Acţiune în anulare - anulare act legea nr.165/2013
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 918A din data de 25.10.2017
Domeniu- Acțiune în anulare - Anulare act
Legea nr.165/2013
(decizia civilă nr. 918A/ 25.10.2017 pronunțata de Curtea de Apel București, Secția a 4-a civila)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 18.12.2014, sub nr. 44393/3/2014, contestatorii (…)au solicitat ca în contradictoriu cu intimata să se dispună anularea deciziei de compensare nr. /21.10.2014, recalcularea valorii exprimata în puncte a imobilului situat în București, compus din teren în suprafața de 151.59 mp și construcție demolată prin aplicarea grilei notariale în raport de încadrarea corectă a imobilului în zona în care se afla și obligarea intimatei să emită o noua decizie de compensare în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii potrivit valorii recalculate.
În motivare, contestatorii au arătat că prin decizia de compensare nr. /21.10.2014 a fost validata dispoziția nr. 3662/28.12.2014 a Primarului Municipiului București, stabilindu-se cuantumul despăgubirilor la un total de 253.036 puncte în favoarea petenților și a mamei lor, (...)decedată la data de 17.03.2012. Numărul de puncte reprezintă valoarea imobilului situat în București
În urma unui calcul sumar și în absenta unei fișe de calcul pentru consultare, contestatorii precizează că au constatat că nu a fost evaluată și construcția demolată, iar pentru teren nu s-a aplicat grila notarială a zonei în care se afla aceasta.
În drept, art. 35 din Legea nr. 165/2013.
Prin sentința civilă nr. /18.11.2015 Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis contestația formulată de reclamanții (...)în contradictoriu cu intimata a desființat decizia de compensare nr. /21.10.2014 emisă de CNCI, a obligat pârâta să emită în favoarea reclamanților o noua decizie de compensare prin 432.297 puncte, pentru imobilul situat în București, (...)
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia de compensare nr. /21.10.2014, emisă de intimata Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor, a fost validată dispoziția nr. /28.12.2004 a Primăriei Municipiului București și s-au stabilit în favoarea persoanelor îndreptățite (...)253.036 puncte, pentru imobilul situat în București, (...).
Prin dispoziția nr. /28.12.2004 a Primăriei Municipiului București, validată prin decizia de compensare contestată, s-a stabilit calitatea lui (...)si (...) (autorii contestatorilor, conform certificatului de moștenitor nr. /22.07.2004 eliberat de BNPA Notarex si nr. /11.07.2012 eliberat de BNPA si) de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în București, (...), compus din teren în suprafață de 151.59 mp și construcție demolată.
Potrivit raportului de expertiza evaluatorie întocmit de expertul (...), valoarea imobilului situat în (...), stabilita conform art. 21 din Legea nr. 165/2013, respectiv prin aplicarea grilei notariale aferentă anului 2013, și în raport de înscrisurile existente în dosarul de despăgubire nr. 16606/CC, este de 435.007 lei.
Din cuprinsul raportului de expertiza, rezultă ca intimata a încadrat greșit imobilul în zona 49 -A2, acesta fiind situat parțial în zona 48- B3 (116.24 mp, din care 104.24 mp - teren liber si 12 mp - teren ocupat de construcții) si parțial în zona 49-A3 (35.35 mp, din care 14 mp - teren liber si 21.35 mp - teren ocupat de construcții).
De asemenea, în mod eronat intimata a încadrat construcția în zona 49- A2, aceasta fiind situată conform raportului de expertiza, parțial în zona 48-B3 (39.65 mp) si parțial în zona 49 - A3 (27.35 mp). La fel, anexele locuinței (doua magazii) se încadrează în zona 49- A3 și nu în zona 49- A2.
Instanța a apreciat că în mod corect, în raportul de expertiza, cu privire la construcția demolată nu a mai fost aplicată corecția de 0.7 - pentru încadrare în clădire cu risc seismic ridicat, având în vedere ca imobilul a fost expropriat in anul 1963, iar construcția a fost demolată, astfel că nu se poate pune problema încadrării acesteia între clădirile care prezintă risc seismic ridicat, conform prevederilor Normativului P100/92-96.
