Admisibilitatea rectificării cărţii funciare ca o consecinţă a admiterii căii de atac promovate în condiţiile art. 50 din Legea nr. 7/1997.
| Comentarii |
|
Inadmisibilitatea formulării unei cereri noi de înscriere în cartea funciară pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară. Modalitatea de realizare a înscrierii dreptului de superficie invocat de fostul proprietar tabular împotriva actualului proprietar tabular
NCC, art. 884, art. 888 Legea nr. 7/1996, art. 48, art. 49, art. 50
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti la data de 22.02.2010, petenta a solicitat anularea încheierii nr. 440905, pronunţată de O.C.P.I. Sector 2 Bucureşti la data de 22.01.2010, rectificarea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea SC G.N. SA asupra suprafeţei de 1406 mp construcţii din suprafaţa totală de 2812 mp construcţii, reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea petentei asupra respectivei suprafeţe de 1406 mp şi înscrierea unui drept de superficie în favoarea petentei asupra cotei indivize de Zi din suprafaţa de 1406 mp de teren.
în motivarea plângerii, petenta a arătat că prin licitaţie publică s-a valorificat o parte din activele societăţii petente, prin vânzare către intimată. Astfel, petenta a fost proprietara terenului şi construc-
ţici situate în Bucureşti, sectorul 2, identificat cu număr cadastral, compus din teren în suprafaţă de 1406 mp şi construcţii în suprafaţă construită la sol de 1406 mp şi în suprafaţă desfăşurată de 2812 mp. Prin procesul-verbal de adjudecare nr. 534404/09.12.2009 emis de A.N.A.F., intimata a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 1406 mp şi asupra construcţiei de 1406 mp. Prin urmare, petenta deţine în continuare dreptul de proprietate asupra diferenţei de 1406 mp din suprafaţa desfăşurată a construcţiei, având în vedere că s-au înstrăinat doar 1406 mp.
S-a mai învederat că, prin încheierea atacată, O.C.P.I. Sector 2 Bucureşti, în mod nelegal, a înscris dreptul de proprietate în favoarea intimatei pentru toată construcţia, în loc să înscrie o cotă de 1/2 în indiviziune.
In drept, a invocat Legea nr. 7/1996.
Intimata a depus întâmpinare şi a solicitat respingerea plângerii, motivat de faptul că, în urma licitaţiei publice organizate de către A.N.A.F., a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafaţă de 1406 mp şi construcţie în suprafaţă de 1406 mp înscris în cartea funciară. Ulterior, dreptul său de proprietate a fost înscris în cartea funciară. Aşa fiind, plângerea formulată reprezintă un abuz de drept, deoarece petenta nu a contestat în condiţiile Codului de procedură fiscală niciunul dintre actele de executare silită, iar procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate.
Totodată, intimata a invocat excepţia inadmisibilităţii, întrucât nu se poate cere rectificarea cărţii funciare şi înscrierea în cartea funciară a unui drept de proprietate pe calea plângerii formulate împotriva unei încheieri de carte funciară prin care s-a dispus înscrierea unui drept în favoarea unei terţe persoane la cererea prealabilă a acesteia.
Prin sentinta civilă nr. 12196/07.12.2010 a Judecătoriei Secto-
rului 2 Bucureşti, a fost admisă în parte excepţia inadmisibilităţii, fiind respinsă ca inadmisibilă cererea de înscriere a unui drept de superficie în favoarea petentei, a fost respinsă în rest excepţia inadmisibilităţii şi a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată.
Prima instanţă a reţinut că cxccpţia inadmisibilităţii, invocată de către intimată, este întemeiată în parte. Astfel, din examinarea plângerii formulate, se observă că petenta, pe lângă solicitarea de verificare a legalităţii unei încheieri de carte funciară şi de anulare a
acesteia, cu consecinţa revenirii parţiale la înscrierile existente anterior, a cerut şi înscrierea unui drept de superficie în favoarea sa.
Or, în procedura plângerii împotriva încheierii de carte funciară nu se pot analiza alte aspecte decât legalitatea acesteia şi nu se pot formula alte capcte de cerere prin care să se tindă la alte consecinţe. Pe de altă parte, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 arată că dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil. Or, petenta din cauză nu a prezentat şi un act prin care i s-ar fi constituit sau transmis un drept de superficie, cerând practic direct înscrierea unui astfel de drept şi dorind, probabil, ca prin aceeaşi hotărâre să i se stabilească, cel puţin implicit, existenţa unui drept de superficie. Solicitarea este inadmisibilă şi din această perspectivă, pentru înscriere trebuind a fi respectate dispoziţiile art. 20 alin. (1) anterior arătate.
In privinţa celorlalte solicitări, plângerea nu este inadmisibilă. Astfel, art. 50 din Legea nr. 7/1996 prevede că orice persoană interesată poate formula plângere împotriva încheierii de carte funciară, iar petenta, ca fost titular al dreptului de proprietate înscris în cartea funciară în discuţie, este, fară îndoială, persoană interesată. Pe de altă parte, cererea de radiere a înscrierii în favoarea intimatei şi de reînscriere în favoarea petentei a dreptului asupra suprafeţei contestate reprezintă consecinţe implicite ale eventualei anulări a încheierii atacate, faţă de motivele invocate, astfel că aceste cereri nu exccd cadrului plângerii de faţă.
