Adopţie. Consimţământul părinţilor fireşti. Elemente de natură a determina revenirea asupra consimţământului exprimat iniţial
| Comentarii |
|
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 27 octombrie 2008
Prin sentinţa civilă nr.106 din 02.09.2008 a Tribunalului Cluj, s-a admis cererea formulată de petenta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI CLUJ în contradictoriu cu intimaţii L.A., L.L., H.C. şi V.R., CONSILIUL JUDETEAN CLUJ, PRIMARIA MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA, parte civilă PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL CLUJ şi în consecinţă s-a încuviinţat adopţia minorului H.C.E., născut la data de 17.02.2005, fiul lui H.C. şi V.R., de către familia L.A. şi soţia L.L.
S-a încuviinţat ca pe viitor minorul să poarte numele de familie „L.”.
S-a încuviinţat schimbarea prenumelui copilului din C.E. în A.D.
S-a dispus ca Primăria municipiului Turda să efectueze respectivele menţiuni în registrul de stare civilă cu privire la naşterea înregistrată sub nr. 75 din 22.02.2005.
Aceeaşi primărie a fost obligată să elibereze pe seama minorului un nou act de naştere în care părinţii fireşti să fie înscrişi ca fiind L.A. şi L.L..
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că nici unul din părinţi nu şi-a asumat obligaţia îngrijirii minorului, mama refuzând internarea într-un centru maternal drept pentru care minorul a fost plasat la AMP T.V. prin Hotărârea nr. 515 din 28.07.2005.
De la acea dată, nici părinţii fireşti şi nici rudele apropiate nu s-au interesat de minor drept pentru care prin Sentinţa civilă nr. 35 din 14.03.2007 a Tribunalului Cluj s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne a minorului, încă la acea dată existând consimţământul expres al mamei cu privire la procedura de adopţie.
Urmare acestei hotărâri, a fost identificată familia adoptatoare L.A. şi soţia L., posesori ai atestatului de familie adoptivă nr. 05 din 14.02.2007 eliberat în baza Dispoziţiei nr. 111 din
14.02.2007 a DGASPC Cluj.
Cu privire la raportul de anchetă psihosocială s-a constatat că minorul este puternic ataşat de soţii L., acesta simţindu-se în siguranţă şi totodată protejat de această familie.
Potrivit raportului final de evaluare a relaţiilor dintre copil şi adoptatori s-a constatat o evoluţie favorabilă a copilului în mediul oferit de adoptatori, relaţiile dintre aceştia fiind consolidate şi pline de afecţiune.
Evoluţia minorului în familia de adopţie este o evoluţie pozitivă astfel că este îndeplinită de către familia adoptatoare condiţia primordială a interesului superior al minorului.
Împotriva acestei sentinţe pârâţii H.C. şi H.R., au declarat recurs în termen legal, solicitând instanţei admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantei.
În motivarea recursului pârâţii au arătat că s-au căsătorit în anul 2007 şi sunt incluşi pe lista de priorităţi a fondului locativ a Primăriei Turda pentru atribuirea unei locuinţe din fondul social iar pârâtul H.C. are un handicap grav de gradul I ce necesită însoţitor permanent şi are un venit de 700 lei.
La naşterea minorului H.C.E. pârâţii nu au avut posibilităţi materiale pentru a oferi un trai decent copilului, astfel încât a fost nevoit să-l lase la reclamantă până la rezolvarea problemelor materiale.
În aceste condiţii, pârâţii arată că nu sunt de acord cu adopţia copilului, cu schimbarea numelui şi prenumelui copilului şi doresc să ia copilul spre creştere şi educare în familia lor.
Reclamanta D.G.A.S.P.C. Cluj prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind temeinică şi legală.
În susţinerea poziţiei procesuale reclamanta a arătat că minorul s-a ataşat de familia adoptivă unde se simte în siguranţă, iubit, valorizat şi protejat.
Pârâţii recurenţi prin motivele arătate în cererea de recurs nu urmăresc interesul superior al copilului, motiv pentru care se impune respingerea recursului.
Pârâţii intimaţi L.A. şi L.L., prezenţi personal în şedinţa publică din 24.10.2008, au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.