Din valoarea imobilului, așa cum a fost stabilită prin raportul de expertiză s-a dedus valoarea actualizată a despăgubirilor efective încasate de autorii contestatorilor, respectiv suma de 4699 lei, întrucât dispozițiile art. 21 alin.7 din Legea nr. 165/2013 se referă la despăgubirile încasate pentru imobilul preluat abuziv și nu la despăgubirile calculate pentru foștii proprietari. Ca atare, din suma de 435007 se va deduce suma de 2710 lei (calculata astfel: 4699/6 *3.4607 ), rezultând un număr de 432297 puncte.
Împotriva sentinței civile nr. 1427/2015 a declarat apel în motivarea căruia a susținut următoarele critici:
Raportul de expertiză întocmit de expertul a fost omologat de instanța de judecată, fără ca pârâta CNCI să aibă cunoștință de acest raport și fără aibă posibilitatea să-și exprime punctul de vedere.
Jurisprudența constantă a C.E.D.O relevă că, în situația în care un document este comunicat numai uneia dintre părți, cealaltă va fi în dezavantaj, neputând să își prezinte cauza sau să își exercite dreptul la respectarea contradictorialității în aceleași condiții. Nu este vorba numai de documente ce ar putea fi probe în dosar, ci și de alte documente, care pot conține numai o analiză juridică a cauzei (e.g. raportul judecătorului raportor).
Curtea a constatat existența unei atingeri importante a principiului contradictorialității și a egalității armelor rezultată din faptul că reclamanții nu au avut posibilitatea de a contesta argumentele din memoriul celeilalte părți, întrucât nu au cunoscut conținutul acestuia.
În cauza Oral c. Turciei, Curtea a reținut încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil, întrucât în fața instanțelor interne acestuia nu i-a fost comunicat raportul de expertiză pe care de altfel instanța și-a fundamentat hotărârea, conferindu-i o importantă sporită, în măsura în care raportul respectiv nu îi fusese comunicat reclamantului, acesta nu a putut să își exprime punctul de vedere cu privire la raport pentru a-l critica.
Curtea reamintește și în această cauză faptul că nu se putea cere reclamantului sau reprezentantului său să se informeze regulat, în cursul întregului proces, de eventuala depunere la dosar a unor documente pentru a fi în măsură să își expună punctul de vedere asupra lor.
De altfel, prin decizia nr. 21/C/2008, Curtea de Apel Constanța a reținut că instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității și al egalității armelor în procesul civil, întrucât nu a permis reclamantei să ia cunoștință și eventual să conteste expertiza contabilă efectuată în cauză, în timpul desfășurării procedurii judiciare, ci după încheierea dezbaterilor și audierea concluziilor părții adverse, a dispus comunicarea raportului de expertiză reclamantului, amânând pronunțarea hotărârii timp de 7 zile.
Prin decizia nr. 1852 din 14 mai 2002, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că este încălcat principiul contradictorialității, iar hotărârea astfel pronunțată este lovită de nulitate, atunci când instanța, primind un set de acte, pe care nu le-a pus în discuția părților, pronunță hotărârea pe baza lor.
Apelantul pârât a arătat că instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, a omologat raportul de expertiză întocmit de expert prin care a stabilit valoarea imobilului în cuantum de 435.007 lei.
Obiectul dosarului nr. 16606/CC în care CNCI a emis Decizia de compensare nr. 1995/21.10.2014, ce a fost contestată de către reclamanții (...)îl reprezintă:
- imobil teren în suprafață de 151,59 mp, situat în (...)- potrivit Dispoziției nr. 3662/28.12.2004 emisă de Primarul Municipiului București, contractului de vânzare-cumpărare nr. 2665/424/23.07.1957, a notei de reconstituire și a raportului de expertiză întocmit de ing. Berea;
- imobilul construcție cu suprafața totală de 84 mp, din care locuință cu suprafața de 70 mp și anexe magazii cu suprafața de 14 mp - potrivit declarațiilor autentificate sub nr. 4155/15.09.2014, nr. 905/27.08.2014, nr. 960/961/29.10.2010 și anexei - Tabel poziția 5 - Decretul Consiliului de Stat nr. 631/1963 și având în vedere negațiile existente din partea arhivelor: Arhivele Naționale-serviciul Municipiului București al arhivelor Naționale, ServiciulCadastru din cadrul Primăriei Municipiului București, Consiliului General al Municipiului București - Administrația Fondului Imobiliar imobilul din București.
