Anulare proces verbal de contravenţie. Jurisprudență Amenzi; Circulaţie rutieră
| Comentarii |
|
Tribunalul BOTOŞANI Decizie nr. 27 din data de 24.10.2017
Cod operator de date cu caracter personal 8353
ECLI:RO:TBBTO:2017: Apel
Dosar nr. XXXXX/193/2016 - anulare proces verbal de contravenție -
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din data de xx.xx.xxxx
Instanța compusă din:
Președinte -
Judecător -
Grefier -
DECIZIA NR. XXX - A
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., prin CESTRIN împotriva Sentinței civile nr. XXX/xx.xx.xxxx pronunțată în dosarul nr. XXXXX/193/2016 al Judecătoriei Botoșani în contradictoriu cu intimatul A. V. având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului.
T R I B U N A L U L ,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civila nr. XXX/xx.xx.xxxx pronunțată în dosarul nr. XXXXX/193/2016 Judecătoria Botoșani a admis plângerea contravențională formulată de petentul A. V. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (C.N.A.I.R.), prin CESTRIN și a anulat procesul verbal de constatare a contravenției seria R16 nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx.
În adoptarea unei astfel de soluții, Judecătoria Botoșani a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R16 nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx (f.5ds. fond), petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, în temeiul art. 8 alin. 32 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din același act normativ.
A arătat prima instanță că în sarcina contestatorului a fost reținut faptul că, la data de xx.xx.xxxx, ora 11:55, pe DN 15B km 66+700 m, Praxia, vehiculul cu nr. de înmatriculare XX XX XXX, aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța de fond a constatat că proba care a stat la baza încheierii procesului-verbal o reprezintă înregistrarea efectuată cu sistemul SIEGMCR (fila 21dosar fond).
Analizându-se legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, s-a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel, a reținut prima instanță că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Analizând temeinicia procesului-verbal de contravenție, prima instanță a reținut că autovehiculul marca Volkswagen, tip GOLF, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX și nr. de identificareX a fost înstrăinat de către petent la data xx.xx.xxxx, astfel cum reiese din contractul de vânzare-cumparare -f.4 ds. fond, contractul sub semnătură privată primind dată certă la aceeași dată, astfel cum rezultă din Certificatul de atestare fiscală depus de petent la f. 9 ds. fond.
Prima instanță a arătat că contractul de vânzare al autovehiculului încheiat între contestatar și cumpărător este un înscris sub semnătură privată care a fost înregistrat în conformitate cu prevederile art. 278 pct.2 din CPC la o instituție publică, ca atare data înscrisului este opozabilă și altor persoane decât celor care au întocmit actul, din ziua în care a devenit certă.
A mai arătat prima instanță că art. 1650 alin. 1 cod civil prevede că vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească. Potrivit art. 1674 Cod civil, cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă.
Astfel, a constatat Judecătoria Botoșani că, față de natura consensuală a contractului de vânzare-cumpărare, prin simpla încheiere a contractului de vânzare-cumpărare s-a transferat dreptul de proprietate asupra vehiculului cu numărul XX XX XXX de la petent la cumpărător, înstrăinarea fiind opozabilă terților la data când contractul a dobândit dată certă, respectiv xx.xx.xxxx.
Pe cale de consecință, instanța de fond a arătat că la data la care s-a reținut în procesul-verbal că petentul ar fi săvârșit fapta contravențională, xx.xx.xxxx, contestatorul nu mai era proprietarul vehiculului cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, nemaiavând nici atributul folosinței.
De asemenea, s-a constatat că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate utilizatorului vehiculului.
S-a analizat pe fondul cauzei noțiunea de utilizatori care este definită de art. 1 lit. b din OG 15/2002 astfel persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
Astfel, a reținut prima instanță că, astfel cum s-a reținut anterior, la data de xx.xx.xxxx, contestatorul nu avea calitatea de utilizator al vehiculului în sensul dispozițiilor legale analizate (neavând în proprietate vehiculul și nici dreptul de a-l folosi), simpla împrejurare că persoana care a cumpărat vehiculului nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 11 din OUG 195/2002 de a-l înmatricula pe numele său nefiind de natură a conduce la stabilirea altei situații de fapt.
