actiune pauliana
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 2232 din data de 01.10.2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
DOSAR NR. 6835/270/2012 acțiune pauliană
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2232
Ședința publică din data de 1.10.2013
COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:
PREȘEDINTE - ANGHEL LUMINIȚA
GREFIER - BEJENARU SABINA MARIA
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul ---, în contradictoriu cu pârâții ---, având ca obiect acțiune pauliană.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat Dinga Claudiu, pentru reclamant, pârâta ---, personal și asistată de avocat Topor Mitică, pârâtul --, personal și asistat de avocat Cociangă Francisc și martora ---
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat Dinga Claudiu depune la dosarul cauzei taxa judiciară de timbru aferentă lunii octombrie.
Apărătorii pârâților precizează că martora --- este pentru ambii pârâți.
Instanța procedează la audierea, sub prestare de jurământ, a martorei -- care precizează că are cataractă și nu vede, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe excepția prescrierii formulată de pârâți și pe fond:
Avocat Topor Mitică, pentru pârâta ---, precizează că a invocat excepția prescrierii plecând de la natura juridică a acțiunii pauliene, respectiv faptul că se urmărește recuperarea unei sulte. Din practică și literatura de specialitate rezultă că dreptul material la acțiune pentru recuperarea sultei se prescrie potrivit art. 9 pct. 1 din Decretul nr. 167/1958. --- a încheiat contractul de întreținere cu fiul său, fapt care a determinat cele două acțiuni. Termenul de prescripție curge din 2009, de când s-a luat cunoștință de încheierea contractului respectiv. Solicită așadar admiterea excepției prescrierii.
Avocat Cociangă Francisc, pentru pârâtul ---, solicită admiterea excepției. Instanța va aprecia această excepție, în funcție de efectul declarativ sau nu al hotărârii de partaj. Dacă hotărârea de partaj are efect declarativ, atunci acțiunea este prescrisă.
Avocat Topor Mitică adaugă faptul că este cunoscut că hotărârea de partaj are efect declarativ.
Avocat Dinga Claudiu precizează că s-a invocat faptul că termenul de prescripție începe să curgă de la data la care s-a încheiat actul, respectiv august 2009, fără a se face vreo probă concretă referitoare la data la care reclamantul a luat cunoștință de acel act. Reclamantul a aflat despre acea înțelegere cu prilejul judecării dosarului de partaj bunuri comune. La termenul din data de 23.11.2010, intervenientul ---, prin apărător, a depus la dosar respectivul contract de întreținere. Este data la care reclamantul a luat cunoștință de acel act, încadrându-se astfel în termenul general de trei ani pentru depunerea prezentei acțiuni. Acțiunea pauliană este acțiunea unui creditor. Titlul de creanță al reclamantului este sentința civilă nr. 2468/2011. În 2010, reclamantul a luat cunoștință de acel contract de întreținere, dar privitor la dreptul său de creanță, termenul începe să curgă de la data pronunțării hotărârii judecătorești care reprezintă titlul de creanță. Anterior acestei date, creanța era prezumtivă, nu putea fi pusă în executare. Solicită respingerea excepției, ca nefondată.
Avocat Topor Mitică depune jurisprudență la dosarul cauzei și având cuvântul în replică precizează că din însăși acțiunea principală rezultă, respectiv pagina a treia a acțiunii, litera b - frauda pârâtei, că discuțiile au fost anterioare promovării acțiunilor. Nu se poate susține că reclamantul nu a luat cunoștință de acel act decât în momentul prezentării în instanță. Ce probă ar fi trebuit administrată?
Avocat Dinga Claudiu precizează că se răstălmăcește ceea ce este scris negru pe alb. Discuțiile purtate puteau fi diverse. Întotdeauna când se vorbește despre prescripție, trebuie să se arate instanței data de la care începe să curgă termenul. Această dacă nu a fost arătată și nici probată.
Avocat Topor Mitică precizează că data încheierii actului este data de la care începe să curgă termenul de prescripție.
