Obligaţia de a face. Jurisprudență Asistenţă şi asigurări sociale
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Sentinţă civilă nr. 775 din data de 04.10.2017
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău - Secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. 4300/110/2015 la data de 17.12.2015, reclamantul C.I. , a chemat in judecata pârâții M.A.I.-C.P.S. și I.J.P. solicitând ca pârâtul I.J.P. să-i elibereze o adeverință prin reconstituirea veniturilor din premii obținute in perioada 23.08.1980-31.12.1989, necesara recalculării pensiei iar în ceea ce o privește pe pârâta C.P.S. a M.A.I. la recalcularea pensiei pe baza acestei adeverințe ce va fi eliberata, precum si pe baza Adeverințelor nr 293228/04.08.2015 si nr 324705/13.10.2015, reprezentând venituri obținute din premii in perioada 23.08. 1980- 01.12.1994 si care nu au fost luate in calcul la stabilirea pensiei actuale prin Decizia nr 149238/04.09.2013, conform Adeverinței I.P.J. Bacău nr 206298/26.11.2010. Solicită ca recalcularea sa fie făcută începând cu data nașterii acestui drept.
În motivarea acțiunii se arată, în esență, următoarele :
Reclamantul este nemulțumit de refuzul nejustificat al I.P.J. Bacău de a-i comunica o adeverința cuprinzând premiile obținute in calitate de fost angajat al acestei instituții in perioada 23.08.1980-30.10.2007, necesara la recalcularea pensiei de către C.P.S. a M.A.I. Arată reclamantul că refuzul s-a materializat in faptul ca in perioada 10.03.2014 - 23.10.2015 s-a adresat cu mai multe cereri la care IJP Bacău care a refuzat sa-i răspundă, astfel că până în prezent nu i-au fost comunicate premiile obținute pentru perioada 23.08.1980-31.12.1989, fiind astfel în imposibilitate de a se adresa C.P.S. a M.A.I. cu aceasta adeverința pentru recalcularea pensiei. Ultimul răspuns a fost formulat cu nr 324705/13.10.2015 si a fost primit la data de 23.10.2015 .
Prin adresa nr 293228/04.08.2015 i s-au comunicat doar premiile obținute pentru perioada 1990-2007.
Din adeverința lipsește perioada 23.aug.1980-31.12.1989,aceasta aducandu-i prejudicii, fiind lipsit de un drept al său.. Pentru aceasta perioada i s-a comunicat verbal, de către șeful Serv. Resurse Umane "ca nu se găsește acest dosar" si prin urmare nu au fost identificate premiile. Fata de aceasta situație, a solicitat fostului angajator să reconstituie evidența premiilor obținute, pe cale administrativa, prin verificarea altor dosare de personal aparținând altor angajați, din aceeași perioada .
Fostul angajator invocând diverse motive nu a procedat la reconstituire.
Mai arată reclamantul că premiile obținute de către toti angajații M.A.I. in perioada de activitate 1980- 01.12.1994, se evidentiau pe State de Plata de Premiere separat de statele de plata lunare, acestea nefiind cumulate in totalul veniturilor lunare. Aceste state de plata a premiilor aveau ca termen de păstrare 10 ani, dupa regimul actelor de casa, dupa care se distrugeau, asfel ca odată cu intrarea in vigoare a Legii 263/2010, nu au putut fi incluse în calcul toate premiile obținute pe parcursul activitatii unui angajat al M.A.I., inclusiv al I.PJ. Bacău, Apreciază reclamantul că veniturile din premii se pot reconstitui pentru aceasta perioada limitată,
Atașat acțiunii s-au depus înscrisuri : cererea către IPJ Bacău din 10.03.2014si răspunsul cu nr 1250285/04.04.2014; cererea către IPJ Bacău din 03.06.2014 si răspunsul nr 922506/22.08.2014; cererea către IPJ Bacău din 08.10.2014 si răspunsul nr 923525/29.12.2014; cererea către IPJ Bacău din 15.01.2015 si răspunsul nr 291020/19.03.2015; cererea către IPJ Bacu din 24.06.2015 si răspunsul nr 293042/04.08.2015; cererea către C.P.S. din 21.08.2015si răspunsul nr 149238/03.09.2015; cererea către IPJ Bacău din 10.09.2015si răspunsul nr 293758/14.10.2015; cererea către C.P.S. din 21.10.2015; cererea către C.P.S. din 05.11.2015 si răspunsul nr 635967/19.11.2015; decizia nr 149238/22.10.2014 - f. 6-34 ds.
