația de a pune în vedere părților să depună precizări, iar în baza acestora să stabilească cadrul procesual sub aspectul părților procesului, cu atât mai mult cu cât, prin înscrisurile depuse la termenul de judecată la care instanța s-a pronunțat asupra admisibilității cererii de intervenție, reclamanții au formulat cerere de renunțare la judecată în contradictoriu cu B. C. T. I. (fila 243-245 dosar fond).
Având în vedere că B. C. T. I. a dobândit una din suprafețele indicate în petit, cererea de intervenție în interes propriu nu poate fi respinsă ca inadmisibilă deoarece față de dispozițiile art. 61 și urm. NCPC, terțul justifică un interes, pretinde un drept propriu/strâns legat de cel al reclamanților, fiind necesară soluționarea fondului cererii de intervenție formulată.
În continuare, este de menționat că deși reclamanții au solicitat a se lua act de renunțarea la cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu B. C. T. I. (filele 243-245, 264-266 dosar fond), Judecătoria nu s-a pronunțat asupra cererii de renunțare. Totodată, cu privire la excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesual active a reclamanților B. I. și B. D. în ceea ce privește radierea ipotecii cu privire la terenul de 3000 m.p. situat în extravilanul comunei Curtești, Tribunalul apreciază că admiterea excepției în ceea ce-l privește pe B. I. nu este justificată motivat de faptul că, în situația în care BCR și-ar satisface creanța prin înstrăinarea bunului ipotecat, vânzătorul ar putea fi acționat în judecată (răspundere pentru evicțiune) astfel încât justifică interes în promovarea prezentei acțiuni.
De asemenea, Judecătoria a dat o greșită interpretare dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 considerând că termenul de prescripție a executării silite a fost suspendat urmare a deschiderii procedurii insolvenței S.C. X Drăgușeni SRL (fila 247 dosar fond) motivat de faptul că, într-adevăr de la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau asupra bunurilor sale, dar în cauză, executarea silită viza nu bunuri ale debitorului dar bunurile aduse garanție la contractul de credit indicat în petit, motiv pentru care, în opinia Tribunalului, în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, termenul de prescripție a executării silite a continuat să curgă. Totodată, trebuie avut în vedere că somația către B. I. a fost comunicată la data de xx.xx.xxxx (dosar de executare XX/xxxx BEJ S. S. - fila 113-222 dosar fond).
Cauza a fost înregistrată în rejudecare pe rolul Judecătoriei Botoșani, la data de xx.xx.xxxx.
*
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că este investită cu judecarea unei cereri având ca obiect constatarea împlinirii termenului de prescripție a dreptului creditoarei de a cere executarea silită, formulată în baza art.706, 707 C.p.c. raportat la art.7 din Decretul 167/1958. și cu o acțiune având ca obiect radiere ipotecă, formulată în baza art.37 din Lg.7/1996.
Instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei BCR S.A.-Sucursala Botoșani, excepției lipsei de interes a reclamanților și a lipsei de interes a reclamanților și a lipsei calității lor procesuale active, toate invocate de pârâta BCR.
Cu privire la aceste excepții instanța reține că sunt neîntemeiate și le va respinge ca atare.
Astfel, excepția lipsei calității procesual pasive a fost invocată în considerarea statutului de sucursală a pârâtei chemate în judecată, dependentă de instituția de creditare ce i-a delegat atribuții limitate pentru a activa în domeniul încheierii contractelor de împrumut bancar și care nu presupun și aptitudinea de a sta în judecată ca parte, în opinia sa.
Această apărare este greșită și contradictorie, deoarece probează de la sine calitatea procesuală pe care în același timp o contestă.
Astfel, însăși pârâta sucursală recunoaște în întîmpinarea depusă la f.60-63 din dosarul inițial că desfășoară direct toate sau unele dintre tranzacțiile specifice activității instituției bancare centrale și că, în calitate de unitate teritorială a acestei instituții desfășoară activitate de creditare a persoanelor fizice și juridice în baza delegării de competență de către unitatea mamă, precum și în baza dispozițiilor legale ce permit o astfel de activitate subunităților fără personalitate juridică.