În acest sens, s-a reținut că potrivit art.11 alin.10 din OUG 195/2002, obligația de a solicita autorității competente înscrierea în certificatul de înmatriculare a oricăror modificări a datelor de identificare ale vehiculului sau, după caz, ale proprietarului, aparține proprietarului acestuia, obligația urmând a fi îndeplinită în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.
În consecință, s-a reținut că obligația de a solicita transcrierea transmisiunii dreptului de proprietate aparținea noului proprietar, iar nu contestatarului în cauză, așa cum rezultă și din disp. art.11 alin. 3 din OUG 195/2002 potrivit cărora "în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorității competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.";
Pe cale de consecință, prima instanță a apreciat că petentului nu îi incumbau obligațiile prevăzute de art. 7 din OG 15/2002, neputându-se, reține, astfel nici răspunderea contravențională a contestatorului în temeiul art. 8 din OG 15/2002.
Având în vedere considerentele anterior expuse, reținând netemeinicia procesului-verbal seria R16 nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx, instanța de fond a admis plângerea contravențională și a anulat procesul-verbal contestat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel, apelanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, întemeiat pe disp. art. 466 și urm. C.pr.civ., solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii și pe cale de consecința și în subsidiar menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca temeinic și legal întocmit.
În motivare, apelanta a arătat că hotărârea este criticabilă în raport de art. 480 alin. (6) N. Cod Pr. Civ., instanța de fond reținând ca petentul a răsturnat prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, probând o situație de fapt contrara celei reținute în actul constatator. Potrivit art. 1 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002, noțiunea de utilizator este definită ca persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, iar conform art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare revine în exclusivitate utilizatorului.
În opinia apelantei, răspunderea contravențională pentru fapta de a circula fără rovinietă valabilă revine persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, până în momentul transcrierii transmiterii dreptului de proprietate în Registrul național de evidentă a permiselor de conducere si a vehiculelor înmatriculate. Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauza perpetua de impunitate contravențională, iar, pe de alta parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar și în situația unui cumpărător de rea-credință (de exemplu: acțiunea în constatare urmată de demersuri către instituțiile abilitate; acțiunea în regres împotriva cumpărătorului).
Prin urmare, apelanta a precizat că intimatul-petent nu se poate prevala de propria incorectitudine (de a nu fi înregistrat mențiunea în baza de date a DRPCIV) pentru a obține proiecția juridica a dreptului, cunoscutul principiu "nemo auditur provriam îurvitudinem allesans" fiind o garanție a respectării regulilor sociale. Acest principiu este recunoscut de doctrina ca fiind o excepție de la regulile care guvernează sancțiunea nulității absolute sau relative, presupunând ca nimeni nu își poate invoca propria culpa pentru a pretinde recunoașterea unui drept. Ar fi imoral ca teza contrară să fie acceptată și valorificată în prezenta cauză, legea neprotejând acțiunile care au un scop imoral.
Legal citat, cu copia cererii de apel, intimatul A. V. a formulat întâmpinare prin care invocă în motivare dispozițiile art. 9 din OG nr. 15/2002 cu privire la termenul de comunicare a procesului-verbal; invocând dispozițiile aceleași ordonanțe intimatul arată că noțiunea de utilizator este definită ca persoana fizică care are în proprietate și utilizează vehiculul respectiv, în acest sens arată că a prezentat în cauză contractul de vânzare-cumpărare și a scăzut bunul de la Direcția de taxe și impozite.
În final, intimatul solicită menținerea hotărârii instanței de fond.
În dovedirea celor solicitate, intimatul depune înscrisuri la dosar.
Comunicându-i-se întâmpinarea formulată intimat, apelanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA nu a depus răspuns la întâmpinare.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la considerentele sentinței primei instanțe, poziția părții adverse și probatoriul administrat, Tribunalul constată
Astfel cum a menționat și apelanta-intimată, potrivit art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b) din OG 15/2002, obligația de plată a rovinietei revine proprietarului sau utilizatorului menționat în certificatul de proprietate, astfel că are calitatea de contravenient persoana fizică sau juridică înscrisă/menționată în certificatul de înmatriculare al autoturismului, indiferent dacă aceasta a înstrăinat autoturismul.
