în materia drepturilor de proprietate industrială cerinţa urgenţei este prezumată de legiuitor, din simpla constatare că dreptul de proprietate industrială este încălcat.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 1007A din data de 10.11.2017

Domeniu: Ordonanță președințială. Proprietate intelectuală.

În materia drepturilor de proprietate industrială cerința urgenței este prezumată de legiuitor, din simpla constatare că dreptul de proprietate industrială este încălcat.

Prezumția legală scutește de dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită, în tot ceea ce privește faptele considerate de lege ca fiind dovedite.

Prezumția legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel.

Or, în materia drepturilor de proprietate industrială, în care accentul cade pe cerința asigurării și respectării drepturilor de proprietate industrială pe toată perioada de valabilitate, dovada contrară consta în a proba că respectivul drept de proprietate industrială nu mai este încălcat.

- art. 90 alin. 1 din Regulamentul nr. 6/2002/CE privind desenele și modelele comunitare:

(decizia civilă nr. 1007 A/ 10.11.2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a 4-a civila)

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 29.06.2017, pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă, sub nr. 23886/3/2017, (...)a formulat ordonanță președințială, în temeiul dispozițiilor art. 979 și al art. 997 Cod procedură civilă, în contradictoriu cu pârâta (...) solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună de urgență și fără citarea părților, în mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a acțiunii în contrafacere ce face obiectul dosarului nr. 23885/3/2017 aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă:

- interzicerea producerii, importului, exportului, distribuirii, comercializării și oricărui act de folosință în activitatea comercială, inclusiv online a pantofilor sport identificați prin codul, culorile bleumarin și galben, comercializați prin intermediul magazinului pârâtei (Anexa 3), precum și a oricăror alte produse încorporând în mod neautorizat desenele/modelele nr. și nr., aparținând reclamantei (...) SE și imitând fraudulos produsele comercializate de (...);

- retragerea de îndată de pe piață a pantofilor sport identificați prin codul, culorile bleumarin și galben, comercializați prin intermediul magazinului pârâtei;

Reclamanta a solicitat, totodată, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâta îi încalcă drepturile conferite de desenele/modelele industriale înregistrate, prin comercializarea și distribuirea de produse încorporând desenele/modelele sale, fără acordul său. A arătat că este titulara următoarelor drepturilor de proprietate intelectuală asupra desenului/modelului industrial nr. (Anexa nr. 5), asupra desenului/modelului industrial nr. (Anexa nr. 6).

Produsele (...) (...)sunt o ediție specială realizată de (...) SE în colaborare cu starul internațional. Talpa de cauciuc este bazată pe designul (...) (de unde și numele colecției), cu margini canelate pentru un look modern, produsele fiind cunoscute și apreciate de consumatorii săi, pentru calitatea lor deosebită, dobândind o bună reputație în scurt timp de la momentul începerii comercializării.

(...)comercializează produse de încălțăminte pe aceeași piață relevantă unde activează și ea, a menționat reclamanta, având astfel obligația de a respecta toate drepturile competitorilor săi, inclusiv drepturile exclusive de proprietate intelectuală. Pârâta nu se află la prima faptă de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală ale (...) SE, în anul 2015 fiind formulată o acțiune civilă în contrafacere și o ordonanță președințială împotriva acesteia, pentru încălcarea drepturilor de marcă (Anexa 7 - sentința nr. 486/07.04.2015 a Tribunalului București, dosar nr.).

Reclamanta a identificat la comercializare, în magazinul situat în incinta produsele identificate prin codul, culorile bleumarin și galben, care încorporează desenele/modelele industriale pentru care deține protecție Anexa 9 și Anexa 10). Modul în care pârâta își desfășoară activitatea comercială constituie o încălcare a mai multor dispoziții legale: reglementările din domeniul proprietății intelectuale și reglementările în materie de combatere a concurentei neloiale, respectiv art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 "(1) Desenul sau modelul industrial comunitar înregistrat conferă titularului său dreptul exclusiv de a-l utiliza și interzice oricărui terț utilizarea acestuia fără consimțământul titularului. Prin utilizare, în înțelesul prezentei dispoziții, se înțelege, în special, fabricarea, ofertarea, introducerea pe piață, importul, exportul sau utilizarea propriu-zisă a unui produs în care a fost încorporat sau căruia i s-a aplicat desenul sau modelul în cauză, (...)";, precum și art. 1 alin. 2 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale ("întreprinderile au obligația să acționeze cu respectarea uzanțelor cinstite, în conformitate cu principiul general al bunei-credințe și cu prezenta lege";) și art. 2 alin. 1 ("Constituie concurență neloială, în sensul prezentei legi, practicile comerciale ale întreprinderii care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață).

Art. 5 pct. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale enumera printre actele de concurență neloială "folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant".

Referitor la condițiile specifice ordonanței președințiale - i) aparența dreptului; ii) caracterul provizoriu al măsurii dispuse; iii) neprejudecarea fondului cauzei; iv) dreptul de proprietate intelectuală să facă obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente; v) existența riscului unui prejudiciu greu de reparat - reclamanta a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 978 Cod procedură civilă, art. 997 și urm. Cod procedură civilă și art. 9 alin. (1) lit. a3 din O.U.G. nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială.

În ce privește aparența dreptului, reclamanta este titulara drepturilor conferite de desenele/modelele înregistrate nr., aspect care justifică aparența dreptului în favoarea reclamantei. Totodată, prin data la care a început comercializarea produselor copiate fraudulos de pârâtă, adică mult anterior datei lansării produselor pârâtei, dovedesc și caracterul legitim al folosinței formei de produs de către reclamantă, fiind astfel dovedită "aparența dreptului" și din perspectiva actelor de concurență neloială.

Prin examinarea sumară a pretențiilor - actele de contrafacere, respectiv analiza comparativă a pantofilor ce fac obiectul litigiului - se poate constata, a arătat reclamanta, că are în favoarea sa aparența dreptului necesar și suficient pronunțării măsurii urgente și vremelnice a suspendării oricărui act de vânzare, oferire spre vânzare, distribuire a produselor reprezentând pantofi sport identificați prin codul 163013, culorile bleumarin și galben, în magazinul pârâtei, ca încălcând drepturile exclusive conferite de desenele/modelele industriale. Este ușor de observat că imaginea globală a pantofului pârâtei este identică cu cea a modelului său, a mai arătat reclamanta.

În ceea ce privește actele de concurență neloială - parazitare - săvârșite de către pârâtă, acestea au fost realizate prin copierea produsului reclamantei, de natură să creeze confuzie.