La data de 5 ianuarie 2016, la solicitarea instanței, reclamantul a depus motivele de drept și de fapt ale cererii, f. 40 , în care se arată că motivul de fapt al acțiunii sale este reprezentant de refuzul nemotivat al celor două instituții pârâte de a-i elibera o adeverință de venituri din premii și de a i se recalcula pensia pe această bază iar în drept a invocat dispozițiile art 1 , art. 8 alin 1 si următoarelor din Legea nr 554/2004 privind Contenciosul Administrativ , actualizata , art 127 alin 5 din HG 257/2011 , Adresa MAI 3739580/2012 si Comunicatul 340/02.07.2012 . Legea nr 263/2010.
La data de 8 februarie 2016, pârâtul M.A.I. D.G.J., a depus la dosar întâmpinare, f. 47- 49 dosar, prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I., motivat de următoarele aspecte:
Deși din modalitatea de formulare a capetelor de cerere aceasta apare ca fiind o acțiune care are ca obiect obligația de a face, solicită a se observa că din motivarea în fapt și în drept a cererii reiese că obiectul acesteia s-ar circumscrie unui presupus refuz nejustificat. În aceste condiții, apreciază că pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui interes. Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului (M.A.I.) și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În situația de față primul capăt al cererii vizează obligarea I.P.J. Bacău la comunicarea către reclamant a unei adeverințe "prin reconstituirea veniturilor din premii obținute în perioada 23.08.1980-31.12.1989", context în care trebuie observat că unitatea menționată, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are personalitate juridică, fiind condusă de un inspector șef, cu competență deplină de soluționare a cererii supuse cenzurii instanței prin acțiunea dedusă judecății.
Pe cale de consecință, solicitarea de a obliga I.P.J. Bacău să efectueze anumite activități ce cad în competența sa, care, în prealabil, a făcut obiectul unei cereri extrajudiciare la care nu s-a dat curs, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu unitatea despre care se pretinde că nu a soluționat respectiva cerere în termenul prevăzut de lege, sau că a refuzat nejustificat să soluționeze cererea și nu cu autoritatea publică din care aceasta face parte, care, în acest caz, este străină de cauză și, pe cale de consecință, nu i se poate imputa conduita unității care a soluționat efectiv cererea.
De asemenea, ținând cont de susținerile reclamantului și de faptul că aceasta nu și-a precizat acțiunea față de MAI , apreciază că nu se justifică chemarea în judecată în cauză a M.A.I., în calitate de pârât.
Dacă se are în vedere chemare în judecată a M.A.I. pentru soluționarea celui de al doilea capăt de cerere, apreciază acest pârât că nici din această perspectivă nu poate avea calitate procesuală pasivă. întrucât atribuțiile M.A.I. sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007, cu modificările și completările ulterioare, fără însă ca printre acestea să se numere activități legate de stabilirea și plata drepturilor de pensie.
La data de 8 februarie 2016 , I.P.J.B., a depus la dosar întâmpinare, f. 57 - 58 ds., solicitând respingerea acțiunii. În întâmpinare se arată, în esență că reclamantul și-a desfășurat activitatea la IPJ Bacău în perioada 23.08.1980-.11.10.2007, când și-a încetat raporturile de serviciu cu Poliția Română, în conformitate cu prevederile art.69 alin.l lit.a din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului.
In aplicarea Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor publicat în Monitorul Oficial nr.441/30.06.2010 și a HG nr.735/2010, pentru reglementarea modului de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 527/28.07.2010, reclamantul, la data de 10.03.2014, a solicitat eliberarea unor adeverințe din care să rezulte veniturile din premii din toată perioada în care acesta a fost angajat.
Conform procedurilor de lucru, Serviciul Resurse Umane a înaintat o fișă individuală cu locurile de luncă, funcțiile îndeplinite și pozițiile în statele de organizare ale unității, referitor la reclamant, către Serviciul Financiarul, ținând cont de documentele justificative aflate în arhiva proprie.
