Anulare act administrativ. Jurisprudență Alocaţii
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Hotărâre nr. 867 din data de 02.10.2017
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant S R A și pe pârât AGENȚIA PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A JUDEȚULUI BACĂU, având ca obiect anulare act administrativ dosar 77/32/2017 Curte de apel BC.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 13.09.2017 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta sentință când s-au pus concluzii pe fond, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la data de 27.09.2017 și respectiv pentru astăzi 02.10.2017, când a deliberat și a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău la data de 06.02.2017 sub dosar nr. 77/32/2017, reclamanta S R A a solicitat în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A JUDEȚULUI BACĂU anularea deciziei nr. 1474874035565/26.09.2016 precum și a răspunsului la ceastă contestație comunicat la data de 09.01.2017, emiterea unei noi decizii care să țină cont de împrejurarea că la data de 17.01.2015 a născut nu unul ci doi copii, astfel încât se impune acordarea stimulentului de reinserție în cuantumul stabilit de lege și pentru S T S în același cuantum ca cel stabilit pentru sora sa S S M , precum și obligarea pârâtei la plata acestui stimulent de la momentul întoarcerii sale în activitate, respectiv de la data de 26.09.2016.
În motivare a indicat în esență faptul că, sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. 1 din OUG 111/2011, art. 7 alin. 2 din OUG 111/2010, art. 2 alin. 1 din HG 52/2011, art. 9 alin. 1 din OUG 111/2011 întrucât la data de 17 ianuarie 2015 a născut nu unul ci doi copii, decizia contestată făcând referire numai la unul dintre copii.
Reclamanta a mai menționat faptul că, stimulentul de reinserție aparține aceleiași categorii de măsuri sociale privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, sunt drepturi de asistență socială instituite pentru sprijinirea familiei și, în mod evident, fiecare dintre copii aduce un plus de greutate in familie în asigurarea condițiilor pentru creșterea și dezvoltarea sa, iar gradul de dificultate nu crește cu un procent pentru fiecare copil, ci fiecare copil are, în mod cert, nevoile sale distincte, egale, cel puțin în perioada de creștere și îngrijire copil cu a fratelui său. Apreciază că pentru fiecare dintre copii născuți, principiul este un copil, un drept de asigurări sociale egal cu al altui copil, aceasta însemnând atât indemnizația de creștere și îngrijire cât și stimulent de inserție.
Reclamanta a mai menționat faptul că, este adevărat că, pe de altă parte, stimulentul se acordă părintelui ca factor de influență în sensul de a-l determina să reia activitatea lucrativă, însă aici intervine argumentul logic că, în situația în care acesta beneficiază de două indemnizații egale pentru fiecare dintre gemeni, nu este atractiv pentru acesta să revină la muncă, în cazul în care i se acordă un singur stimulent.
Reclamanta a mai indicat faptul că, acest efect și această analiză în balanță se poate face numai pentru situația dreptului de asigurări sociale pentru gemeni, nu și în cazul unei sarcini unice, în care este evident că venitul plus stimulentul depășesc indemnizația de creștere copil, ce este din start mai mică decât venitul salarial - 85 % (din media veniturilor), însă în cazul sarcinilor multiple, ca efect combinat al prevederilor legale cu cel al Deciziei nr. 26/14.11.2011 a ICCJ, pentru ca stimulentul să-și atingă sensul, trebuie să fie acordat pentru fiecare copil, păstrând corespondența calitativă cu indemnizația de creștere și îngrijire copil.
Reclamanta a solicitat judecata cererii și în lipsă.
În susținere a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
La data de 02.03.2017 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de pârâtă prin care s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a indicat în esență faptul că, cele două drepturi reglementate de art. 2 și 7 au fost reglementate de legiuitor în scopuri diferite. Spre deosebire de indemnizația de creștere a copilului, stimulentul de inserție este un drept reglementat în beneficiul părinților , acesta acordându-se cu scopul de a încuraja părinții să obțină venituri impozabile înainte de expirarea concediului pentru creșterea copilului, stimulentul de inserție adăugându-se veniturilor obținute de părinte, în timp ce indemnizația pentru creșterea copilului se acordă în interesul copilului.