Măsura care va fi impusă pe cale de ordonanță președințială urmează a produce efecte până la soluționarea definitivă a litigiului de fond, deci este o măsură temporară (Anexa nr. 4).

Referitor la neprejudecarea fondului cauzei, reclamanta a arătat că prin măsura solicitată nu se urmărește soluționarea litigiului în fond, având în vedere că instanța are dreptul doar să "pipăie fondul";, deci instanța va trebui să verifice doar aparența dreptului său și a folosinței legitime, analizând sumar forma produsului pârâtei și comparând această formă cu drepturile și produsele reclamantei.

În ce privește existența riscului unui prejudiciu greu de reparat, a arătat că prejudiciul este determinat de încălcarea caracterului exclusiv și absolut al drepturilor conferite de desenele înregistrate, prin operațiunile de comercializare/distribuire neautorizate a unor produse încorporând desenele/modelele aparținând (...) SE.

Pârâta (...)a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca inadmisibilă, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta a solicitat în primul rând obligarea reclamantei să depună traducerile în limba română a înscrisurilor depuse de aceasta și obligarea reclamantei la plata unei cauțiuni conform prevederilor art. 979 alin. 5 Cod procedură civilă, reglementate atunci când măsurile luate prin ordonanța președințială sunt de natură să creeze un prejudiciu pârâtului. O asemenea măsura se impune având în vedere că promovarea acestei acțiuni a determinat deja pârâta să oprească de la comercializare aceste produse, deși aceasta mai deține înregistrate pe stoc asemenea produse, iar în măsura în care ordonanța președințiala s-ar admite și acțiunea aferentă fondului cauzei s-ar respinge, pârâta ar fi în imposibilitate de a mai comercializa aceste produse precum și de a menține la același nivel relația comercială cu partenerii săi principali.

În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâta este o societate înființată în anul 2015, specializată în vânzarea produselor de tipul încălțămintei, produse pe care le procură în principal de la asociatul său unic, fiind produse puse spre vânzare pe piața din Bulgaria, selectate pentru vânzarea în România direct de către asociatul bulgar. Achiziționarea produselor comercializate de ea, a menționat pârâta, se face prin cumpărarea lor din China, acestea fiind selectate dintr-un portofoliu de produse puse la dispoziție de producătorul chinez, modelele achiziționate nefiind create la comanda sa exclusivă. Astfel cum rezultă și din documentele anexate întâmpinării, aceste produse intră în Bulgaria mai întâi, sub codurile de produs nr. și pentru modelul de culoare albastră.

La data de 26.07.2016, reclamanta și-a înregistrat la nivel european două modele industriale constând în talpa aferentă unui pantof sport, respectiv forma exterioară a unui pantof sport, menționând că această înscriere a modelului survine ca urmare a colaborării cu un artist internațional, susținând că produsele sale și cele comercializate de ea, pârâta, sunt identice, ea încălcând drepturile reclamantei cu privire la cele două modele industriale. În realitate, pantofii cu talpa groasă reprezintă ultima tendință în materie de pantofi sport și sunt confecționați de o serie de mulți alți producători, fără însă a imita sau copia modelele (...), fiind confecționați din materiale ușoare și neprețioase.

Pârâta a arătat că în înțelesul prevederilor Regulamentului CE nr. 6/2002, prin desen sau model se înțelege "aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, care îi conferă, în special, caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii sau materialelor și/sau ornamentației produsului în sine", dar trebuie observat că între produsul reclamantei și produsul comercializat de către ea, pârâta, nu există identitate. În realitate, aspectul exterior al produselor pe care reclamanta în mod greșit le consideră ca fiind identice prezintă o serie de diferențe cu privire la culoarea și materialul folosite, culoarea tălpii, grosimea tălpii, ridurile evidențiate pe talpă, materialul utilizat în interiorul pantofului, sistemul de închidere prin șireturi, cusăturile tălpii, cusăturile de pe limba pantofului (Anexa 1). Practic, forma "generic similară" și toate elementele comune invocate de către reclamantă sunt similare multor categorii de pantofi sport existenți pe piața la acest moment.

Un alt element care este de natură să creeze o diferențiere majoră între produsul reclamantei și produsul comercializat de către ea, pârâta, care nu poate fi ignorant, este reprezentat de faptul că produsele reclamantei au o caracteristică esențială și semnificativă în sensul art. 6 alin. 4 din Legea nr. 192/2002, extrem de relevant și care face în mod evident distincția față de alte produse sport, respectiv produsele reclamantei sunt inscripționate cu marca (...).

Ținând cont de diferențele evidențiate mai sus precum și de faptul că produsele reclamantei sunt comercializate la un preț superior în comparație cu cel practicat de către pârâtă, este mai mult decât evident că nu poate fi creată o confuzie între aceste produse, astfel că prezenta acțiune are un caracter nefondat.

Referitor la condițiile de admisibilitate, pârâta a arătat că din analiza dispozițiilor alin. 1 și 4 ale art. 979 Cod procedură civilă rezultă că pentru admisibilitatea acțiunii având ca obiect luarea unei măsuri provizorii trebuie îndeplinite cumulativ atât i) condițiile speciale în materie de proprietate intelectuală cât și ii) condițiile generale prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă în materia ordonanței președințiale. Potrivit art. 996 și art. 997 Cod procedură civilă rezultă că pentru a fi dispuse măsuri provizorii pe calea ordonanței președințiale trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- să existe o aparență de drept în favoarea reclamantului;

- măsura provizorie să aibă un caracter urgent;

- măsura provizorie să aibă un caracter vremelnic;

- să nu prejudece fondul dreptului.

Conform art. 979 alin. 1 Cod procedură civilă: "Dacă titularul dreptului de proprietate intelectuală sau orice altă persoană care exercită dreptul de proprietate intelectuală cu consimțământul titularului face dovada credibilă că drepturile sale de proprietate intelectuală fac obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente și că această acțiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanței judecătorești luarea unor măsuri provizorii", deci rezultă că în materie de proprietate intelectuală trebuie îndeplinite cumulativ două condiții speciale și anume: să existe o "dovadă credibilă" că dreptul de proprietate intelectuală face obiectul unei acțiuni de încălcare ilicită, actuală sau iminentă și să existe o dovadă credibilă că acțiunea ilicită riscă să cauzeze un prejudiciu greu de reparat.