Contrar interpretării dată de prima instanță noțiunii de utilizator, Tribunalul apreciază că dispozițiile art. 7 nu pot fi interpretate decât în sensul că are calitate de contravenient doar persoana menționată în certificatul de înmatriculare a autoturismul drept proprietar sau titular al unui drept de folosință. Așadar, accentul cade pe calitatea de proprietar/ titular al unui drept de folosință rezultată din certificatul de înmatriculare, iar nu pe calitatea de proprietar sau titular al unui drept de folosință rezultată din acte de proprietare ce nu au fost aduse la cunoștința SPCRPIV și nu au fost operate în certificatul de înmatriculare.
Această interpretare rezultă și din jurisprudența Curții Constituționale, astfel cum s-a conturat prin Decizia 623/12.12.2012, Decizia 459/16.06.2015 și Decizia 217/9.05.2013. Astfel, Curtea Constituțională a subliniat că legiuitorul "a optat pentru stabilirea obligației de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare în considerarea faptului că, teoretic, același autovehicul poate fi folosit, temporar și succesiv, de mai multe persoane. În plus, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare își asumă întreaga responsabilitate cu privire la acel autoturism, astfel că vina de nu deține rovinietă îi aparține.
Ca atare, în mod corect s-a încheiat procesul verbal de contravenție pe numele intimatului-petent.
Aspectele invocate de intimatul-petent la fond (respectiv acelea că a înstrăinat autoturismul unei terțe persoane) și dovezile depuse în acest sens la primă instanță nu pot rămâne însă fără efecte sub aspectul sancțiunii, în acest caz fiind justificată înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, potrivit art. 21 și art. 5 din OG 2/2001. Astfel, petentul a arătat că a vândut autoturismul la data de xx.xx.xxxx, anexând ca probă contractul de vânzare-cumpărare ce poartă viza de înregistrare la Municipiul Botoșani- DITL nr. XXXX/xx.xx.xxxx. Ori, având în vedere că apelanta nu a dovedit antecedentele contravenționale ale petentului, față de circumstanțele concrete ale cauzei, în raport de criteriile de individualizare a sancțiunii contravenționale prev. de art. 21 din OG 2/2001, se va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale de 250 lei aplicată prin Procesul-verbal seria R.16 nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx emis de CNADNR SA prin CESTRIN cu sancțiunea avertisment . Pentru viitor, Tribunalul atrage atenția intimatului-petent că va trebui să întreprindă toate măsurile legale pentru ca autoturismul să nu mai fie înmatriculat pe numele său, în caz contrar fiind pasibil de a fi din nou sancționat, situație în care nu va mai putea invoca lipsa antecedentelor contravenționale pentru a se justifica un nou avertisment.
În ceea ce privește apărarea intimatului-petent din întâmpinare prin care s-au invocat prevederile art. 9 alin. 3 din OG 15/2002, instanța apreciază că dispozițiile la care s-a referit petentul nu mai sunt în vigoare din 28.05.2015, astfel că nu pot fi aplicate în cauza de față. Mai mult, din analiza modului de întocmire și de comunicare a procesului verbal rezultă că s-a respectat atât termenul de 6 luni prev. de art. 13 din OG 2/2001 pentru aplicarea sancțiunii contravenționale, cât și termenul de 2 luni pentru comunicarea procesului verbal prev. de art. 14 din OG 2/2001, astfel că nu sunt incidente nici prescrierea aplicării sancțiunii contravenționale, nici prescrierea executării sancțiunii contravenționale.
Pentru toate aceste considerații, în temeiul art. 480 C.proc.civ., se va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite apelul formulat de apelanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (C.N.A.I.R.), prin CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, B-dul Iuliu Maniu, nr. 401 A, CUI 16054368 în contradictoriu cu intimatul A. V., domiciliat în mun. Botoșani, str. X nr.Y, sc.Z, ap.T, CNP XXXXXXXXXXXXX, împotriva Sentinței nr. XXX/xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoșani.
Schimbă Sentința apelată, în sensul că admite în parte plângerea și înlocuiește sancțiunea amenzii aplicate prin procesul-verbal seria R16 nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx încheiat de CNADNR - Cestrin, cu sancțiunea "avertisment";.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din xx.xx.xxxx.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
| ← încuviinţare executare silită. Jurisprudență Executarea silită | în materia drepturilor de proprietate industrială cerinţa... → |
|---|