A face activitate de creditare ca activitate permisă de lege și delegată de unitatea bancară nu se rezumă doar la încheierea contractului de credit și restituirea acestuia la unitatea bancară centrală, ci la urmărirea recuperării debitului, prin plata ratelor de către clienți, la declararea scadenței anticipate și la executarea silită sau cesiunea creanței către instituțiile de recuperare a creditelor.
Cum în cauză creditul pentru a cărui recuperare acționează pârâta este în continuare litigios, potrivit pârâtei între părți existând neînțelegeri cu privire la creanța rămasă de încasat, care în opinia reclamantei este cea din acțiunea inițială, iar în opinia băncii pârâte este mai mare cu dobânzi și penalități, nu este logic ca pârâta sucursală bancară să aibă calitate să urmărească-de exemplu în procedura falimentului debitoarei SC Y Drăgușeni SRL ca și creditoare recuperarea creanței, iar în prezenta cauză în care sunt părți actualii și foștii garanții ipotecari ai acestui credit să nu mai aibă nici o calitate.
Este cu atât mai inconsecventă această poziție a pârâtei de a fi parte numai când apreciază că-i este favorabil, iar nu pe întregul parcurs al evoluției creditului-până la stingerea prin plată sau în alt mod prevăzut de lege, cât timp și-a manifestat acordul la vânzarea imobilului-garanție de la reclamanți la intervenient, cf.f.85, s-a înscris pe tabloul creditorilor din falimentul debitoarei sale S.C. Y Drăgușeni SRL, cf.f.86-88, a relaționat cu reclamanții în cauză cu privire la debitul restant, cf.f.89.
Așadar, este neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâta câștigând calitatea de parte în raportul juridic de creditare prin încheierea contractului de credit și având și în prezent această calitate- față de susținerile constante că nu s-a achitat debitul și că are de recuperat o anumită sumă cu acest titlu, nedovedindu-se sau că i-a fost retrasă administrativ de unitatea centrală ori printr-o dispoziție legală.
Nici împrejurarea că a transmis convențional această calitate de creditoare prin cesiune nu este de natură să susțină excepția invocată față de obiectul dezbaterii ce privește plățile din creanță și restul creanței de recuperat, aspecte pe care aceasta le cunoaște și pe care le-a transmis la rândul ei, fiind datoare să justifice cesionarei certitudinea și întinderea creanței și să o garanteze pentru creanța tansmisă.
Calitatea procesuală pasivă în proces este atrasă de calitatea de creditoare din raportul juridic obligațional fundamental care a generat litigiul, conform art.36 C.p.c. Tot această calitate procesuală a fost ulterior transmisă prin contractul de cesiune de creanțe din 21 decembrie 2015 către cesionara X SaRL prin actul de dispoziție al unității bancă centrală, ceea ce nu a constituit însă motiv pentru invocarea lipsei calității procesuale și nici nu ar fi putut, întrucât o calitate procesuală care nu există, nu poate fi transmisă.
De altfel, creditoarea cesionară X SRL nici nu mai reia această apărare în punctul de vedere pe care îl depune la f.21-32, ci susține doar excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților privind petitul de radiere a inscripției ipotecare asupra terenului de 3.000 mp din extravilan Curtești, înstrăinat intervenientului B. C. T. I..
Totodată, prin aceeași apărare, face ample argumentări asupra netemeiniciei cererii reclamanților cu privire la cuantumul debitului și la stingerea acestuia prin prescripție, achiesând la concluziile cesionarei BCR SA și dezvoltându-le prin noi apărări referitoare la întreruperea termenului de prescripție.
În ce privește excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamanților în cauză, motivată de pârâtă prin transmiterea de la reclamantă la intervenientul în interes propriu B. C. T. I. a dreptului de proprietate cu privire la terenul de 3.000 mp-înscris în C.F.XXXXX a com.Curtești, nr.cad.XXX/X, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xx.xx.xxxx la BNP A. M. V., nici această excepție nu este întemeiată și va fi respinsă ca atare.