Pentru evaluarea imobilului situat în București, (...)actualmente, în conformitate cu dispozițiile art. 21 al.(6) din Legea nr. 165/2013, a fost utilizat "Ghidul privind valorile orientative ale proprietăților imobiliare pe anul 2013 în Municipiul București,, întocmită de Apelantul pârât atașează în copie, fisa de calcul ce prevede modalitatea de evaluare a imobilelor ce fac obiectul dosarului de despăgubire nr. 16606/CC, precum și fisa de calcul ce conține actualizarea despăgubirilor încasate la momentul preluării abuzive precum și rezultatul final ce conține punctele stabilite în decizia contestată.
Expertul în raportul de expertiză efectuat în prezenta cauză și omologat de către instanța de fond, în mod eronat a încadrat imobilul în zonele 48-B3 și 49-A3.
Astfel, expertul a utilizat în mod eronat, ca reper pentru încadrare, caroiajul existent pe planul de situație scara 1:500. Această metodă este greșită deoarece caroiajul respectiv reprezintă caroiajul aferent scării de întocmire a planului și nu este același cu cel utilizat de grila notarială.
Din documentația topografică întocmită de Ing. Berea reiese că planurile topografice au caroiaje diferite în funcție de scara acestora și de sistemul de coordonate utilizat.
La încadrarea imobilului situat în București, str. (...), în zona 49-A2, s-au utilizat coordonatele rezultate în urma măsurătorilor realizate de Ing. b. În urma raportării pe plan a acestor coordonate, se observă că imobilul în cauză se află în dreapta Prin coroborarea schiței rezultate cu planul zonei 49 din grila notarială se observă că imobilul situat în București, str. (...), se încadrează în zona 49-A2.
Apelantul consideră că instanța de fond în mod greșit a înlăturat corecția aplicată pentru risc seismic.
În raportul de expertiză efectuat în prezenta cauză și omologat de către instanța de fond, expertul nu a aplicat corecțiile: încadrare în clădire cu risc seismic ridicat și finisaje inferioare. Având în vedere vechimea imobilului (construcție realizată în anul 1952, respectiv anul 1958), faptul că în dosarul de despăgubire nu există documente care să ateste starea tehnică a construcției și nivelul finisajelor, precum și dispozițiile art. 7 din legea nr. 368/2013, "în cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă (...)". Se apreciază ca fiind corectă aplicarea acestor corecții.
Despăgubirile ce se acordă în temeiul legii de reparație se plătesc din bugetul de stat, apelantul apreciind că în speță nu s-a făcut dovada că imobilului edificat în 1952, chiar și în lipsa unei expertize tehnice, nu i se poate aplica deprecierea despre care s-a făcut vorbire mai sus. Apelantul consideră ca fiind corectă aplicarea corecției pentru încadrare în clădire cu risc seismic ridicat.
Drept urmare, apelantul înțelege să nu își însușească concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară administrat în cauză și solicită să se pună în vedere expertului desemnat de instanță să răspundă la aspectele mai sus menționate iar, în măsura în care instanța apreciază că este necesar, în temeiul art. 338 NCPC, să se dispună efectuarea unei noi expertize.
Apelantul consideră că instanța de fond, în mod greșit, a dedus doar valoarea actualizată a despăgubirilor în cuantum de 4699 lei.
La dosarul de despăgubire se regăsește adresa /8553/31.05.2010 din Registrul Serviciului Financiar, potrivit căreia, rezultă că suma calculată foștilor proprietari pentru imobilul expropriat a fost de 5108 lei, ea fiind achitată cu borderoul din 08.05.1964, nespecificându-se pentru teren sau construcție (nedefalcată) și nici persoana care a încasat această sumă.
Potrivit declarațiilor autentificate nr., în anul 1964 în urma exproprierii imobilului teren și construcție a fost încasată cu titlu de despăgubire suma de 4699 lei, fără a se specifica pentru ce parte anume din imobilul respectiv. Diferența până la 5108 lei reprezenta o taxă ce trebuia achitată, în mod obligatoriu la data încasării despăgubirilor de către foștii proprietari (Taxă H.C.M. nr. 1402/1957 în valoare de 409 lei și care a fost astfel reținută din cea cuvenită acestora).