Avocat Dinga Claudiu, având cuvântul pe fond, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, este un caz tipic în care unul dintre soți încearcă să-și creeze în mod voit o stare de insolvabilitate. Pârâta însă nu a fost destul de diligentă pentru a înstrăina bunul unui terț. Când înstrăinarea bunului se face în favoarea unei rude apropiate, suntem în prezența unei situații clare de act simulat, în frauda creditorului chirografar. Precizează că a depus la dosar două decizii de speță din care rezultă că nu este necesar ca un creditor să aibă titlu executoriu. După obținerea titlului executoriu, reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc, iar acesta din urmă, pornind executarea silită, a constat că pârâta nu deținea nimic și a încheiat procesul verbal de constatare a stării de insolvabilitate, aflat la fila 45 dosar. În această situație, deși părțile s-au judecat doi ani și jumătate, judecată care a implicat costuri destul de mari, reclamantul s-a trezit că nu poate recupera nimic. La momentul respectiv, instanța nu se pronunțase asupra calității de bun propriu sau bun comun a apartamentului, scriptic proprietar apărea doar pârâta, astfel că aceasta a avut posibilitatea să înstrăineze bunul. Apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a acestei cereri de chemare în judecată. Două instanțe au statuat că la data înstrăinării, bunul avea calitatea de bun comun. Pârâta și-a creat starea de insolvabilitate, fiind astfel îndeplinită prima condiție - frauda pârâtei. Este evident că pârâta știa că soțul ei are un drept de ½ asupra bunului respectiv, frauda pârâtei este mai presus de orice dubiu. Următoarea condiție este complicitatea la fraudă a terțului, respectiv fiul pârâtei, care cunoștea natura relațiilor dintre reclamant și pârâtă, nu este un terț de bună-credință, a fost instrumentul care a ajutat-o pe pârâtă, mama sa, să scape de plata acelei sume de bani. Există o complicitate la fraudă prezumată, dar și dovedită. Din piesele dosarului rezultă că în anul 2009, pârâta Mioara realiza venituri însemnate, acum spune că este o persoană nevoiașă și fără venituri. Martorul Păuleț Damian, nașul părților, a declarat că mergea în casa lor, dar nu a cunoscut nici el despre facerea acelui act. Actul s-a făcut fără știrea reclamantului care era șofer de tir și pleca mult de acasă. Așadar, sunt îndeplinite condițiile pentru acțiunea revocatorie, solicită admitea acesteia, revocarea contractului de întreținere încheiat în anul 2009, restabilirea situației anterioare și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată - onorariu avocat și taxă timbru; depune în acest sens chitanță onorariu la dosarul cauzei.
Avocat Topor Mitică, pentru pârâta ---, solicită respingerea acțiunii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru desființarea actului respectiv. În ceea ce privește pct. a, starea de insolvabilitate, data contractului de întreținere este august 2009, după această dată urmează divorțul și împărțirea bunurilor comune. La data respectivă, pârâta Mioara nu avea de unde să știe cum se va rezolva juridic problema împărțirii bunurilor comune. Acest apartament a fost dobândit în baza unui contract de închiriere. Potrivit Legii nr. 61/1990 în contractul de vânzare-cumpărare nu puteau să apară decât titularii din contractele de închiriere. Mioara a cumpărat apartamentul pe numele ei, era singura aptă să dispună de bunul respectiv. Nu s-a făcut un act de vânzare-cumpărare pentru că nu a avut interesul să păgubească pe nimeni, vroia să rămână apartamentul persoanei care a locuit acolo, respectiv fiul ---. --- este aptă să se întrețină acum singură, dar vroia ca mai târziu să aibă cine să o întrețină. În legătură cu acel proces verbal de insolvabilitate, executorul l-a încheiat din birou, apartamentul este plin de bunuri, s-a deplasat acolo să vadă ce bunuri are pârâta? S-a spus că s-a urmărit fraudarea creditorului, dar s-a mai spus și că pârâta i-a întreținut pe toți, atunci cum putem spune că este insolvabilă? Hotărârea judecătorească poate produce efecte extrateritorial, aceasta realizează venituri, se poate pune poprire în Italia. S-a vorbit și despre complicitatea la fraudă a terțului. Terțul nu a plătit niciun ban, este fiul din prima căsătorie, fiul cel mare în sarcina căruia a căzut obligația de întreținere. Pârâta nu a avut ca scop fraudarea fostului soț. Sunt simple supoziții. În ceea ce privește creanța, practica judiciară a stabilit că trebuie să fie anterioară actului. Dacă reclamantul vrea să execute acea hotărâre, sunt elemente de ordin patrimonial, bunuri mobile, poprire pe veniturile din Italia ale pârâtei. Se încearcă o forțare a limitei juridice sub aspectul admisibilității unei astfel de acțiuni. Solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Avocat Cociangă Francisc, pentru pârâtul ---, solicită respingerea acțiunii, cu obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată. S-a spus la acest termen că pârâta nu a fost destul de diligentă să înstrăineze unui terț. Dacă --- nu ar fi fost rudă, înseamnă că nu s-ar mai fi îndeplinit condițiile. Se mai pune problema când s-a creat insolvabilitatea, pentru trecut sau pentru viitor? În 2009, pârâta Mioara îl întreținea chiar și pe reclamant, nu și-a creat o stare de insolvabilitate. La momentul încheierii actului juridic, pârâta nu avea niciun creditor, nu avea niciun pasiv, nu a prejudiciat pe nimeni. Se pune problema care era aparența de drept la momentul încheierii actului. Mioara era titulara dreptului de proprietate, aceasta era aparența de drept. Nici notarul nu a ridicat vreo problemă. Pârâții nu erau specialiști în drept. La momentul înstrăinării în mintea pârâtei nici nu se punea problema ca acel imobil să devină bun comun. În cazul în care se vinde un bun indiviz este o altă situație. Dar în acest caz, aparența de drept nu era a unui bun comun. S-a afirmat chiar că prin actul respectiv pârâta a dorit să-l prejudicieze pe Ionuț, fiul din căsătoria lor. --- însă i-a despăgubit și pe Elena și pe Ionuț cu câte 3000 euro, iar pe Ionuț l-a luat în Italia și lucrează acolo. A dorit tocmai să evite dușmănia dintre frați. Acțiunea formulată nu este întemeiată, solicită respingerea, cu cheltuieli de judecată.