Într-adevăr, este incontestabil că reclamanții au transmis intervenientului dreptul de proprietate asupra terenului ce constituie garanția ipotecară a băncii pârâte, tranzacție la care aceasta și-a manifestat un acord deplin.
Dar aceștia au o dublă calitate în raportul juridic complex astfel creat, fiind la rândul lor, în continuare, proprietari ai unei alte suprafețe de teren ipotecată, de 350 mp teren situat în Vatra Dornei, jud.Suceava, dar și garanți pentru evicțiune ai cumpărătorului intervenient în cauză, potrivit clauzei din contractul indicat de banca pârâtă. În îndeplinirea obligației lor de garanție contra evicțiunii pentru terenul vândut, dar și pentru protejarea dreptului de proprietate asupra terenului rămas în patrimoniul lor, reclamanții au inițiat anterior litigiului negocieri cu banca pârâtă în vederea stingerii prin plată a debitului constatat în cadrul procedurii falimentului, acțiunea prezentă fiind formulată abia după eșecul acestor negocieri.
Este evident, așadar, atât interesul, cât și calitatea procesuală a reclamanților, ce decurg din calitatea lor de proprietari, respectiv garanți pentru evicțiune din raportul juridic obligațional cu banca și cu intervenientul cumpărător.
Cu privire la fondul cererii precizate, ce rezultă din petitul principal de constatare a stingerii prin prescripție a dreptului de a cere executarea silită a debitului, ce atrage pierderea calității de titlu executoriu a contractului de credit dar și ineficiența garanției ipotecii și consecutiv justifică radierea acestei sarcini din cărțile funciare ale celor două imobile, instanța constată că aceste pretenții ale reclamanților și intervenientului în interes propriu sunt întemeiate și le va admite ca atare.
Cadrul procesual concret este acela determinat de :
-cererea precizată a reclamanților de constatare a împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită și de radiere a inscripțiilor ipotecare, renunțarea reclamanților la chemarea în judecată ca pârât a lui B. C. T. I., ce va fi constatată conform art.C.p.c. și de formularea unei cereri de intervenție în interes propriu a aceluiași în contradictoriu cu aceiași bancă pârâtă,
Precum și de
-apărarea opusă de pârâta X SaRL privind întreruperea termenului de prescripție la excepția invocată de reclamanți și intervenient.
Excepția de fond a prescripției invocată de reclamanți a primit o rezolvare prin decizia XXXX A/xx.xx.xxxx prin care a fost trimisă cauza spre rejudecare, astfel că în baza art.480 al.3 C.p.c. această dezlegarea dată este obligatorie pentru prezenta instanță.
În acest sens, Tribunalul a reținut că prin sentința civilă anulată, s.c.XXXX/xx.xx.xxxx dată de Judecătoria Botoșani în primul ciclu procesual s-a dat o greșită interpretare dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006, considerând că termenul de prescripție a executării silite a fost suspendat urmare a deschiderii procedurii insolvenței SC X Drăgușeni SRL, motivat de faptul că , într-adevăr, de la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau asupra bunurilor sale, dar în cauză executarea silită viza nu bunuri ale debitorului, ci bunurile aduse garanție la contractul de credit indicat în petit, motiv pentru care, în opinia Tribunalului, în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, termenul de prescripție a executării silite a continuat să curgă.
S-a mai reținut că somația către B. I. a fost comunicată la data de xx.xx.xxxx, după cum rezultă din dosarul de executare nr.XX/xxxx al BExJ S. S., f.113-222.
Soluția cu privire la curgerea neîntreruptă a termenului de prescripție a dreptului creditoarei de a cere executarea silită a garanților ipotecari rezultă din neîndeplinirea nici unui act de executare împotriva reclamanților și intervenienului.