Prin urmare, și această sumă de bani trebuia dedusă întrucât a fost achitată o datorie a acestora. Atașăm, în copie, adresa nr. 8552/8553/31.05.2010 a Consiliului General al Municipiului București - Administrația Fondului Imobiliar.
Astfel, aflându-se în imposibilitatea de a determina cât anume din suma primită ca despăgubire a fost încasată pentru teren și cât anume pentru construcție, Secretariatul CNCI a dedus întreaga valoare a despăgubirilor încasate la data de 08.05.1964. respectiv suma de 5.108 lei (Rol), actualizată cu coeficientul de actualizare.
Despăgubirile au fost actualizate de către Secretariatul CNCI conform prevederilor art. 1 (1) titlul II din OUG nr. 184/2002 prin raportarea la coeficientul de actualizare aferent anului 1964. Astfel, valoarea de 5.108 lei a fost împărțită la 6 (cursul oficial leu/$ din anul 1964 ). Rezultatul obținut a fost înmulțit cu 3,4607 (valoarea cursului leu/$ comunicat de BNR în 21.10.2014.
În concret: 5.108/6 *3,4607 = 2.946,21 lei
Prin urmare, apelantul consideră că în mod greșit, instanța de fond a dedus din suma de 435007 lei, reprezentând valoarea despăgubirilor stabilite prin raportul de expertiză întocmit de expert, suma de 4699 lei apreciind că aceasta este valoarea despăgubirilor efective încasate de autorii contestatorilor.
Apelantul solicită admiterea apelului, casarea sentinței apelate și trimiterea spre rejudecare a prezentei cauze la instanța de fond.
Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au arătat argumentele pentru care solicită respingerea apelului ca nefondat.
Analizând actele dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin primul motiv de apel, se solicită anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul București, pe motiv că raportul de expertiză specialitatea construcții evaluare proprietăți imobiliare, efectuat în primă instanță de expert, nu a fost comunicat apelantei-pârâtei.
Potrivit dispozițiilor art. 175 C.pr.civ., invocate de apelanta-pârâtă, actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.
Prin urmare, nulitatea condiționată de existența unei vătămări, a unui act de procedură, intervine atunci când acesta a fost întocmit cu nerespectarea unei cerințe legale. Însă, apelanta-pârâtă nu a indicat norma juridică a cărei pretinsă încălcare ar fi condus la nulitatea sentinței apelate.
Codul de procedură civilă nu prevede obligația instanței de a comunica raportul de expertiză către părțile care nu se prezintă la proces. Dimpotrivă, art. 10 C.pr.civ. instituie printre obligațiile părților, aceea de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului, iar la art. 223 C.pr.civ. faptul că lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.
În speță, Curtea constată că raportul de expertiză specialitatea construcții evaluare proprietăți imobiliare, efectuat în primă instanță de expert, a fost depus la dosar la data de 17.09.2015, iar tribunalul a acordat un termen pentru a da posibilitatea părților de a lua cunoștință de conținutul acestuia, având în vedere că a fost depus la dosar cu mai puțin de 10 zile înaintea termenului de judecată.
Curtea nu poate primi argumentul apelantei-pârâte conform căruia, prin faptul că nu i-a comunicat raportul de expertiză, s-a produs o încălcare a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității.
Potrivit dispozițiilor art. 336 alin. 1 C.pr.civ. "Constatările și concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micșorat";.
În cauza de față, aceste dispoziții legale - instituite de legiuitor tocmai în considerarea respectării dreptului părților de a lua cunoștință de orice mijloc de probă și de a-l discuta, în condiții de contradictorialitate - au fost respectate de tribunal, cum s-a reținut în cele ce preced.
În consecință, Curtea constată că nu i s-a produs apelantului o vătămare procesuală ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea sentinței de fond, deoarece instanța de fond a acordat un termen suficient de lung pentru a da posibilitatea pârâtei de a lua cunoștință de concluziile raportului de expertiză.
Prin cel de-al doilea motiv de apel, apelanta-pârâtă susține că expertul desemnat de prima instanță de fond a încadrat în mod eronat imobilul în zonele 48-B3 și 49-A3, deoarece a utilizat ca reper pentru încadrare, caroiajul existent pe planul de situație scara 1:500, care diferă de caroiajul utilizat de grila notarială.