Dezbaterile fiind terminate, cauza a rămas în pronunțare.
I N S T A N Ț A
Deliberând,
Asupra cauzei civile de față, constată că:
Prin cererea formulată la data de 07.12.2012 și înregistrată pe rolul instanței sub nr. 6835/270/2012 reclamantul --- a chemat în judecată pe pârâții --- solicitând revocarea contractului de întreținere autentificat sub nr. ---, restabilirea situației anterioare în sensul readucerii în patrimoniul pârâtei a apartamentului situat în Onești, str. ---, județul Bacău și plata cheltuielilor de judecată.
În motivare se arată că pârâta este fosta soție, iar pârâtul este fiul din prima căsătorie a pârâtei. Foștii soți au divorțat dar, anterior promovării acțiunii de divorț, pârâții au încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 963/07.08.2009, deși toți locuiau în acest imobil. Reclamantul a aflat despre această înțelegere frauduloasă cu ocazia judecării dosarului nr. 5327/270/2009 al Judecătoriei Onești ce a avut ca obiect "partaj bunuri comune";. Hotărârea judecătorească de împărțire a bunurilor comune a rămas irevocabilă prin respingerea recursurilor; prin hotărâre, pârâta a fost obligată la plata unei sulte de 57737,25 lei. Anterior promovării prezentei, reclamantul a demarat procedura executării silite pentru sulta datorată, însă pârâta nu mai figurează cu bunuri sau venituri ce ar putea fi urmărite.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 975 din Codul civil anterior și art. 274 din codul de procedură civilă anterior.
Prin încheierea din data de 18.02.2013 reclamantului i s-a admis cererea de ajutor public judiciar sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru în valoare de 1611 lei, pe timp de 10 luni, începând cu luna martie 2013, câte 162 lei lunar. Reclamantul a achitat tranșele aferente perioadei martie-octombrie 2013, rămânând de achitat tranșele aferente lunilor noiembrie și decembrie 2013.
Pârâtul --- a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescrierii acțiunii. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii deoarece nu sunt îndeplinite condițiile acțiunii pauliene, nu se poate dispune restabilirea situației anterioare, nu există nici rea-credință, nici fraudă la întocmirea contractului de întreținere.
Pârâta --- a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescrierii acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii. La data încheierii contractului de întreținere nu exista nici creditor, nici debitor, nu se născuse creanța menționată în hotărârea de partaj.
Prin răspunsul la întâmpinările formulate reclamantul a precizat că nu a cunoscut despre facerea actului, ci numai de intenția pârâtei de a-l lăsa pe drumuri. A aflat despre contratul de întreținere cu ocazia judecării cauzei civile nr. 5327/270/2009, mai exact, la data de 23.11.2010, când pârâtul ---, intervenient în acel dosar, l-a depus în instanță. Cât privesc condițiile exercitării acțiunii pauliene, reclamantul afirmă că acțiunea este admisibilă în totalitate.
Reclamantul a depus la dosar: practică judiciară, extras de pe portalul instanțelor de judecată, contractul de întreținere autentificat sub nr. ---. A solicitat și probele cu interogatoriu și audierea martorului ---
Pârâții au depus la dosar practică judiciară și au solicitat interogatoriul reclamantului și audierea martorei ---
A fost atașat dosarul nr. 5327/270/2009 al Judecătoriei Onești.