Astfel, în data de 04.04.2014, prin adresa nr. 1250285, Serviciul Financiar i-a comunicat reclamantului faptul că pentru perioada ianuarie 1980- noiembrie 1994. premiile au fost achitate prin casieria unității, iar actele de casă au o durată de păstrare de 10 ani și nu se mai dețin astfel de acte. De asemenea, reclamantului i s-a comunicat că din luna decembrie 1994 si până în luna octombrie 2007 premiile acordate se regăsesc în totalul drepturi brute lunare din adeverința de venit, comunicată anterior reclamantului, nr. 206298 din data de 26.11.2010.
Ulterior, prin mai multe petiții, reclamantul solicită eliberarea unei adeverințe din care să rezulte veniturile obținute din premii pentru perioada 01.09.1980-noimebrie 1994. De fiecare dată i s-a răspuns acestuia, comunicându-i-se faptul că premiile obținute în perioada 23.08.1980-01.12.1994 nu sunt incluse în totalul veniturilor brute lunare și nu au fost incluse nici în adeverința cu veniturile individuale nr. 206298/26.11.2010.
Din studiul dosarului de personal, respectiv "Fișa personală"- caracter "SECRET", capitolul "RECOMPENSE", Serviciul Resurse Umane au identificat, în fișa olografă, un număr de 5 premii, ca fiind acordate în perioada 25.03.2006-22.06.2007, conform Ordinelor șefului inspectoratului.
Extinzând verificările, în arhiva serviciului, în volumele cuprinzând Ordine ale șefului inspectoratului prin care au fost acordate premii polițiștilor, aceștia au identificat, arhivate, în volume diferite (ani diferiți), 11 premii acordate reclamantului pentru perioada 04.10.1990-04.11.1994. Premiile identificate au fost comunicate Serviciului Financiar, în vederea valorificării. Insă Serviciul Financiar a comunicat Serviciului Resurse umane faptul că aceste premii nu au fost incluse în veniturile brute, motivat și de faptul că nu au fost oprite contribuții pentru C.p., drept urmare nu pot fi incluse în veniturile realizate pentru calculul pensiei. De asemenea, s-a comunicat faptul că doar premiile din perioada 25.03.2006-22.06.2007 au fost incluse în adeverința de venit.
Astfel, prin adresa nr.923525 din 29.12.2014 a Serviciului Resurse Umane, reclamantului i s-a comunicat toate premiile obținute de către acesta în anii în care a fost angajat al IPJ Bacău.
Se mai arată în întâmpinare că pentru perioada 1980-1989 nu au identificate , în arhiva serviciului, alte înscrisuri din care să rezulte premii obținute de către reclamant, deoarece statele de plată au un termen de păstrare de 10 ani.
La data de 23 februarie 2016 reclamantul a depus la dosar , f. 62, răspuns la întâmpinare prin care a arătat că a solicitat prin acțiunea principală judecata în contradictoriu și cu C.p. a M.A.l. care este o structura cu personalitate juridica si asigura reprezentarea in fata instanțelor de judecata in litigiile in care sunt parte .
Se mai arată că a solicitat chemarea în judecată a MAI , deoarece C.P.S. a M.A.l. refuza nemotivat să-i recalculeze pensia la cererile nr 293228/04.08.2015 si nr 324705/13.10.2015 pe baza adeverinței înaintate si a celei ce urmează a fi eliberata de I.J.P. si pentru perioada 1980-1989.
Se mai arată în răspunsul la întâmpinare că I.P.J. Bacău poate dispune prin ordin/ dispoziție sau chiar trimite corpul de control pentru a verifica la Arhiva Serviciului Resurse Umane unde ar trebui sa se afle si Volumul I al Dosarului meu personal din perioada 1980-1989 , volum care nu s-a regăsit, pentru completarea adeverinței nr 293758 din 14.10.2015 (care conține premierea numai din perioada 1990-01.12.1994) si sa dispună masuri legale dupa caz de refacere /reconstituire a Ordinelor de zi pe unitate privind premierea din acea perioada .
Cu privire la M.A.I. a solicitat judecata pentru ca aceasta sa-si exprime poziția privind procedura de evidenta in Dosarele personale ale cadrelor/angajaților a Ordinelor de zi pe unitate privind evidențierea premierii acestora in perioada 1980-1989 , precum si asupra dreptului de a-și studia dosarul personal.