Astfel, în ceea ce îl privește pe garantul reclamant B. I., somația care s-a trimis la data de xx.xx.xxxx a rămas fără efect prin închiderea/perimarea dosarului de executare, iar față de ceilalți garanți, B. C. T. I. și B. D. încă se mai consulta la data de xx.xx.xxxx executorul cu creditoarea BCR asupra urmăririi lor.
Din actele de executare comunicate în primul dosar de fond se observă că:
-la data de xx.xx.xxxx s-a încuviințat executarea silită a debitorilor B. I., Z. D. și Z. S. C., în baza titlului executoriu contractul de credit nr.XXX/XXXXX/xx.xx.xxxx și în baza contractelor autentice de ipotecă nr.XXX/xx.xx.xxxx și XXX/xx.xx.xxxx,
-la data de xx.xx.xxxx s-a solicitat încuviințare executării silite, conform f.204 din primul dosar de fond a debitorilor garanți ipotecari B. I. și B. C. T. I..
-la data de xx.xx.xxxx s-a solicitat încuviințarea executării silite a debitorului B. C. T. I., cf.f.217.
Nu există o încuviințare a executării silite pronunțată în privința debitoarei B. D. și a debitorului B. C. T. I., ceea ce justifică invocarea prescripției dreptului creditoarei de a cere executarea silită pe calea principală a acțiunii în constatare, împotriva acestor debitori nefiind începută vreo executare silită în cadrul căreia să formuleze contestație la executare motivată pe prescripție.
Din documentul stare financiară client depus la f.68-70 de pârâta BCR-Sucursala Botoșani rezultă că datoriile restante față de bancă ale debitoarei S.C. X Drăgușeni SRL au început să fie înregistrate cu data de xx.xx.xxxx și au constat în întârzieri la plata comisionului de administrare a contului până la data de xx.xx.xxxx, înregistrându-se restanțe la plata dobânzilor, calculate până la data de xx.xx.xxxx.
Sumele astfel datorate reprezintă debit restant total de 68.690,17 RON, generat de evidențele bancare la data de xx.xx.xxxx, respectiv după data de xx.xx.xxxx, când în cadrul procedurii de faliment s-a solicitat de către lichidator închiderea procedurii, ca urmare a lichidării în întregime a activelor din averea debitorului.
Astfel, la f.40 ds. fond se menționează că suma rămasă de recuperat de către creditoarea BCR SA, după încasarea de către aceasta în contul creanței înscrise pe tablou de 235.380,30 lei, cf.f.37 ds.fond a sumei distribuite de lichidator este de 19.644,30.
Este evident că și suma rămasă de încasat în urma lichidării debitoarei persoană juridică, de 19.644,30 lei precum și aceea de 68.690,17 RON reprezintă comision de administrare cont și dobândă penalizatoare, făcând parte din categoria creanțelor atașate și dobânzilor menționate la f.36 verso în ds.fond, creditul de 120.448 lei și dobânzile de 33.446,66 lei fiind integral recuperate în procedura falimentului , totalul accesoriilor de la pct.c și d denumite creanțe atașate și comisioane fiind în sumă totală de 81.365,34 lei.
Tocmai în considerarea caracterului cert al creanței pârâtei BCR de a fi garantată s-a permis calcularea și solicitarea de accesorii și dobânzi și s-a făcut o plată a acestora.
Calcularea de noi penalități după achitarea debitului principal apare ca nejustificată. Oferta inițială de plată a diferenței de debit restant compus din penalități făcută pârâtei de reclamanți, în contextul în care aceștia nu au fost atrași în procedura falimentului ca garanți ipotecari și nici nu au fost notificați anterior în legătură cu executarea obligației lor de garanție ca urmare a neplății debitului, instanța apreciază că nu reprezintă o recunoaștere a debitului persoanei juridice pe care a garantat-o, de natură să întrerupă prescripția extinctivă, ci doar o ofertă de purgă a bunurilor ipotecate de aceștia, pe cale amiabilă.