Cu privire la existența unei apartenențe de drept în favoarea reclamantului, în practică s-a reținut că această condiție trebuie analizată în mod prioritar de către instanță, aceasta din urmă fiind ținută să nu dispună nicio măsură provizorie până ce nu își creează convingerea că în favoarea reclamantului există "aparența de drept", iar în cauza dedusă judecății, în opinia reclamantei aparența de drept rezultă din faptul că aceasta deține protecția celor două modele industriale ca urmare a obținerii celor două certificate de modele industriale, însă, astfel cum s-a arătat și în expunerea situației de fapt, produsele comercializate de către Parata se aflau pe piața cu mult timp înainte ca reclamanta să își înregistreze drepturile conferite de desenele/modelele.

Referitor la urgență, această condiție nu poate fi considerată a fi presupusă prin însăși natura materiei proprietății intelectuale și trebuie să rezulte din fapte concrete. Practic, raportat la situația de fapt prezentată, reclamanta nu a adus nicio dovadă cu privire la caracterul absolut necesar și urgent al interzicerii la momentul actual, neexistând un eventual prejudiciu ce ar fi greu de recuperat, întrucât nu există un risc real de confuzie între produsul comercializat de către pârâtă și produsul înregistrat de către reclamantă, iar produsele comercializate se adresează unor categorii diferite de consumatori și nu pot fi confundate. De asemenea, nu s-a făcut dovada încălcării drepturilor, reclamanta neprobând că ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a activității comerciale desfășurate de către pârâtă. Din contră, reputația reclamantei nu a fost deloc afectată și se bucură de un enorm succes, astfel cum rezultă din cuprinsul acțiunii.

Referitor la caracterul vremelnic, pârâta a arătat că instanța trebuie să analizeze și impactul, ireversibilitatea măsurii dispuse asupra activității sale, precum și prejudiciul produs în măsura în care fondul cauzei urmează a fi respins. În acest sens, a solicitat stabilirea unei cauțiuni, pentru repararea prejudiciului constând în relația cu clienții săi, cărora le sunt distribuite și vândute aceste produse pe teritoriul României.

Referitor la neprejudecarea fondului, pârâta a învederat că această condiție nu este îndeplinită, întrucât instanța nu se poate rezuma doar la verificarea aparenței dreptului reclamantei și a utilizării legitime. Prin "neprejudecarea fondului"; se înțelege nu aspectul că fondul litigiului face obiectul unui dosar distinct, ci că argumentele părților în cererea de ordonanță președințială nu antamează fondul cauzei. Având în vedere faptul că reclamanta invocă o serie de apărări care antamează fondul cauzei, practic, instanța va trebui să analizeze comparativ cele două produse și să aprecieze dacă există elemente de similaritate, astfel încât acestea să poată crea confuzie consumatorilor. Or, în cazul litigiilor de proprietate intelectuală nu se poate face o analiză de suprafață a fondului dreptului, existența unor certificate de înregistrare a modelului/desenului industrial neechivalând cu încălcarea automată de către ceilalți comercianți a drepturilor deținătorului certificatului, instanța fiind nevoită pentru a verifica această condiție cât și aparența în drept însăși întrunirea condițiilor acțiunii în contrafacere astfel cum este ea reglementată de legea specială în materie.

Referitor la condiția dovezii că dreptul de proprietate intelectuală face obiectul unei acțiuni de încălcare ilicite, actuale sau iminente, pârâta a arătat că este de bună-credință și la acest moment a sistat comercializarea produsului indicat de către reclamantă, astfel că acțiunea privind instituirea unei măsuri provizorii apare ca lipsită de interes și de obiect. Cererea reclamantei nu întrunește cerința unui interes actual deoarece au încetat faptele pretins ilicite ale pârâtei, iar admiterea cererii nu ar aduce vreun folos practic.

În ce privește condiția existenței unei dovezi credibile că acțiunea ilicită riscă să cauzeze un prejudiciu greu de reparat, această condiție nu este îndeplinită, întrucât reclamanta nu a dovedit faptul că i-au fost încălcate drepturile și nici consecințele negative pe care comerțul "pretins ilegal" al pârâtei l-ar fi cauzat în patrimoniul reclamantei, neexistând probe de natură să creeze convingerea că pârâta, prin vânzarea produselor sale, ar acționa într-o manieră prejudiciabilă pentru reclamantă. De fapt, acțiunea reclamantei ar putea fi calificată ca o acțiune îndreptată în mod abuziv împotriva altor comercianți în vederea eliminării de pe piață a unor concurenți.

Anexat întâmpinării, pârâta a depus înscrisurile la care face referire.

Prin sentința civilă nr. /11.09.2017 Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta (...) SE, în contradictoriu cu pârâta (...)și a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 11.952,95 lei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile ordonanței președințiale, nefiind incidente nici dispozițiile privind concurența neloială.

Astfel, în ce privește aparența dreptului, reclamanta este titulara drepturilor conferite de desenele/modelele înregistrate nr., aspect care justifică aparența dreptului în favoarea reclamantei, însă nu se poate reține că produsele pârâtei sunt copii frauduloase ale produselor reclamantei. Din pipăirea sumară a fondului rezultă fără niciun dubiu că impresia globală a pantofilor (...) este aceeași cu impresia globală a pantofilor sport care provin de la mulți producători, având în vedere că aceasta este tendința actuală a modei: pantofi cu șiret, având o talpă groasă, tendință apărută în 2013 și menținută și în prezent.

La analiza comparativă a pantofilor în litigiu se observă că pantofii pârâtei se diferențiază oricum de pantofii (...) cu privire la culoarea și materialului folosite, culoarea tălpii, grosimea tălpii, ridurile evidențiate pe talpă, materialul utilizat în interiorul pantofului, sistemul de închidere prin șireturi, cusăturile tălpii, cusăturile de pe limba pantofului. În acest sens, forma "generic similară" și toate elementele comune invocate de către reclamantă sunt similare multor categorii de pantofi sport existenți pe piață la acest moment. Contrar susținerilor reclamantei, nu poate fi ignorat elementul care este de natură să creeze o diferențiere majoră între produsul reclamantei și produsul comercializat de către pârâtă, reprezentat de faptul că produsele reclamantei au o caracteristică esențială și semnificativă, care îl diferențiază, făcând distincția față de alte produse sport, anume prezența mărcii (...) pe pantofii reclamantei, de natură să înlăture orice confuzie cu alte produse ale altor producători.