În drept, au fost invocate prevederile art. 201 coroborat cu art. 205 Cod procedură civilă, art. 2, art. 5, art. 7 din OUG 111/2010, HG 52/2011, OUG 111/2010, HG 52/2011.
În susținere a fost depus materialul probator care a stat la baza emiterii actului administrativ contestat.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, Tribunalul reține următoarele:
În fapt, prin decizia nr. 1474874035565/26.09.2016 emisă de Agenția Județeană pentru plăți și inspecție socială Bacău s-a decis aprobarea acordării dreptului constând în stimulent de inserție în cuantum de 531 de lei pentru reclamantă în calitate de reprezentant legal al copilului S S M , dreptul acordându-se începând cu data de 27.09.2016.
În drept, conform prevederilor art. 7 din O.U.G. 111/2010 (forma în vigoare la data emiterii actului contestat): (1) Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obțin venituri supuse impozitului potrivit art. 3 au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizației stabilit la art. 2 alin. (2).
(2) Pentru persoanele care obțin venituri supuse impozitului potrivit art. 3, cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, acordarea stimulentului de inserție se prelungește astfel:
a) până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;
b) până la împlinirea de către copil a vârstei de 4 ani, în cazul copilului cu handicap, fără a beneficia în această perioadă de prevederile art. 31 alin. (1) și (2).
(3) În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară și solicită dreptul la stimulent de inserție, plata acestei indemnizații se suspendă.
Conform prevederilor art. 2 alin. 1 din HG 19.01.2011 (1) Drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), art. 5, art. 7 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (4) și art. 9 alin. (4) și (5) din ordonanța de urgență se cuvin pentru fiecare naștere sau, după caz, pentru fiecare situație prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanța de urgență.
Reclamanta contestă decizia nr. 1474874035565/26.09.2016 emisă de Agenția Județeană pentru plăți și inspecție socială Bacău întrucât prin aceasta s-a acordat un unic stimulent de inserție în cuantum de 531 de lei deși la data de 17.01.2015 a născut doi copii gemeni respectiv pe S Theodor - Ștefan și pe S Sophia - Maria, susținând că se impune acordarea unui stimulent pentru fiecare dintre copii.
Tribunalul reține faptul că, în mod corect pârâta a acordat un singur stimulent și nu două așa cum solicită reclamanta pentru următoarele considerente.
Astfel, plecând de la scopul legii, se constată faptul că, există o diferență între natura juridică a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și natura juridică a stimulentului de inserție.
Așa cum s-a reținut prin decizia nr. 26/2011 pronunțată de ICCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii în dosarul nr. 21/2011, acordarea acestui drept (indemnizația lunară pentru creșterea copilului) se raportează la interesul copilului, scopul declarat de legiuitor la adoptarea acestui act normativ precizând în mod clar că beneficiarul final al acestei forme de protecție socială este copilul ca titular de drepturi. Având în vedere scopul legiuitorului, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că indemnizația lunară pentru creșterea copilului se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, prevederile legale fiind modificate în mod corespunzător după pronunțarea acestei decizii, în prezent, art. 5 din OUG 111/2010 prevăzând faptul că, nivelul indemnizației lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.
Pe de altă parte, stimulent de inserție se acordă părintelui și nu copilului, aspectul rezultând explicit din textul de lege și, prin urmare nu înlocuiește indemnizația pentru creșterea copilului. Însăși denumirea dată de legiuitor dreptului de care beneficiază părintele la întoarcerea anticipată la locul de munca conduce la concluzia că menirea acestuia este de a stimula părintele să se întoarcă la activitatea profesională prin adăugarea unui spor la drepturile salariale cuvenite pentru postul ocupat.
Ca atare, de vreme ce titularul dreptului la acordarea stimulentului de inserție este părintele și, acesta a optat pentru suspendarea acordării indemnizației pentru creșterea copiilor, acesta nu are temei legal pentru a pretinde aplicarea regimului juridic propriu indemnizației, aceasta din urmă fiind reglementată printr-o normă de strictă interpretare care nu se poate extinde la o altă situație decât cea reglementată.
