Acţiune revocatorie (pauliană). Admitere. Efecte privind revendicarea bunului care formează obiectul derivat al actului juridic atacat
| Comentarii |
|
Admiterea acţiunii revocatorii (pauliene) are caracter relativ, adică îşi produce efecte numai între creditor şi terţul dobânditor. Actul atacat rămâne valabil între părţile care l-au încheiat şi opozabil faţă de toate celelalte persoane. În consecinţă, cumpărătoarea imobilului din actul revocat rămâne în continuare proprietara terenului şi doar ea are calitate procesuală activă pentru a promova o acţiune în revendicare în contradictoriu cu creditorul (şi nu cu vânzătoarea imobilului).
Secţia civilă, Decizia nr. 115 din 13 februarie 2009
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 2734/29.03.2005 pe rolul Judecătoriei Suceava, reclamanta D.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S.M. și S.E.D. să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de teren de 1.700 mp situată în municipiul Suceava, să-i plătească în solidar suma de 3.000 lei cu titlu de fructe industriale pe care nu le-a putut percepe timp de trei ani anterior promovării acțiunii de pe terenul în discuție, suma de 3.000 lei, cu titlu de echivalent valoric al materialelor rezultate din demolarea construcției care-i aparținea și obligarea pârâților să curețe terenul în litigiu de zgura și celelalte obiecte depozitate abuziv pe teren sau să i se permită reclamantei să curețe ea acest teren, dar pe cheltuiala pârâților.
Prin sentința civilă nr. 9935/28.12.2007 pronunțată de Judecătoria Galați, a fost admisă în parte acțiunea, pârâții fiind obligați să-i lase reclamantei în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 1.700 mp prevăzuți în titlul de proprietate nr. 162/1993 (de 1.864 mp teren real măsurat) situată în municipiul Suceava, conform raportului de expertiză topometrică întocmit de inginer expert I.R., să curețe terenul de zgură și celelalte obiecte ce se află pe acesta și să-i plătească suma de 1.833,01 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat și motivat apel atât reclamanta D.E., cât și pârâții S.E.D. și S.M., care au criticat sentința primei instanțe sub aspectele nelegalității și netemeiniciei.
La termenul de judecată din data de 25.09.2008 Tribunalul, din oficiu, a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei D.E., având în vedere copia extrasului de carte funciară eliberat de O.C.P.I. Suceava la data de 11.08.2008, contractul de vânzare-cumpărare nr. 4724/15.09.2000 și decizia civilă nr. 21/A/2004 a Tribunalului Bacău.
Prin decizia civilă nr. 416/30.09.2008 a Tribunalul Galați, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă și au fost admise apelurile declarate de pârâții S.M. și S.E.D., iar în rejudecare s-a admis excepția lipsei calității procesuale active. Instanța a luat act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele:
Acțiunea civilă de revendicare imobiliară, pretenții și obligație de a face a fost întemeiată în fapt și drept de reclamantă pe dreptul de proprietate izvorât din titlul de proprietate nr. 162/12.07.1993, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor de pe lângă Prefectura județului Suceava defunctului ei soț și pe calitatea ei de soț supraviețuitor succesor acceptant al moștenirii, precum și pe Hotărârea nr. 87/1997 eliberată Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 de pe lângă Consiliul Județean Suceava.
Totodată, cei doi pârâți S.M. și S.E.D. au fost chemați în judecată ca posesori-neproprietari ai imobilului în discuție și ca persoane care i-au stânjenit reclamantei D.E. exercitarea atributele drepturilor de proprietate, usus și fructus, și care i-au cauzat prejudicii fie prin deposedarea fără drept a unor bunuri mobile, fie prin degradarea bunului prin acoperirea lui cu balastru etc.
Pentru ca o acțiune în revendicare să poată fi primită, reclamanta trebuie să își dovedească propriul său drept, acela că este proprietarul bunului revendicat, apoi instanța urmând să analizeze aspectele privind posesia și actele care perturbă exercitarea atributelor dreptului de proprietate.
Din copiile extraselor de carte funciară pentru informare eliberate de O.C.P.I. Suceava la dalele de 20.12.2006 și 11.08.2008, rezultă că imobilul în suprafață de 1.700 mp situat în Suceava, figurează în cartea funciară nr. 1478 ca fiind proprietatea numitei M.P., proprietatea fiind transmisă în baza contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 4724/15.09.2000 de B.N.P.P.A.
Din copia deciziei civile nr. 21/A/28.01.2004 a Tribunalului Bacău, Secția civilă, rămasă irevocabilă, rezultă că proprietatea a fost strămutată prin vânzare-cumpărare numitei M.P., chiar de către reclamanta-apelantă D.E., contractul fiind revocat la solicitarea apelantei-pârâte S.E.D. pentru achitarea unei datorii.
în această situație, Tribunalul a constatat că reclamanta-apelantă D.E. nu a dovedit existența în patrimoniul său a dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafață de 1.700 mp situat în Suceava, cu nr. cadastral 2.148, motiv pentru care nu are calitatea procesuală activă de a formula acțiunea în revendicare imobiliară și a fructelor/contravalorii fructelor produse de imobil și neculese de aceasta sau de a solicita obligarea pârâților de a aduce în starea inițială imobilul proprietatea terțului M.P.
împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta D.E., criticând decizia Tribunalului sub următoarele aspecte:
- reclamanta are calitate procesuală activă, deoarece contractul de vânzare-cumpărare a fost revocat irevocabil prin decizia nr. 21/A/28.01.2004 a Tribunalului Bacău, astfel că, la acest moment, fată de pârâți are calitatea de moștenitoare a vânzătorului D.C.
- soluția de respingere a acțiunii pe excepție este în contradicție cu respingere apelului declarat de ea ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 115/R/13.02.2009 a Curții de Apel Galați, instanța a reținut că recursul este nefondat, din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Pentru a analiza dacă reclamanta are calitate procesuală activă în cauză e necesară o scurtă prezentare a situației de fapt:
D.C., soțul reclamantei, donează copiilor săi (D.R., în prezent M.P. și D.I.) în anul 1976 câte 1/2 din casa de locuit, situată în municipiul Suceava. Terenul aferent acestor construcții a trecut în proprietatea statului, conform Legii nr. 58/1974.
Ulterior, soții D.I. și D.V., prin mandatar D.C. vând cota lor indiviză de 1/2 pârâtei S.E.D.
Prin decizia nr. 552/1985 Consiliului Popular Suceava, a fost trecută în proprietatea statului cealaltă cotă de 1/2 din imobil ce aparținea P.M., specificându-se că terenul aferent de 125 mp este proprietatea statului.
Prin Hotărârea nr. 87/14.05.1997 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 Suceava, se restituie în natură reclamantei (care este mama P.M.) cota de 1/2 din imobil. în același an, se eliberează titluri pentru câte 125 mp teren aferent construcțiilor, atât pentru pârâta S.E.D., cât și pentru M.P. (titlul de proprietate nr. 2212/1997 și Ordinul Prefectului nr. 118/1997).
De remarcat, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză topometrică efectuat la fond, că suprafețele de 125 mp nu se suprapun cu suprafața de 1.700 mp ce face obiectul prezentului dosar. Distinct de aceste suprafețe aferente construcțiilor, autorului D.C. i s-a emis titlul de proprietate nr. 162/1993 pentru suprafața de 1.700 mp situați în strada P. Ulterior, în anul 1999, se eliberează și pârâtei titlul de proprietate nr. 2409 pentru aceeași suprafață de teren.
Din acest moment, începe un lung șir de procese promovate de cele două părți, prin care fiecare încearcă anularea titlului celeilalte.
La acest moment, a rămas valabil titlul de proprietate nr. 162/12.07.1993, eliberat pe numele D.C. Reclamanta este moștenitoarea defunctului D.C., în calitate de soție supraviețuitoare.
Tribunalul Galați a apreciat că reclamanta nu are calitate procesuală, deoarece la data de 15.09.2000, autorul, prin mandatar D.E., a înstrăinat imobilul fiicei sale M.P., ce figurează ca proprietar și în extrasele de carte funciară.
Recurenta susține că, urmare a deciziei civile nr. 21/A/2004 a Tribunalului Bacău, prin care s-a revocat contractul de vânzare-cumpărare, a redevenit proprietara imobilului și are calitate procesuală activă pentru a promova o acțiune în revendicare.
Deși, la o primă vedere, reclamanta pare să aibă dreptate, în realitate, o analiză minuțioasă a efectelor acțiunii pauliene sau revocatorii duce la concluzia contrară.
Pârâta avea de recuperat o creanță ce rezulta dintr-o sentință penală prin care soții D. au fost condamnați pentru distrugere și obligați în solidar la plata de despăgubiri civile. întrucât D.C. a înstrăinat fiicei sale suprafața de 1.700 mp, creându-și astfel o stare de insolvabilitate, pârâta a promovat o acțiune pauliană, apreciind că actul a fost încheiat în frauda intereselor sale, cu complicitatea fiicei.
Prin decizia civilă nr. 21/A/2004 a Tribunalului Bacău, s-a dispus revocarea contractului de vânzare-cumpărare.
Spre deosebire de acțiunea în anulare, nulitate sau rezoluțiune, acțiunea revocatorie nu are ca efect desființarea actului, ci acesta rămâne perfect valabil, doar că devine inopozabil creditorului care îl poate urmări pentru a-și recupera creanța.
Prin urmare, aceasta produce efecte relative, numai pentru creditorul care a promovat-o și doar pentru procedura de executare silită în vederea acoperirii debitului.
însă cumpărătoarea imobilului, M.P., rămâne în continuare proprietara terenului și doar ea are calitate procesuală activă pentru a promova o acțiune în revendicare, chiar în situația în care pârât este creditorul din acțiunea revocatorie.
| ← Accesiune artificială. Dreptul de a culege fructele în cazul... | Răspundere civilă delictuală. Obligaţia unei societăţi... → |
|---|