În ceea ce privește condiția urgenței, în reglementarea actuală este considerată a fi presupusă și inclusă în chiar faptul încălcării drepturilor sau iminenței încălcării acestora, neavând o existență separată (astfel cum se întâmplă în dreptul comun), a susținut reclamanta, însă în prezenta cauză nu s-a făcut dovada încălcării drepturilor de proprietate intelectuală (de către pârâtă, astfel că nu este îndeplinită condiția urgenței, neexistând vreo încălcare a drepturilor reclamantei, care nu a probat copierea în mod neloial a produselor sale de către pârâtă, astfel că și din perspectiva pretinselor acte de concurență neloială de care este acuzată pârâta, produsul anterior pretins a fi copiat, prezintă un pantof sport banal care poartă semnele distinctive proprii (...), semnul verbal (...), elementul figurativ reprezentând felina în mișcare (în săritură), precum și elementul figurativ situat pe lateralele pantofilor sport (...). Elementul special al acestui pantof, "produs de haute fashion";, în care sunt încorporate cele două modele industriale îl reprezintă, în opinia reclamantei, talpa creponată, despre care pretinde că ar fi consacrată de aceasta, în colaborare cu starul Rihanna. Însă elementul special, respectiv talpa (...) reprezintă un standard generic al industriei modei, cum ar fi sau pantoful cu vârful decupat (Prin urmare, nici pantoful (...) și nici forma tălpii cu acest nume nu reprezintă creația reclamantei, nefiind un element nou și individual al (...). Folosirea și de către (...) alături de alți jucători pe piața fashion și retail nu îi creează și nu îi poate crea monopol și exclusivitatea asupra unui pantof cu talpa (...). Modelul pantofului sport cu talpa (...) a fost lansat în colecția 2013-2014 de către creatorul de modă, pantoful cu un aspect cvasi identic fiind și cel comercializat de pârâtă. Folosirea la scară largă de către o parte importantă a creatorilor de top de încălțăminte pentru sezoanele 2013 - 2017 a unor modele diverse de pantofi cu acest tip de talpă, pe care (...) o folosește la distanță de 4-5 ani cu indicația generică "(...)";, demonstrează încă o dată că pentru sezonul 2017, talpa menționată face parte din standardele industriei. În aceste condiții, în care reclamanta a preluat un model de talpă încercând să și-l aproprie în mod exclusiv, deși era cunoscut de zeci de ani în industria de profil, acuzațiile de acte de concurență neloială nu au putut fi reținute de instanță.

Față de cele menționate mai înainte, tribunalul a constatat că nu sunt incidente în cauză dispozițiile de la art. 979 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât nu s-a probat existența acțiunii ilicite de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală ale reclamantei. De asemenea, nu s-a probat că acțiunea ilicită riscă să cauzeze un prejudiciu greu de reparat reclamantei, deci caracterul iminent al prejudiciului pentru prevenirea căruia se solicită măsura provizorie pe calea ordonanței președințiale nu există, neexistând cazul grabnic reglementat de lege privind condiția urgenței, întrucât nu s-a dovedit că se poate crea un prejudiciu de imagine pe piață pentru reclamantă, aceasta invocând doar o eventualitate sau o probabilitate în acest sens, fără o dovadă certă. Reclamanta nu a dovedit că ar fi suferit vreo consecință negativă ca urmare a activității de comerț a pârâtei, interesul consumatorilor pentru produsele sale nefiind alterat iar reputația reclamantei fiind intactă.

Tribunalul a constatat că sunt corecte și susținerile pârâtei privind neprejudecarea fondului, nefiind îndeplinită nici această condiție, întrucât din pipăirea fondului instanța nu poate verifica în ce măsură există sau nu o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală ale reclamantei, această operațiune urmând a fi efectuată cu ocazia soluționării pe fond a cererii de contrafacere formulată de reclamanta din cauză. Având în vedere faptul că reclamanta a invocat o serie de apărări care antamează fondul cauzei, practic, instanța va trebui să analizeze comparativ cele două produse și să aprecieze dacă există elemente de similaritate, astfel încât acestea să poată crea confuzie consumatorilor. Or, în cazul litigiilor de proprietate intelectuală nu se poate face o analiză de suprafață a fondului dreptului, existența unor certificate de înregistrare a modelului/desenului industrial neechivalând cu încălcarea automată de către ceilalți comercianți a drepturilor deținătorului certificatului.

În consecință, având în vedere cele expuse mai înainte, reținând că nu sunt întrunite cumulativ condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă, tribunalul a respins cererea acesteia în baza dispozițiilor legale menționate mai înainte.

Tribunalul a constatat, de asemenea, că nu mai este cazul să se analizeze cererea formulată de pârâtă, privind stabilirea unei cauțiuni în sarcina reclamantei, urmând ca în aplicarea dispozițiilor de la art. 451-453 Cod procedură civilă să fie obligată reclamanta (...) la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă, în sumă de 11.952,95 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanțelor depuse la dosar.

Împotriva sentinței civile nr. 1136/2017 a declarat apel reclamanta (...) SE, în motivarea căruia a susținut următoarele critici:

I. Consideră că cererea de ordonanță președințială este întemeiată, în speță fiind îndeplinite condițiile pentru acordarea ordonanței președințiale:

- Urgența măsurii ce s-a solicitat a fi luată (a);

- Condiția riscului creării unui prejudiciu greu de reparat (b);

- Caracterul vremelnic al măsurii solicitate (c);

- Neprejudecarea fondului (d).

Analizând separat îndeplinirea condițiilor ordonanței președințiale, arată că acestea sunt întrunite, astfel:

a) Condiția urgenței

În reglementarea actuală a art. 979 (1) Cod procedură civilă, urgența este considerată a fi presupusă și inclusă în chiar faptul încălcării drepturilor sau iminenței încălcării acestora, nefiind necesară o altă dovadă distinctă de aceasta. Soluția este susținută și de practica instanțelor de judecată care au decis, în repetate rânduri, că urgența nu are o existență separată - precum în dreptul comun - întrucât actele de încălcare se desfășoară continuu și efectul acestora se amplifică rapid.

Faptul că, în prezent, pârâta a retras produsele de la vânzare, nu înseamnă că aceasta nu poate să înceapă din nou comercializarea după ce ar fi înlăturat pericolul aplicării unor măsuri provizorii. Mai mult, retragerea momentană a produselor de la vânzare (ca urmare a introducerii cererii de chemare în judecată) nu înlătură realitatea încălcării repetate a drepturilor sale arată, apelanta-reclamantă, (aceasta încălcând drepturile sale protejate și în 2015).