Pârâtul intimat Consiliul Judeţean Cluj şi pârâta intimată Primăria mun.Cluj Napoca deşi legal citaţi nu şi-au delegat reprezentant în instanţă şi nu au depus întâmpinare, prin care să îşi exprime poziţia procesuală.
În probaţiune, recurenta H.R. a depus o copie după cartea de identitate provizorie seria C.P nr.511588 din care rezultă că si-a schimbat numele în urma încheierii căsătoriei cu tatăl minorului, H.C.
Analizând sentinţa criticată prin prisma motivelor de recurs invocate, a apărărilor formulate şi ale prevederilor Legii nr.273/2004, Curtea reţine următoarele :
Astfel, din cuprinsul cererii de recurs rezultă cu evidenţă faptul că pârâţii H.R. şi H.C. se opun încuviinţării adopţiei copilului H.C. Emeric şi doresc reintegrarea acestuia în familia naturală solicitând încredinţarea minorului spre creştere şi educare.
Ulterior, pronunţării sentinţei recurate, Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei a fost modificată şi completată prin OUG nr.102/2008 care a intrat în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, respectiv la data de 05.09.2008.
Procedura încuviinţării adopţiei reglementată de secţiunea a 4-a din Legea nr.273/2003 este completată prin art.361 introdus de OUG nr.102/2008 potrivit căruia, instanţa poate solicita din nou consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti, dacă există indicii că după data la care consimţământul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial. Direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei interne are obligaţia să aducă la cunoştinţa instanţei, prin intermediul direcţiei în a cărei rază administrativ teritorială se află domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, dacă este cazul, existenţa oricăror elemente noi cu privire la situaţia părintelui firesc ori a familiei extinse, care ar putea determina modificarea finalităţii planului individualizat de protecţie.
Chemarea părinţilor fireşti în faţa instanţei competente să încuviinţeze adopţia se face prin invitaţie adresată acestora, în camera de consiliu, fără a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, în orice fel, divulgarea identităţii sau altor informaţii cu privire la persoana ori familia adoptatoare.
În cazul în care părinţii se prezintă personal în faţa instanţei şi îşi exprimă refuzul de a mai consimţi la adopţie, instanţa suspendă soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. Declaraţia părinţilor fireşti împreună cu încheierea de suspendare se comunică direcţiei competente potrivit art.22 alin.3, care va formula cerere de revizuire a hotărârii de deschidere a procedurii adopţiei. Dispoziţiile art.231 şi 232 se aplică în mod corespunzător.
Este de observat că, din considerentele sentinţei civile nr.35/14.03.2007 a Tribunalului Cluj, prin care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne pentru minorul H.C.E., rezultă că mama copilului s-a prezentat în instanţă şi a arătat că este de acord cu deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului.
Consimţământul tatălui minorului nu a fost dat în faţa instanţei de judecată deoarece mama copilului a arătat că acesta este grav bolnav, netransportabil, iar tribunalul nu a motivat expres hotărârea în acest sens, contrar dispoziţiilor art.13 şi art.18 alin.1 din Legea nr.273/2004.
În această situaţie, în opinia Curţii, căsătoria părinţilor copilului reprezintă un element nou de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial dat numai de mama copilului, pârâta H.R. (fostă V.).
Prin urmare, pentru respectarea deplină a prevederilor art.8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30/1994, care garantează dreptul oricărei persoane la respectarea vieţii sale private şi de familie, este necesară solicitarea din nou a consimţământului la adopţie al părinţilor fireşti ai copilului, această probă neputând fi administrată în faţa instanţei de recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.312 alin.3 şi art.3041 C.pr.civ., va admite recursul pârâţilor H.C. şi H.R., va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe deoarece modificarea hotărârii atacate nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe noi.
În rejudecare, instanţa de fond va soluţiona cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta DGASPC Cluj conform procedurii de încuviinţare a adopţiei reglementată de art.34-38 din Legea nr.273/2004, aşa cum a fost modificată şi completată prin OUG nr.102/2008.<
| ← Adopţie. Etapele procedurii. Condiţii. Consimţământul... | Rectificarea unei înscrieri făcute în temeiul unei hotărâri... → |
|---|