De aceea, având în vedere și decizia obligatorie a instanței de control, potrivit căreia termenul de prescripție a dreptului creditoarei ipotecare de a cere executarea silită a garanților nu s-a întrerupt/suspendat pe durata procedurii falimentului, instanța constată că este necesară verificarea acestui curs, pentru rezolvarea apărării din acțiunea principală a reclamanților.
Ca observație prealabilă, instanța reține că creditoarea nu și-a exercitat dreptul de a cere executarea silită contra garanților în mod direct , decât la data formulării cererilor de încuviințare a executării silite cu privire la doi dintre aceștia, B. I și B. C. T.I. aceasta din urmă fiind respinsă.
Data la care începe să curgă termenul de prescripție extinctivă a cărei constatare se cere în cauză este data scadenței obligației executorii.
În cauză scadența contractului de credit a fost stabilită lunar în intervalul xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, în funcție de cele 120 de rate de achitat, potrivit graficului de rambursare depus la f.25-26.
Este evident că executarea contractului a încetat din cauză că debitoarea persoană juridică împrumutată nu a mai plătit ratele la credit.
În legătură cu scadența anticipată a creditului se regăsesc prevederi doar în contractul de ipotecă, f.29-32 ds.fond.
Astfel, conform art.7 lit.j s-a instituit ca și caz special de scadență anticipată reaua-credință a garantului ipotecar, de natură să afecteze existența și modul de conservare al imobilului.
Un alt caz de scadență anticipată, comun tuturor contractelor de credit, este acela prevăzut la art.9 din contractul de ipotecă, în baza căruia în cazul încălcării clauzelor contractului de credit bancar, banca va avea dreptul, fără înștiințarea prealabilă a garantului ipotecar ca, la data pe care o consideră potrivită, să-și exercite drepturile ce-i revin conform contractului de ipotecă și legislației române.
Acest ultim text a fost temeiul în baza căruia, fără a notifica pe garanții ipotecari, banca și-a valorificat drepturile de creditoare contra persoanei juridice împrumutate, înscriindu-și creanța rezultată din contractul de credit în tabloul creditorilor, în cadrul procedurii de faliment a împrumutatei persoană juridică și a primit plata aproape integrală a creanței sale, fapt atestat la data de xx.xx.xxxx, f.40.
Din situația financiară generată la data de xx.xx.xxxx pentru perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx se justifică însă ca sumă restantă o altă sumă decât aceea avută în vedere la distribuire, adăugându-se acele accesorii- comision administrare cont + dobândă ce au curs suplimentar în intervalul de timp cuprins între data înscrierii creanței la tabloul creditorilor și data plății.
Ceea ce este esențial pentru cercetarea acțiunii este termenul de la care se calculează prescripția extinctivă a dreptului băncii de a cere aceste sume față de reclamanți, cărora nu le-a făcut cunoscute pretențiile sale până la corespondența anterioară acestui proces, din data de xx.xx.xxxx, depusă la f.89 ds.fond.
Potrivit stării financiare, data inițială de trecere în restanță a debitelor este xx.xx.xxxx pentru comisionul de administrare cont. Din arhiva electronică de garanții reale mobiliare, f.151 rezultă că data expirării garanției reale mobiliare fără deposedare asupra soldului creditor al contului curent deschis la bancă pentru debitoarea împrumutată X Drăgușeni este de xx.xx.xxxx.
Aceste informații conferă veridicitate apărării reclamanților din precizările depuse la f.97-99 ds.fond care indică o exigibilitatea creanței băncii la data de xx.xx.xxxx.
Ceea ce este evident din aceste poziții ale părților este că debitoarea persoană juridică împrumutată înregistra restanțe la debit și că banca creditoare nu a făcut nici un demers de recuperare a creanței de la aceasta sau de la garanții ipotecari anterior deschiderii procedurii falimentului, în virtutea dreptului său rezervat prin contract de a acționa în acest sens la data pe care o consideră potrivită, conform art.9 din contractul de ipotecă de la f.31 ds.