În orice caz, și dacă s-ar admite că această condiție se impune a fi îndeplinită, apelanta-reclamantă învederează instanței faptul că urgența rezidă tocmai în actele de încălcare săvârșite de o pârâtă care activează pe aceeași piață ca și ea.

b) Condiția riscului creării unui prejudiciu greu de reparat

Prejudiciul este determinat tocmai de încălcarea caracterului exclusiv și absolut al drepturilor conferite de desenele înregistrate, prin actele comerciale neautorizate de vânzare a unor produse încorporând desenele aparținând (...). Pârâta poate avea relații contractuale și comercializa produsele în cauză, așa încât paguba poate continua să crească până la momentul soluționării litigiului pe fond în cazul în care nu se dispun măsuri urgente pentru stoparea efectelor cauzate de acțiunile pârâtei.

Nu în ultimul rând:

- textul art. 997 alin. (1) Cod procedură civilă prevede condiția existenței riscului unui prejudiciu greu de reparat și nu dovada producerii acestuia. Așadar prejudiciul trebuie să fie iminent și nu actual;

- în prezenta cauză prejudiciul este determinat de încălcarea caracterului exclusiv și absolut al drepturilor conferite de desenele înregistrate, prin operațiunile de comercializare/distribuire neautorizate a unor produse încorporând desenele/ modelele aparținând (...) SE.

Pârâta nu se află la prima faptă de încălcare a drepturilor sale de proprietate intelectuală, susține apelanta-reclamantă, în anul 2015 fiind formulată o acțiune civilă în contrafacere și o ordonanță președințială împotriva acesteia, pentru încălcarea drepturilor de marcă. (A se vedea Anexa 7 - sentința nr. 486/07.04.2015 pronunțată de Tribunalul București în dosarul de ordonanță președințială nr. și extras de pe portal privind existența dosarului nr.).

c) Condiția caracterului vremelnic.

Măsura solicitată a fi impusă pe cale de ordonanță președințială ar produce efecte până la soluționarea definitivă a litigiului de fond, deci ar fi o măsură temporară. Solicitarea reclamantei a fost așadar făcută în litera și în spiritul legii, respectiv "În mod provizoriu, până la soluționarea irevocabilă a dosarului" de fond.

d) Condiția neprejudecării fondului

Prin judecarea cererii de ordonanță președințială nu se prejudecă fondul, întrucât simpla pipăire a fondului oferă premisele necesare admiterii acțiunii. Pe de-o parte, aparența dreptului operează în favoarea reclamantei astfel cum instanțele, în practica lor, au apreciat în cazuri similare: "reclamanta are în favoarea sa aparența unei situații juridice legale, fiind titulara dreptului exclusiv asupra mărcii comunitare figurative nr. (...), drept care i-a fost încălcat de către pârâtă, aceste încălcări putând fi observate printr-o simplă pipăire a fondului";.

Totodată, apelanta-reclamantă mai invocă următoarele:

~ Existența probelor certe privind încălcarea

La dosar au fost depuse documente ce atestă existența faptei de încălcare, precum fotografii realizate direct în magazinele acesteia, dar și o factură, atestând că produsele pantofii sport identificați prin codul sunt comercializați de către pârâtă.

Comparația făcută de pârâtă cu produsele reclamantei nu este deloc în favoarea acesteia, ci chiar a reclamantei, instanța putând observa prin simpla pipăire a fondului că produsele acesteia preiau elementele esențiale ale modelelor sale, menționează apelanta-reclamantă.

Practica Tribunalului București în cazuri similare, privind același gen de produse (tot produse (...)), același gen de probatoriu, a fost de admitere a ordonanțelor președințiale, menționând aici sentința civilă nr. 817/29.05.2017 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, , și sentința civilă nr. 876/22.06.2017, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă, , ambele sentințe fiind depuse la dosar.

~ Cu privire lipsa unei identități între desenele/modele sale, ce beneficiază de protecție, și produsele comercializate de pârâtă, apelanta-reclamantă arată următoarele:

Existența unor diferențe cu privire la numărul de găuri pentru șireturi, forma de bombeu a părții din față a pantofilor, numărul de cusături de pe talpa pantofului, sunt total nerelevante, toate acestea fiind detalii nesemnificative, ce nu au rolul de a schimba impresia globală asupra unui utilizator, aceasta fiind identică.

La determinarea elementelor semnificative ale desenului se va ține cont de gradul de libertate al creatorului determinat de natura produselor la care se referă desenul, astfel elemente definitorii ale produsului, care îl fac recognoscibil pentru utilizatorul avizat, cum ar fi talpa groasă și canelată, vor prevala în determinarea impresiei de ansamblu, în fața oricărui element vizual care este impus de natura și utilitatea produsului.

De asemenea, argumente precum cel potrivit căruia o diferență esențială ce determină inexistența unei identități între produse este aplicarea mărcii (...) pe produsele reclamantei și aplicarea inscripției (...)pe cele ale pârâtei, este complet greșit, pârâta aflându-se în gravă eroare, aspect ce se manifestă pe parcursul tuturor apărărilor, cu privire la materia în care ne situăm, aceasta nefiind cea a contrafacerii de mărci, ci cea a contrafacerii de desene/modele.

Față de motivele de mai sus, solicită admiterea apelului și desființarea în tot a sentinței apelate, iar pe fondul cererii de ordonanță președințială, să se dispună:

~ În mod provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarului, interzicerea producerii, importului, exportului, distribuirii, comercializării și oricărui act de folosință în activitatea comercială, inclusiv online a pantofilor sport identificați prin, culorile bleumarin și galben, comercializați prin intermediul magazinului pârâtei și reprezentați grafic în Anexa nr. 3, precum și a oricăror alte produse încorporând în mod neautorizat desenele/modelele, aparținând (...) SE și imitând fraudulos produsele comercializate de (...);

~ retragerea de îndată de pe piață a pantofilor sport identificați prin codul 163013, culorile bleumarin și galben, comercializați prin intermediul magazinului pârâtei și reprezentați grafic în Anexa nr. 3;

~ obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

În drept, art. 1000 Cod procedură civilă; art. 19 și 90 din Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele și modelele industriale; art. 1, 2 și 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale; art. 9 alin. l lit. a, art. 11 alin. l din OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta-reclamantă arată următoarele:

a. Hotărârea instanței prejudecă fondul cauzei și excede cerințelor ordonanței președințiale

Prin hotărârea pronunțată, tribunalul recunoaște existența aparenței dreptului în favoarea sa, însă respinge existența faptei de încălcare, făcând o prejudecare a fondului cauzei, prin comparația produselor (...) cu impresia globală a pantofilor sport în general, dar și a pantofilor pârâtei, precum și prin analiza noutății desenelor reclamantei.