În baza art. 167 Cod procedură civilă anterior instanța a încuviințat probele cu interogatorii, înscrisuri și martori ca fiind utile, pertinente și concludente cauzei.
Conform art. 137 Cod procedură civilă anterior instanța va da rezolvare mai întâi excepției prescrierii, invocate de pârâți:
În analiza acestei excepții instanța va avea în vedere art. 201 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil potrivit căruia prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că acțiunea pauliană, fiind o acțiune patrimonială prin care creditorul cere revocarea pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii intereselor sale, termenul de prescripție este cel general, de 3 ani, și începe să curgă, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 ( art. 2529 NCC ), de la momentul în care creditorul a cunoscut cauza anulării (Decizia nr. 1698 din 18.04.2013 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă).
În speță, pe calea acțiunii pauliene, reclamantul a cerut desființarea contractului de întreținere autentificat sub nr. 963/07.08.2009, cu transmiterea unui imobil, pe motiv că, prin înstrăinarea acestui bun din averea sa, debitoarea s-a sustras de la executarea silită pornită împotriva sa. În această situație, termenul de prescripție va curge de la momentul în care s-a realizat publicitatea privind ieșirea din patrimoniul debitoarei a bunului respectiv, acesta fiind momentul subiectiv în care creditorul a putut lua cunoștință de actul încheiat de debitoare în vederea prejudicierii intereselor sale.
Momentul subiectiv în care reclamantul a luat la cunoștință de încheierea actului atacat a fost termenul din 23.11.2010, în dosarul nr. 5327/270/ 2009 al Judecătoriei Onești, având ca obiect "partaj bunuri comune";, termen la care pârâtul ---, intervenientul de atunci, a formulat cerere de intervenție în interes alăturat pârâtei ---, ocazie cu care a atașat și contractul de întreținere autentificat sub nr. 963/07.08.2009. Cererea de intervenție în interes alăturat împreună cu înscrisurile atașate au fost înmânate apărătorilor părților.
Raportat la acest moment, 23.11.2010, acțiunea revocatorie a fost formulată în termenul general de prescripție de 3 ani, motiv pentru care excepția va fi respinsă.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
Reclamantul și pârâta -- au fost căsătoriți. Prin sentința civilă nr. 602/16.02.2010 pronunțată în dosarul nr. 5765/270/2009 al Judecătoriei Onești căsătoria a fost desfăcută prin divorț. Pârâtul --- este fiul pârâtei --- dintr-o altă căsătorie.
Cei doi foști soți s-au judecat și pentru împărțirea bunurilor comune în dosarul nr. 5327/270/2009 al Judecătoriei Onești în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 2468/06.09.2011, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1196/12.09.2012 a Tribunalului Bacău prin care au fost respinse recursurile formulate de ---
Prin hotărârea de împărțire a bunurilor comune s-a dispus ieșirea părților din indiviziune prin atribuire de loturi. Apartamentul situat în Onești, str. ---, județul Bacău a fost inclus în lotul atribuit pârâtei ---, aceasta fiind obligată la plata sultei de 57737,25 lei către reclamantul ---
Creditorul --- a solicitat legalizarea și învestirea cu formulă executorie a hotărârii de mai sus, cerere admisă prin încheierea din data de 11.10.2012 pronunțată în dosarul nr. 5327/270/2009 al Judecătoriei Onești. Reclamantul-creditor a inițiat procedura executării silite în vederea recuperării creanței, dar executorul judecătoresc a constatat că debitoarea nu mai figurează cu bunuri sau venituri ce ar putea fi urmărite pentru stingerea creanței.
Prin contractul de întreținere autentificat sub nr. --- din Onești (fila 14 dosar) pârâta ---a transmis pârâtului --- nuda proprietate asupra apartamentului situat în Onești, str---, județul Bacău în schimbul întreținerii pe care trebuie să o presteze dobânditorul și care constă în întreținere și îngrijire cu ceea ce îi este necesar transmițătoarei pentru un trai normal și decent, iar la deces se obliga să facă pomenirile religioase obișnuite în zonă. Dobânditorul --- urma să presteze întreținere la domiciliul pârâtei --- care și-a rezervat un drept de uzufruct viager asupra imobilului precizat mai sus.
Acțiunea pauliană este acțiunea civilă prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice pe care debitorul le-a făcut în frauda drepturilor celui dintâi. Vizând existența acelor acte, acțiunea pauliană este îndreptată atât împotriva debitorului cât și împotriva terțului care a beneficiat de pe urma lor.