Așadar, decizia nr. 26/2011 pronunțată de I.C.C.J. în soluționarea unui recurs în interesul legii în dosarul nr. 21/2011 nu se poate aplica mutatis mutandis și cu privire la stimulentul de inserție având în vedere faptul că, aceasta a analizat strict art. 1 alin. 1 și art. 6 alin.1 din OUG nr. 148/2005, sub aspectul dreptului fiecărui copil născut dintr-o sarcină multiplă, la o indemnizație lunară și nu a analizat stimulentul de inserție, raționamentul ICCJ pornind de la scopul acordării acestui drept, or, așa cum s-a arătat scopul acordării stimulentul de inserție de diferit și raționamentul din decizia indicată nu s-ar putea aplica prin analogie.
O interpretare contrară, ar reprezenta o adăugare la lege, ceea ce nu îi este permis interpretului, potrivit principiului "Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus";
Tribunalul mai reține faptul că, diferența de regim juridic dintre cele doua drepturi se justifica si prin aceea ca indemnizația se acorda pentru perioada concediului pentru creșterea copilului, perioada in care părintele nu obține venituri impozabile, iar stimulentul de inserție se adaugă la veniturile impozabile obținute de către părinte.
Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă în considerarea faptului că părintele se află în concediu pentru creșterea copilului și astfel nu mai obține venituri. Prin urmare, este firesc ca plata acestei indemnizații să fie suspendată în condițiile în care părintele își reia activitatea, indemnizația pentru creșterea copilului neputând fi cumulată cu veniturile impozabile obținute de părinte. Suspendarea plății indemnizației prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. a nu conduce însă la concluzia că stimulentul de inserție înlocuiește indemnizația pentru creșterea copilului, natura juridică a celor două drepturi fiind diferită.
Această împrejurare rezultă și din faptul că cele două drepturi se acordă pentru perioade diferite.
Astfel, indemnizația pentru creșterea copilului reglementată de art. 2 din O.U.G. 111/2010 se acordă până la împlinirea de către minor a vârstei de 2 ani respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, iar stimulentul de inserție prevăzut de art. 7 din O.U.G. 111/2010 se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani respectiv 4 ani în cazul copilului cu handicap.
De asemenea, se reține faptul că, nici în cazul sarcinilor gemelare, indemnizația pentru creșterea copilului nu se acordă în cuantum dublu (câte o indemnizație pentru fiecare copil) ci, conform prevederilor art. 5 din O.U.G. 111/2010 nivelul indemnizației lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) - care se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată - se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.
Așadar, în cazul sarcinilor gemelare indemnizația prevăzută de art. 2 alin. 2 se majorează cu o anumită sumă (având în vedere salariul minim brut în 2016 de 1250 de lei, majorarea de 85% este de 1062, 5 lei).
Prin urmare, nici din această perspectivă nu se poate dispune în sensul dorit de către reclamantă, instanța neputând acorda câtre un stimulent de inserție pentru fiecare copil și, în lipsa oricăror prevederi legale, nu poate majora cuantumul stimulentului de inserție în mod asemănător modului în care se majorează indemnizația lunară pentru creșterea copilului, întrucât în această modalitate s-ar adăuga la lege.
Dacă legiuitorul ar fi dorit ca în cazul sarcinilor gemelare, de tripleți sau multipleți să se majoreze și cuantumul stimulentului de inserție ar fi reglementat în mod expres această posibilitate, instanței nefiindu-i permis decât să interpreteze prevederile legale existente iar nu să adauge la lege.
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea privind pe reclamant S R A cu domiciliul în Bacău, , jud. Bacău și pe pârât AGENȚIA PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ A JUDEȚULUI BACĂU cu sediul în Bacău, , ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la TRibunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, sub sancțiunea anulării cererii.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.10.2017.
| ← Nulitate act. Jurisprudență Asistenţă şi asigurări sociale | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