După cum se poate observa chiar din motivarea sentinței, comparația făcută de către instanță nu se face între desenele reclamantei, astfel cum apar în certificatele de înregistrare ci într-o primă etapă, între pantofii (...) cu pantofii sport existenți în comerț în general, iar apoi cu pantofii comercializați de pârâtă.

Analiza făcută de instanță vizând lipsa de noutate a desenelor (...) nu este permisă în procedura unei ordonanțe președințiale.

În plus, se bazează pe niște afirmații privind o serie de modele anterioare pentru care nu există probe.

Probele depuse la dosar de către pârâtă, odată cu întâmpinarea, privesc o comparație între produsele (...) și produsele pârâtei, comparație care este, de altfel, în favoarea admiterii ordonanței și nu a respingerii acesteia, precum și o serie de facturi fiscale, fără niciun document care să privească eventuale anteriorități distrugătoare de noutate față de desenele sale, susține apelanta-reclamantă.

Instanța învestită să judece cererea de ordonanță președințiala trebuia să verifice doar aparența dreptului său și a folosinței legitime și analiza sumară a formei produsului pârâtei și compararea acesteia cu drepturile și produsele sale, menționează apelanta-reclamantă.

Doar analizând impresia de ansamblu a desenelor sale înregistrate la produsele comercializate de pârâtă, instanța se putea pronunța asupra impresiei de ansamblu a acestora.

Or, într-o analiză specifică procedurii ordonanței președințiale, instanța era suficient să constate că există o impresie de ansamblu comună a produsului cu modelul înregistrat pentru următoarele detalii semnificative, preluate de produs:

• talpa acestora este de cauciuc, dreaptă, fără toc;

• talpa este de o grosime aproximativ egală de la vârful pantofului, până la călcâi;

• prezintă caneluri verticale pe fețele exterioare, bine reliefate, de aceeași grosime și aflate la aceeași distanță ca și în cazul produsului original;

• la partea superioară talpa prezintă o bordură cauciucată, acolo unde se îmbină cu partea textilă sau din piele a pantofului;

• produsul pârâtei încorporează inclusiv desenul feței modelelor sale, arată apelanta-reclamantă respectiv vârful pantofului are aceeași formă, aproape semicircular; marginile superioare ale feței pantofului (pe unde se introduc șireturile) sunt delimitate prin cusături bine reliefate.

Prezența unor mici detalii diferite în modelul contestat nu este de natură să înlăture impresia lăsată de desenul înregistrat în ansamblul său. Fiind în prezența unui desen înregistrat pentru pantofi, caracterul individual al desenului va fi determinat de utilizatorul avizat tocmai din perspectiva acelor elemente de creație estetică ce pot individualiza un pantof și nu de elemente ornamentale nesemnificative care sunt inapte în a modifica identitatea pantofului din perspectiva utilizatorului avizat.

Nu în ultimul rând, referirea instanței la existența și altor drepturi pe produsele sale, arată apelanta-reclamantă, nu trebuia să aibă nicio influență în prezenta cauză, ce are ca obiect o contrafacere și concurență neloială a unor desene/modele industriale și nu contrafacere de marcă.

b. Hotărârea instanței conduce la respingerea de principiu a ordonanțelor președințiale fondate pe desene înregistrate.

Hotărârea instanței este în același timp greșită, reținând că într-un caz de încălcare desen, admiterea unei astfel de cereri s-ar face cu nerespectarea condiției neprejudecării fondului.

Soluția instanței are sub acest aspect o motivare cu caracter general, chiar principial, motiv pentru care acceptarea ei ar putea conduce la o practică de respingere de plano a tuturor cererilor de ordonanță președințială fondate pe încălcarea drepturilor titularilor de desene/modele industriale prin actele de comerț cu produse ce încorporează desenele/modelele înregistrate.

Această practică ar fi împotriva dispozițiilor legale naționale și ale UE, dar și împotriva practicii judiciare. Tribunalul București are o practică constantă în a admite ordonanțe președințiale și în situația în care obiectul acestora este un drept de desen/model industrial, procedura în cazul unor astfel de dosare fiind aceeași ca și in cazul unei ordonanțe având ca obiect un alt drept de proprietate intelectuală.

Instanța a ignorat hotărârile depuse la dosar pe același gen de produse.

c) Instanța interpretează greșit dispozițiile legale privind condiția prejudiciului.

Textul art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă prevede condiția existenței riscului unui prejudiciu greu de reparat și nu dovada producerii acestuia. Așadar, prejudiciul trebuie să fie iminent și nu actual.

În prezenta cauză prejudiciul este determinat de încălcarea caracterului exclusiv și absolut al drepturilor conferite de desenele înregistrate, prin operațiunile de comercializare, distribuire neautorizate a unor produse incorporând desenele/modelele aparținând (...) SE.

În plus, fiind vorba inclusiv de existența riscului producerii unui prejudiciu, motivarea instanței este total greșită și neconcordantă legii, pentru că este vorba de îndeplinirea acestei condiții prin simplul fapt al încălcării drepturilor reclamantei și a riscului, în lipsa pronunțării unor măsuri provizorii, ca produsele să fie din nou puse în comerț, simpla promisiune a părții adverse neoferind vreo garanție de orice fel că pârâta nu va încălca din nou drepturile sale, arată apelanta-reclamantă.

Așadar, nu însăși producerea unui prejudiciu trebuie dovedită, ci doar iminența producerii unei pagube prin acțiunile ilicite ale pârâtei, care ar fi dificil de reparat.

d) Instanța interpretează greșit dispozițiile privind condiția urgenței

Potrivit noilor modificări aduse Codului de procedură civilă urgența nu mai este considerată o condiție separată.

Prin hotărârea pronunțată, instanța ignoră faptul că ne aflăm în materia dreptului de proprietate intelectuală unde urgența este considerată a fi presupusă și inclusă în chiar faptul încălcării drepturilor sau iminenței încălcării acestora, neavând o existență separată (astfel cum se întâmplă în dreptul comun), întrucât actele de încălcare se desfășoară continuu și efectul acestora se amplifică rapid.

Faptul că, în prezent, pârâta a retras produsele de la vânzare nu înseamnă că aceasta nu poate să înceapă din nou comercializarea după ce ar fi înlăturat pericolul aplicării unor măsuri provizorii, în eventualitatea respingerii ordonanței președințiale în cauză.

Pentru toate aceste motive, apelanta-reclamantă solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și completat, modificarea în tot a sentinței atacate și admiterea cererii de ordonanță președințială, așa cum a fost formulată.