Pentru verificarea acestei critici, prin încheierea din data de 5.10.2016 Curtea a solicitat dlui expert (...)să răspundă în scris acestor obiecțiuni tehnice, iar din răspunsul expertului, depus la dosar la data de 28.12.2016, se reține faptul că expertul desemnat în primă instanță a stabilit inclusiv coordonatele imobilului, realizând o încadrare în carourile din Grila Notarilor, conform Anexei atașate - fila 80 dosar apel, concluzia fiind în sensul că este corectă încadrarea imobilului în zonele 48-B3 și 49-A3.
Prin cel de-al treilea motiv de apel, apelanta-pârâtă susține că instanța de fond în mod greșit a înlăturat corecția aplicată pentru risc seismic și că expertul (...)nu a aplicat această corecție.
Pentru verificarea acestei critici, prin încheierea din data de 5.10.2016 Curtea a solicitat dlui expert (...)să răspundă în scris acestor obiecțiuni tehnice, iar din răspunsul expertului, depus la dosar la data de 28.12.2016, se reține faptul că aplicarea acestei corecții este incorectă. Construcția a fost realizată în 1952 și 1958 și a fost expropriată în anul 1963, deci la data exproprierii avea o vechime de doar 5-11 ani. În această perioadă construcția nu a suferit nici un seism semnificativ care să o fi putut afecta.
După depunerea la dosar a răspunsului dlui expert, la data de 9.01.2017 apelanta-pârâtă a depus o cerere prin care a învederat instanței că își menține punctul de vedere exprimat în apelul promovat în sensul că, în temeiul art. 338 NCPC, solicită să se dispună efectuarea unei noi expertize.
Prin încheierea din data de 15.02.2017 Curtea a încuviințat cererea de probatorii formulată de apelanta-pârâtă chiar prin motivele de apel și reiterată în scris conform cererii din data de 9.01.2017 și a dispus efectuarea unui raport de expertiză specialitatea topografie având ca obiectiv identificarea amplasamentului terenului în suprafață de 151,59 m.p. situat în (...)sector 3.
Prin raportul de expertiză depus la dosar la data de 7.09.2017, dna expert specialitatea geodezie, topografie și cadastru a realizat încadrarea imobilului în Grila Notarilor Publici, arătând că, din totalul 151,81 m.p., suprafața de 117,23 m.p. este situată în caroul 48-B3 și suprafața de 34,58 m.p. este situată în caroul 49-A3.
În lipsa declarării apelului de către reclamanți, Curtea nu poate reține suprafața de 151,81 m.p. a imobilului, astfel cum a fost identificat de dna expert specialitatea geodezie, topografie și cadastru, deoarece ar reprezenta o înrăutățire a situației pârâtului în propria cale de atac, motiv pentru care Curtea constată, ca intrată sub p lucrului judecat, suprafața de 151,59 m.p. a terenului.
Apelanta-pârâtă a mai susținut și faptul că instanța de fond, în mod greșit, a dedus doar valoarea actualizată a despăgubirilor în cuantum de 4699 lei, deoarece la dosarul de despăgubire se regăsește adresa din Registrul Serviciului Financiar, potrivit căreia, suma calculată foștilor proprietari pentru imobilul expropriat a fost de 5108 lei, ea fiind achitată cu borderoul din 08.05.1964, nespecificându-se pentru teren sau construcție (nedefalcată) și nici persoana care a încasat această sumă.
Critica este nefondată, față de prevederile clare și lipsite de orice echivoc ale art. 21 alin. 7 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, potrivit cărora "Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6)";.
Prin urmare, în mod corect tribunalul a scăzut din valoarea imobilului doar valoarea actualizată a despăgubirilor efectiv încasate, taxa HCM 14202/1957 în valoare de 409 lei nefiind efectiv încasată de reclamanți.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 C.pr.civ. Curtea va respinge apelul formulat de apelantul-pârât Guvernul României - Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, ca nefondat, acesta urmând să suporte cheltuielile de judecată efectuate în apel (onorariu de expertiză în sumă de 1.000 lei - fila 108 dosar apel) în baza culpei procesuale.
| ← în materia drepturilor de proprietate industrială cerinţa... | Conflict de muncă. cheltuieli de judecată în caz de... → |
|---|