Fundamentul ei juridic față de debitor rezidă, pe de o parte, în dreptul de gaj general al creditorului, iar pe de altă parte în ideea că prin actele sale frauduloase debitorul comite un delict civil împotriva creditorului, delict ale cărui consecințe negative este obligat să le repare.
Față de terțul beneficiar al actului, dacă acesta a fost complice la fraudă (deci de rea-credință), acțiunea pauliană se fondează pe principiul responsabilității delictuale, iar dacă a fost de bună-credință, în măsura în care a tras foloase de pe urma actului ce a prejudiciat pe creditor, terțul este ținut să suporte consecințele desființării acelui act pe baza principiului că nimeni nu se poate îmbogăți pe nedrept în detrimentul altuia.
Pentru a fi admisibilă, acțiunea pauliană trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să existe o fraudă din partea debitorului;
b) să se fi cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului, care să constea în micșorarea gajului general, de natură să determine insolvabilitatea totală sau parțială a debitorului ;
c) actul atacat să nu constituie exercițiul unui drept strict personal al debitorului;
d) creanța creditorului să fie, în principiu, anterioară actului atacat;
e) creanța să fie certă, lichidă și exigibilă;
f) complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul atacat.
Analizând contractul de întreținere prin prisma condițiilor de mai sus, instanța va constata că acțiunea reclamantului este admisibilă pentru următoarele:
Contractul a fost încheiat pentru ca debitoarea, în deplină cunoștință de cauză, să-și creeze o stare de insolvabilitate, ea nemaiavând bunuri ce ar putea fi urmărite de creditor.
Creanța creditorului este certă, lichidă și exigibilă și nu este anterioară actului atacat dar succesiunea în timp a litigiilor dintre părți (divorț, împărțire bunuri comune) raportat la momentul înstrăinării bunului denotă existența unei intenții a debitoarei de a prejudicia un creditor viitor și de a elimina din patrimoniul său bunurile pentru a zădărnici încercările de executare silită. Pârâta ---- nu a administrat nicio probă prin care să dovedească faptul că, la momentul înstrăinării, în patrimoniul său ar mai fi existat bunuri sau disponibilități bănești.
Cât privește existența intenției de fraudă și din partea terțului dobânditor în cazul actelor de înstrăinare cu caracter oneros, precum este, de principiu, contractul de întreținere cu rezerva de uzufruct autentificat sub nr. --- din Onești, instanța va constata existența intenției de fraudă și din partea pârâtului ---. Acesta este fiul dintr-o altă căsătorie a pârâtei ---, a locuit împreună cu foștii soți în apartamentul în litigiu, a cunoscut starea tensionată dintre aceștia și demersurile făcute în vederea desfacerii căsătoriei și a lichidării patrimoniului comun și din niciuna din probele administrate nu reiese prestarea efectivă a întreținerii și existența unui prejudiciu efectiv pentru acest pârât ca urmare a activității de prestare a întreținerii mamei sale. Mai mult, pârâtul --- a primit doar "nuda proprietate"; fără a avea vreun drept de uz sau de dispoziție asupra bunului.
Însumând cele ce preced, se va admite acțiunea și se va dispune revocarea actului atacat cu consecința restabilirii situației anterioare în sensul readucerii în patrimoniul pârâtei a locuinței situate în Onești, str---, județul Bacău.
Se va constata că reclamantul și-a îndeplinit, până la această dată, obligațiile fiscale stabilite prin încheierea din data de 18.02.2013, rămânând în sarcina sa achitarea tranșelor din taxa judiciară de timbru aferente lunilor noiembrie și decembrie 2013.
În acord cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă anterior, pârâții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată către reclamant care vor cuprinde taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariul de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge excepția prescrierii formulată de pârâții ---
Admite acțiunea formulată de reclamantul --- împotriva pârâților ---
Dispune revocarea contractului de întreținere autentificat sub nr. ---
Dispune restabilirea situației anterioare în sensul readucerii în patrimoniul pârâtei --- a apartamentului situat în Onești, str. ---, județul Bacău.
Constată că reclamantul a achitat din ajutorul public judiciar suma de 1296 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, rămânând în sarcina acestuia tranșele aferente lunilor noiembrie și decembrie 2013, de câte 162 lei.
Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 3116 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. A.L. - 16.10.2013
Tehn. B.S.M. - 16.10.2013
Exemplare : 6 (șase)
Com. recl. (1) - 16.10.2013
Com. pârâți (2) - 16.10.2013
| ← contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | fondul funciar. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