În drept, art. 470 alin. 5 Cod procedură civilă.

Intimata-pârâtă (...)a formulat întâmpinare prin care a arătat argumentele pentru care solicită respingerea apelului ca nefondat.

Analizând actele dosarului, Curtea constată următoarele:

În susținerea cererii de ordonanță președințială dedusă judecății, apelanta-reclamantă (...) SE a arătat că modul în care pârâta își desfășoară activitatea constituie o încălcare atât a reglementărilor din domeniul proprietății intelectuale (sens în care a invocat dispozițiile art. 90 din Regulamentul 6/2002 privind desenele comunitare), cât și a reglementărilor în materie de combatere a concurenței neloiale (sens în care a invocat dispozițiile Legii nr. 11/1991).

Prin sentința de fond, tribunalul a respins cererea de ordonanță președințială întemeiată pe Legea nr. 11/1991 (art. 1 alin. 2, art. 2 alin. 1 și alin. 2 lit. c și art. 5 lit. a), arătând că nu sunt incidente dispozițiile privind concurența neloială și că nu se poate reține că produsele pârâtei sunt copii frauduloase ale produselor reclamantei.

Din examinarea motivelor de apel cu a căror soluționare a fost investită instanța de apel se constată că apelanta a dedus judecății Curții o devoluțiune parțială, respectiv doar în ceea ce privește soluția pronunțată de tribunal asupra cererii de ordonanță președințială întemeiată pe condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale în domeniul proprietății intelectuale.

Condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale în materia combaterii concurenței neloiale sunt reglementate la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 11/1991:

În vederea prevenirii unei pagube iminente, instanțele judecătorești competente pot dispune, în procedură de urgență, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existența unor practici comerciale neloiale, încetarea, respectiv interzicerea acestora până la soluționarea cauzei.

Prin urmare, condițiile prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei ordonanțe președințiale în această materie sunt următoarele:

- la o primă evaluare, instanța să constate existența unor practici comerciale neloiale;

- măsura să se impună în vederea prevenirii unei pagube iminente.

Prin sentința de fond tribunalul a constatat că, la nivelul aparenței, nu există indiciile existenței unor practici comerciale neloiale, în înțelesul art. 2 alin. 2 lit. c) din lege, potrivit căruia: Sunt interzise practicile de concurență neloială, după cum urmează: c) orice alte practici comerciale care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață, și al art. 5 alin. 1 lit. a), potrivit căruia: constituie act de concurență neloială: a) folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant.

Criticile apelantei vizează exclusiv întrunirea condițiilor de admisibilitate ale ordonanței președințiale în domeniul proprietății intelectuale, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 477 alin. 1 C.pr.civ., constată că a intrat sub p lucrului judecat soluția pronunțată de tribunal în ordonanța președințială în materia combaterii concurenței neloiale reglementată de Legea nr. 11/1991.

Potrivit art. 90 alin. 1 din Regulamentul nr. 6/2002/CE privind desenele și modelele comunitare:

(1) Pot fi solicitate autorităților judiciare, în ceea ce privește un anumit desen sau model industrial comunitar, măsurile provizorii și conservatorii prevăzute de legea unui stat membru în ceea ce privește desenele sau modelele industriale naționale, și chiar și instanțelor competente în domeniul desenelor sau modelelor comunitare din statul respectiv, chiar dacă, în temeiul prezentului regulament, o instanță din domeniul desenelor sau modelelor comunitare din alt stat membru este competentă pentru a cunoaște fondul.

Potrivit dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 129/1992,

Dacă titularul unui desen ori model înregistrat sau orice altă persoană care exercită dreptul de proprietate industrială cu consimțământul titularului face dovada credibilă că dreptul de proprietate industrială asupra desenului sau modelului face obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente și că această acțiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanței judecătorești luarea unor măsuri provizorii.

Instanța judecătorească poate să dispună în special:

a) interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie; (..)

Dispozițiile procedurale aplicabile sunt cuprinse în dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la măsurile provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 1 lit. a) și art. 10 din OUG nr. 100/2005, instanța poate dispune, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de codul de procedură civilă privitoare la măsurile provizorii, interzicerea provizorie a încălcării pretinse de reclamant, împotriva persoanei care se presupune că a încălcat un drept de proprietate industrială protejat.

Prin urmare, dispozițiile speciale din materia asigurării respectării drepturilor de proprietate industrială trimit în mod expres la dispozițiile art. 977 și 978 C.pr.civ., dispoziții care se completează, potrivit art. 978 alin. 4, cu cele care reglementează procedura ordonanței președințiale cuprinse în art. 996-1001 C.pr.civ.

Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale, reiese că pentru admiterea acțiunii având ca obiect luarea unei măsuri provizorii împotriva unei persoane care se presupune că a încălcat un drept de proprietate intelectuală protejat al reclamantului, acesta trebuie să facă dovada întrunirii în cauză a următoarelor condiții:

1. existența aparenței de drept în favoarea reclamantului, în sensul că acesta este titularul dreptului de proprietate intelectuală; sau că exercită dreptul de proprietate intelectuală cu consimțământul titularului;

2. dreptul de proprietate intelectuală face obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente;

3. există riscul producerii unui prejudiciu greu de reparat;

4. măsura solicitată să aibă caracter provizoriu;

5. neprejudecarea fondului cauzei.

1. Condiția privind existența aparenței de drept în favoarea reclamantei este îndeplinită.

Prin sentința apelată, tribunalul a reținut că această condiție de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială este îndeplinită, deoarece reclamanta este titulara drepturilor de proprietate intelectuală derivate din înregistrarea desenului/modelului industrial comunitar TĂLPI PENTRU ÎNCĂLȚĂMINTE nr. și din înregistrarea desenului/modelului industrial PANTOFI.

Concluzia acestei statuări este aceea că apelanta-reclamantă beneficiază de dreptul exclusiv de a-l utiliza și interzice oricărui terț utilizarea acestuia fără consimțământul titularului. Prin utilizare, în înțelesul prezentei dispoziții, se înțelege, în special, fabricarea, ofertarea, introducerea pe piață, importul, exportul sau utilizarea propriu-zisă a unui produs în care a fost încorporat sau căruia i s-a aplicat desenul sau modelul în cauză, precum și depozitarea produsului respectiv în scopurile menționate anterior (art. 19 din Regulament).

În speță, intimata-pârâtă nici nu a invocat și nici dovedit faptul că utilizează produsul care încorporează desenele/modelele comunitare înregistrate, cu consimțământul titularului.