Această clauză contractuală ce lasă la dispoziția exclusivă a creditoarei declararea scadenței anticipate a creanței este o clauză nulă, fiind pur potestativă și de natură să încalce art.1010 C.Civ vechi, aplicabil contractului de credit și de ipotecă și implicit încalcă drepturile debitorilor garanți în ce privește întinderea obligației de restituire. Aceștia și-au asumat să garanteze o obligație certă și previzibilă izvorâtă dintr-un contract sinalagmatic.
Prin declararea aleatorie a scadenței anticipate se ajunge la calcularea de accesorii cu titlu de dobânzi penalizatoare și comisioane pe o perioadă incertă și îndelungată de timp față de încetarea plății debitului principal, care le mărește nejustificat debitul de restituit, conducând la un dezechilibru contractual în dauna drepturilor acestora și în favoarea băncii, care astfel obține avantaje inechitabile.
Acest mod abuziv de a determina scadența anticipată în caz de neplată a debitului la termenele convenite este cu atât mai vădit când este comparat cu acela prevăzut la art.7 lit.j din contract, potrivit cu care banca, în măsura în care constată reaua-credință a garantului ipotecar, este îndreptățită să considere întreg împrumutul scadent și să execute ipoteca.
Așadar, banca și-a asigurat prin aceste două moduri distincte de a proceda două căi complet deosebite de a determina prin voința sa exclusivă scadența anticipată, fără înștiințarea prealabilă a garantului ipotecar, de natură să conducă la determinarea unor valori diferite ale creanței scadente.
În cazul în care culpa aparține garantului ipotecar, acesta este sancționat prin declararea scadenței anticipate a debitului și executarea ipotecii.
În cazul în care culpa aparține debitorului, ca în speță, garantul ipotecar și debitorul sunt sancționați prin declararea scadenței anticipate a debitului și executarea ipotecii la o dată pe care banca o consideră potrivită, care poate fi, ca în cauză, la 3 ani de la incidentul de neplată și care adaugă la debitul izvorât direct din neplata la scadență sume ulterioare acumulate prin trecerea timpului lăsat de creditoare să treacă după voința sa exclusivă.
Scadența anticipată ca și sancțiune contractuală este o clauză esențială într-un contract de credit, de natură să producă grave consecințe asupra debitorului care astfel devine obligat la o restituire mai rapidă a întregii sume rămase din împrumut cu toate accesoriile ei contractuale.
A face și mai dificilă această obligație, deja grea, prin acumularea de accesorii ca urmare a fixării scadenței la o dată convenabilă creditoarei, cu încălcarea și desconsiderarea drepturilor debitorilor implicați în restituire este un abuz.
De aceea, instanța, văzând disp.art.1-4 din Lg.193/2000 apreciază că față de garanții ipotecari scadența debitului din contractul de credit garantat nu poate interveni aleatoriu, ci în mod previzibil, conform bunelor practici bancare fixate în majoritatea covârșitoare a contractelor de credit, respectiv la apariția unui caz de culpă.
Clauza de la pct.7 lit.j din contractul de ipotecă, deși se referă doar la culpa garantului ipotecar, se încadrează în acest tip de reziliere anticipată și, coroborată cu art.11.1 din contractul de credit ce reglementează indirect, prin trimitere la legea bancară- același tip de reziliere anticipată din culpa debitorului- constituie temeiul adecvat pentru calcularea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Față de împrejurarea rezultată din evidențele băncii că primele restanțe la credit au fost înregistrate în xx.xx.xxxx, cf.f.68, rezultă că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită împotriva debitorilor garanți ipotecari se împlinește la data de xx.xx.xxxx pentru ipoteza unui curs neîntrerupt.
Într-adevăr banca a formulat o cerere de executare silită la data de xx.xx.xxxx contra debitorului ipotecar B. I., f.102 ds.fond, încuviințată la data de xx.xx.xxxx și împotriva debitorului ipotecar B. C. T. I., respinsă conform încheierii din xx.xx.xxxx de la f.103.