Pe fondul plângerii, instanţa reţine că prin încheierea nr. 440905, pronunţată de O.C.P.I. Sector 2 Bucureşti la data de 22.01.2010, s-a admis cererea formulată de intimată şi a fost radiat dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, sectorul 2, înscris în cartea funciară în favoarea petentei şi a fost înscris dreptul în favoarea intimatei, în baza procesului-verbal de adjudecare nr. 534404 emis în dosarul de executare nr. 71547/2009.
Petenta susţine, în esenţă, că din totalul suprafeţei desfăşurate a construcţiei, respectiv 2812 mp, s-au adjudecat doar 1406 mp, astfel că pentru diferenţă nu ar fi justificată înscrierea în favoarea intimatei.
Susţinerea este vădit neîntemeiată. Astfel, procesul-verbal de adjudecare se referă la imobilul situat în mun. Bucureşti, sectorul 2, cu număr cadastral, compus din teren în suprafaţă de 1406 mp şi construcţii (hală de producţie + corp de legătură) în suprafaţă de 1406 mp.
Arătarea numărului cadastral este suficientă pentru identificarea completă a unui imobil, având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, care arată că prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fară construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă, aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în cazul coproprietăţii, care se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară.
Petenta a fost anterior titulara dreptului de proprietate asupra imobilului în discuţie, iar în urma emiterii actului de adjudecare nu s-a modificat, în cartea funciară, nimic altceva decât titularul dreptului de proprietate, nu şi aspecte legate de configuraţia imobilului.
Pretinsa diferenţă între 2812 mp şi 1406 mp nu există în realitate. Astfel, aşa cum reiese din documentaţia cadastrală întocmită la momentul (2007) când dreptul petentei urma să fie înscris, suprafaţa construcţiei la sol este de 1406 mp, dar, întrucât există şi subsol, suprafaţa desfăşurată este de 2812 mp (dublu). Şi în raportul de evaluare întocmit în vederea vânzării bunului sunt arătate aceste aspecte, arătându-se atât suprafaţa la sol, cât şi cea desfăşurată.
Eroarea în care se află petenta (sau în care aceasta a încercat să inducă instanţa) se naşte din faptul că aceasta compară suprafaţa la sol cu suprafaţa desfăşurată. Or, intimata a dobândit 1406 mp suprafaţă la sol din tot atât, şi nu din 2812 mp. Această din urmă valoare reprezintă suprafaţa desfăşurată şi lipsa menţionării acesteia nu are nicio consecinţă juridică. Aşa cum s-a arătat anterior, arătarea numărului cadastral este mai mult decât suficientă pentru identificarea unui imobil.
In concluzie, instanţa a retinut că intimata a dobândit între-gul imobil identificat cu număr cadastral, astfel că, în mod corect, O.C.P.I. Sector 2 Bucureşti a înscris dreptul acesteia de proprietate în cartea funciară. Prin urmare, plângerea împotriva încheierii de înscriere, precum şi solicitările subsecvente, de radiere a unei părţi a dreptului intimatei şi de înscriere a aceleiaşi părţi în favoarea petentei, sunt neîntemeiate1"1.
Jud. Sectorului 2 Bucureşti, sent. civ. nr. 12196 din 7 decembrie 2010, nepublicată
Comentarii: Este posibil ca, pe calea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, să se solicite şi să se obţină rectificarea acesteia, în eventualitatea admiterii plângerii, ca o consecinţă a înlăturării efectelor încheierii considerate ca fiind nelegală. în acest sens, nu este necesară promovarea şi parcurgerea unei acţiuni în rectificarea cărţii funciare distincte de plângerea împotriva încheierii de carte funciară, atât timp cât rectificarea constituie urmarea restabilirii situaţiei tabulare existente mai înainte de pronunţarea încheierii nelegale şi anulate.
în schimb, este inadmisibil ca, prin parcurgerea căii de atac prevăzute de art. 50 din Legea nr. 7/1996, să se solicite şi să se obţină soluţionarea unei cereri de înscriere noi, având un alt obiect şi neprezentată spre rezolvare registratorului de carte funciară competent.
în speţa de faţă, fostul proprietar tabular, căruia i s-a opus înscrierea dreptului de proprietate în favoarea actualului proprietar, nu are deschisă calea plângerii pentru recunoaşterea unui eventual drept de superficie opozabil noului proprietar al imobilului, îndreptată împotriva încheierii de intabulare care îl prejudiciază. Acesta poate obţine înscrierea dezmembrământului dreptului de proprietate în cartea funciară formulând în acest sens cerere de înscriere adresată autorităţii de cadastru competente, iar în eventualitatea respingerii acestei cereri i se deschide acestuia calea de atac prevăzută de art. 50 din Legea nr. 7/1996, îndreptată împotriva încheierii de respingere a cererii de înscriere a dreptului de superficie pretins.
De asemenea, în eventualitatea în care fostul proprietar nu deţine un înscris doveditor al dreptului de superficie recunoscut sau opozabil actualului proprietar tabular, acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, care să recunoască existenţa dezmembrământului dreptului de proprietate într-o procedură contencioasă, contradictorie, dublată de formularea unui capăt de cerere accesoriu în rectificarea cărţii funciare în sensul înscrierii dreptului de superficie, în temeiul art. 19 din Legea nr. 7/1996.
| ← Lipsa comunicării încheierii de carte funciară către... | Inadmisibilitatea probei cu înscrisuri noi în calea de atac... → |
|---|