În schimb, instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii apelate o serie de considerente prin care a arătat că nici pantoful și nici forma tălpii nu reprezintă creația reclamantei și nu este un element nou și individual al (...).

Curtea constată că sunt întemeiate criticile apelantei-reclamante conform cărora o astfel de analiză nu era permisă primei instanțe.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 90 alin. 2 din Regulamentul nr. 6/2002/CE privind desenele și modelele comunitare:

(2) În procedurile privind măsuri provizorii și conservatorii este admisibilă excepția de nulitate a unui desen sau model industrial comunitar ridicată de pârât pe altă cale decât pe cale de cerere reconvențională. Articolul 85 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis.

Prin urmare, potrivit art. 85 din Regulament, desenul/modelul comunitar înregistrat beneficiază de prezumția de validitate, în temeiul căreia cei interesați, inclusiv instanța națională, trebuie să considere desenul/modelul ca fiind valabil, în principiu.

Posibilitățile de răsturnare a acestei prezumții, în materia măsurilor provizorii, sunt prevăzute tot de Regulament (art. 90 alin. 2) și constau în invocarea excepției de nulitate a desenului/modelului industrial, cu privire la care Regulamentul prevede expres posibilitatea pârâtului de a o invoca pe altă cale decât prin formularea unei cereri reconvenționale, respectiv prin invocarea acestei excepții prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe.

Din examinarea întâmpinării formulate în fața tribunalului Curtea constată că intimata-pârâtă nu a utilizat singura cale procedurală permisă de Regulament de contestare a desenului/modelului comunitar înregistrat, întrucât nu a invocat excepția în nulitate.

În consecință, nefiind răsturnată prezumția de validitate a desenelor/modelelor comunitare înregistrate aparținând apelantei-reclamante, în lipsa invocării de către pârâtă a excepției de nulitate în condițiile Regulamentului, în mod greșit tribunalul a făcut analiza cauzei de nulitate prevăzute de art. 25 alin. 1 lit. b) coroborat cu art. 4.9 din Regulament, în considerentele sentinței apelate.

De aceea, Curtea constată că aparența de drept este în favoarea apelantei-reclamante.

2. Condiția privind existența aparenței că dreptul de proprietate intelectuală face obiectul unei acțiuni ilicite, actuale sau iminente este îndeplinită.

Fiind un fapt negativ, sarcina probei că apelanta-reclamantă a autorizat exploatarea de către intimata-pârâtă a modelelor industriale comunitare în discuție revenea acesteia din urmă, pe de altă parte, lipsa autorizării nici nu este contestată în speță.

Prin sentința apelată, tribunalul a reținut că această condiție nu este îndeplinită, întrucât

- pantofii pârâtei se diferențiază de pantofii reclamantei

- elementele de formă invocate de reclamantă sunt similare altor categorii de pantofi

- nu este întrunită condiția urgenței.

Curtea constată că sunt întemeiate criticile apelantei-reclamante conform cărora comparație nu se face între pantofii (...) și pantofii sport existenți în comerț în general, ci comparația se face în raport de desenele/modelele astfel cum sunt redate în certificatele de înregistrare.

Or, din analiza comparativă a reprezentării grafice a modelelor/desenelor industriale înregistrate comunitar și reproducerile grafice ale produsului comercializat de intimata-pârâtă, identificați prin codul, Curtea constată, la nivelul de analiză permis instanței în raport de specificul procedurii de față, că există o impresie de ansamblu comună a produsului cu modelele înregistrate.

Diferențele învederate de tribunal nu sunt, în opinia Curții, suficiente pentru a înlătura impresia lăsată de desenele industriale înregistrate, în ansamblul lor. De asemenea, fiind vorba despre desene înregistrate pentru tălpi de pantofi, respectiv pantofi, la stabilirea întinderii protecției, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate pe care-l deține autorul în realizarea desenului sau a modelului (art. 10 alin. 2 din Regulament).

De asemenea, sunt întemeiate criticile apelantei-reclamantei potrivit cărora, în materia drepturilor de proprietate industrială cerința urgenței este prezumată de legiuitor, din simpla constatare că dreptul de proprietate industrială este încălcat.

Prezumția legală scutește de dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită, în tot ceea ce privește faptele considerate de lege ca fiind dovedite.

Prezumția legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel.

Simpla afirmație a intimatei-pârâte că produsele ce încorporează desenele industriale protejate au fost oprite de la comercializare nu este de natură să răstoarne prezumția urgenței, în condițiile în care această folosință nu a fost autorizată de titularul dreptului.

3. Condiția privind existența riscului producerii unui prejudiciu greu de reparat este îndeplinită.

Este greșită aserțiunea tribunalului conform căreia nu s-a probat că acțiunea ilicită riscă să cauzeze un prejudiciu greu de reparat reclamantei, întrucât încălcarea dreptului de proprietate industrială poate avea efecte ce nu pot fi cuantificate imediat, caracteristică specifică a prejudiciului în această materie.

4, 5. Condițiile vremelniciei și neprejudecării fondului sunt îndeplinite, ordonanța producând efecte provizorii, respectiv până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 23885/3/2017 aflat pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 2 C.pr.civ., Curtea va admite apelul formulat de apelanta-reclamantă (...) SE, va schimba în parte sentința apelată, în sensul că va admite în parte cererea.

Va interzice pârâtei (...)producerea, importul, exportul, distribuirea, comercializarea și orice alt act de folosință în activitatea comercială, inclusiv on line, a pantofilor sport identificați prin codul 1, culorile bleumarin și galben, comercializați prin intermediul magazinului pârâtei, precum și a oricăror alte produse încorporând în mod neautorizat desenele/modelele nr. aparținând reclamantei (...) SE, provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 23885/3/2017 aflat pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă.

Va obliga pârâta să retragă de îndată de pe piață pantofii sport identificați prin codul, culorile bleumarin și galben, comercializați prin intermediul magazinului pârâtei.

Va păstra în rest sentința.

Având în vedere admiterea în parte a acțiunii introductive, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. 1 și 2 C.pr.civ. va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei parțiale de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat), din totalul de 15.709,47 lei, precum și a sumei de 40 lei (taxă de timbru), în primă instanță și în apel.

← Anulare proces verbal de contravenţie. Jurisprudență Amenzi;...		Acţiune în anulare - anulare act legea nr.165/2013 →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre în materia drepturilor de proprietate industrială cerinţa urgenţei este prezumată de legiuitor, din simpla constatare că dreptul de proprietate industrială este încălcat.