Banca pârâtă și cesionara ei au invocat că pe durata desfășurării procedurii insolvenței în ds.XXXX/40/2013 al Tribunalului Botoșani, deschisă la data de xx.xx.xxxx și închisă la data de xx.xx.xxxx ar fi fost întrerupt acest termen. În legătură cu această apărare, instanța a reținut dezlegarea instanței de control, care apreciază că o astfel de întrerupere nu a operat pentru debitorii garanți ipotecari.
Instanța prezentă observă că, atât în contextul curgerii neîntrerupte a termenului de prescripție în intervalul xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx, cât și în ipoteza întreruperii acestui curs la data de xx.xx.xxxx și reluării lui după data de xx.xx.xxxx, când a curs restul de termen de 7 luni până la data de xx.xx.xxxx - termenul de prescripție era îndeplinit la data înregistrării acțiunii în constatare formulată de reclamanți cu acest obiect- respectiv la data de xx.xx.xxxx conform precizării de la f.97 ds.fond.
Executările efectuate de banca creditoare în contradictoriu cu debitorii ipotecari B. I. și B. C. T. I. nu au avut caracter întrerupător de prescripție, în cazul celui dintâi nefăcându-se nici un act de executare, iar în cazul celui de-al doilea respingându-se chiar cererea de încuviințare a executării silite. În ce o privește pe debitoarea B. D. nu se poate invoca nici unul dintre motivele de întrerupere a termenului de prescripție a executării prev.de art.709 C.p.c., împotriva ei nefiind declanșată nici o executare silită și nefiind citată pentru valorificarea garanției nici ea și nici ceilalți debitori garanți la dosarul de faliment.
De aceea este incorectă invocarea de către banca pârâtă prin precizarea de la f.224 ds.fond a inadmisibilității excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită pe cale separată, astfel cum au înțeles reclamanții să o solicite în cauză, de vreme ce executarea silită nu a fost eficientă și efectivă pentru a-i obliga pe debitori să riposteze în condițiile art.712-720 C.p.c.
Aceștia nu aveau altă posibilitate de a obține recunoașterea încetării calității lor de debitori-garanți ipotecari, decât pe calea acțiunii separate.
Cum dreptul de a cere executarea silită a debitului principal s-a prescris, banca creditoare nefiind stăruitoare în executarea silită în care s-a angajat simultan cu participarea în falimentul debitoarei principale, s-a prescris și dreptul accesoriu de garanție ipotecară a acestui debit, cum corect au invocat reclamanții și intervenientul în interes propriu.
Cu privire la lipsa de eficiență a executării silite urmate contra debitorilor ipotecari, instanța constată că la data de xx.xx.xxxx s-a respins cererea de încuviințare a executării silite formulate contra debitorului ipotecar B. C. T.I., iar în ce-i privește pe ceilalți doi debitori ipotecari- reclamanții B. I.și D., la data de xx.xx.xxxx cf.f.222, executorul judecătoresc solicita creditoarei să se exprime cu privire la urmărirea acestora.
În dosarul de fond, în care documentele din dosarul de executare s-au trimis în cursul anului 2015 nu există alte înscrisuri provenind de la executorul judecătoresc care să ateste continuarea executării sau modul de încetare a acesteia.
Totodată, deși atât în apărarea formulată în fața instanței de fond cât și la apel atât creditoarea cedentă, cât și pârâta cesionară - X au combătut împlinirea termenului de prescripție, nu au oferit instanței nici o informație de natură să contrazică susținerile reclamanților cu privire la cursul termenului și perioada concretă de întrerupere și nici cu privire la executarea silită urmată contra debitorilor ipotecari.
Suspendarea termenului de prescripție nu s-a produs în perioada 2013-2015, cât timp s-a desfășurat falimentul, conform deciziei din apel de trimitere spre rejudecare. Chiar și în ipoteza că suspendarea a operat, aceasta nu putea împiedica împlinirea termenului de prescripție, a cărui curgere se socotește din anul 2010.
Potrivit art.1 al.2 din D.167/1958 aplicabil în cauză, odată cu ștergerea dreptului la acțiune privind un drept principal, se stinge și dreptul la acțiune privind accesoriile. Având în vedere că potrivit celor expuse anterior, dreptul de a cere executarea silită a creanței rămase neachitate din contractul de credit s-a stins prin prescripție, s-au stins în mod similar și ipotecile a căror radiere se solicită în cauză.
De aceea, în baza art 36 din Lg.7/1996 se va dispune radierea celor două ipoteci de gr.I ce grevează imobilul reclamanților și al intervenientului înscrise în foile de sarcini ale CF XXXXX Vatra Dornei și CF XXXXX Curtești.
Având în vedere că intervenientul a formulat o cerere similară celei a reclamanților în constatarea prescrierii dreptului creditoarei de a cere executarea silită și pentru radierea ipotecii, acesta datorează taxă judiciară similară celei achitate de reclamanți, după regulile prev.de art.34 al.3 din OUG 80/2013, astfel că va fi obligat la plata acesteia, în scopul executării acestei creanțe bugetare urmând a fi comunicată prezenta hotărâre organelor competente prev.de art.41 al.1 din OUG nr.80/2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Constată că reclamanții B. D. și B. I., cu domiciliul în mun. Botoșani, str. X, nr. Y, județul Botoșani au renunțat la judecata cererii pentru opozabilitate în contradictoriu cu pârâtul B. C. T. I., cu domiciliul în mun. Botoșani, str. X, nr. Y, județul Botoșani.
Respinge ca neîntemeiate : excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei BCR SA-Sucursala Botoșani, excepția lipsei de interes a reclamanților B. D. și B. I. și excepția lipsei calității procesuale acelorași reclamanți, toate invocate de pârâta BCR-SA -Sucursala Botoșani prin BCR SA.
Admite acțiunea precizată, având ca obiect constatarea prescripției dreptului la executare silită și radiere ipotecă formulată de reclamanții B. D. și B. I. în contradictoriu cu pârâta BCR SA-Sucursala Botoșani, cu sediul în municipiul București, sector 3, B-dul Regina Elisabeta, nr. 5.
Admite în principiu și în fond cererea voluntară de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul B. C. T. I. având același obiect ca și cererea principală, respectiv constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silită și radierea ipotecii în contradictoriu cu aceeași pârâtă, BCR SA-Sucursala Botoșani.
Constată că s-a stins prin prescripția extinctivă dreptul pârâtei creditoare de a cere executarea silită a creanței generate de contractul de credit nr.XXX/XXXXX/xxxx încheiat cu debitoarea SC Y Drăgușeni SRL- în prezent radiată, împotriva reclamanților garanți ipotecari.
Constată că și-a pierdut puterea executorie prin efectul prescripției atât titlul de creanță principal- contract de credit , cât și contractul de ipotecă accesoriu preluat de reclamanți prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xxxx la BNPA R. A.-A. M. V. și contractul de ipotecă accesoriu preluat de intervenientul în interes propriu prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/xx.xx.xxxx și, în consecință :
Dispune radierea din foaia de sarcini a C.F.XXXXX Vatra Dornei a inscripției ipotecare notate în favoarea BCR SA -Sucursala Botoșani sub C1 și a interdicției de înstrăinare și grevare de sub C2.
Dispune radierea din foaia de sarcini a C.F. XXXXX Curtești a inscripției ipotecare notate în favoarea pârâtei BCR SA-Sucursala Botoșani și a interdicției de înstrăinare și grevare de sub C1.
Obligă pe pârâta BCR SA-Sucursala Botoșani să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1.138 lei.
În baza art.34 al. 3 din OUG 80/2013, obligă pe intervenientul în interes propriu să plătească statului taxă judiciară aferentă cererii de intervenție în sumă de 1.138 lei.
Cu drept de apel, ce se depune la Judecătoria Botoșani în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la xx.xx.xxxx.
Președinte, Grefier,
← Actiune in constatare | Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
---|