Cu privire la poziția în cauză a Casei de Pensii a M.A.I. si I.P.J. Bacău , apreciază că aceste instituții pot emite ordine in scopul aplicării legii; in cazul polițiștilor s-a emis Comunicatul nr 340/02.07.2012 al Direcției Informare si Relații Publice si Adresa Secretariatului General al M.A.I. nr 3739580/29.06.2012 privind recalcularea pensiilor foștilor angajați ai M.A.I. in baza Legii nr 263/2010, in care vor trebui incluse si veniturile obținute din premii si drepturile salariale obținute in urma acțiunilor din instanțele de judecata.
Cu privire întâmpinarea depusă de pârâtul I.P.J.B., cu nr 421370/03.02.2016 reclamantul a solicitat, prin răspunsul depus la fila 66 ds, sa fie respinse apărările invocate, admiterea lor însemnand incalcarea unui drept al său, mentinandu-și cererea asa cum a fost formulata si nefiind dispus sa renunțe la un drept.
Se mai arată în răspunsul la întâmpinarea IPJ Bacău că dupa sase intervenții in perioada 10.03.2014-10.09.2015, a cerut paratului I.P.J. Bacău sa-i comunice toate premiile obținute in perioada de activitate 01.09.1980-11.10.2007. Dupa aceasta perioada de timp, nejustificat de lunga, a primit doar parțial Adeverința nr 293758/14.10.2015 cu premiile din perioada 1990-2009, iar pentru perioada 1980-1989 nu a primit. Consecința fiind lipsirea de un drept legal care i se cuvine, prin neluarea in calcul a veniturilor aferente acestor venituri la cuantumul pensiei.
În luna ianuarie 2015 a fost invitat la sediul I.P.J. Bacău Serviciul Resurse Umane si i s-a adus la cunoștința ca dosarul personal vol. I pentru perioada 1980-1989 nu se găsește in arhiva, întocmindu-se si un proces verbal in acest sens, care a rămas la dosar.
Cu privire la motivele întarzierii/refuzului acestui răspuns , cum ca aceste premii s-au arhivat doar pentru 10 ani, dupa care s-au distrus , ca acestea nu ar fi fost impozitate si de aceea nu au fost incluse in totalul veniturilor, aceste motive , apreciază că nu îl privesc, nu are nici o culpa in acest sens , acestea sunt culpa paratului , precum si a paratului M.A.I. care a coordonat modalitatea tinerii evidentelor financiar contabile/fiscale etc.
La data de 24.03.2016 - C.P. SECTORIALĂ a M.A.I., a depus la dosar întâmpinare, f. 70 -71 ds., prin care arată că potrivit art. 127 alin. 5 din H.G. nr. 257/2011 "pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din lege, pentru perioadele lucrate anterior datei de 1 ianuarie 2011, veniturile brute/nete, după caz, realizate lunar, ce se utilizează la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale și cele asimilate acestora, ÎNCASATE de beneficiari potrivit legislației în vigoare la data acordării lor, respectiv:
a) retribuția tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensații, indemnizații de conducere/comandă, salarii/solde de merit și alte drepturi similare prevăzute de legislația în vigoare Ia acea dată;
b) sporurile și indemnizațiile acordate în sume fixe sau sub formă de procent din retribuția tarifară lunară/salariul de bază lunar/solda lunară/salariul de bază de încadrare lunar ori din salariul funcției de bază/salariul funcției îndeplinite/solda de funcție/solda funcției de bază, potrivit legislației în vigoare la acea dată;
c) primele/premiile din cursul anului și cele anuale, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată;
În condițiile în care legiuitorul menționează sintagma "ÎNCASAT", angajatorul are obligația culegerii acestor venituri numai din statul de plată, singurul document care atestă de altfel, încasarea sumelor de către angajat.
Apreciază acest pârât că valorificarea "adeverinței" privind primele cu care reclamantul a fost recompensat emisă de către unitatea angajatoare nu întrunește condițiile prevăzute de lege.
Din conținutul "adeverinței" se observă că angajatorul nu a menționat că sumele respective au fost "extrase din dosarul de cadre, conform statelor de plată" și că instituția , conform legii, a utilizat, toate veniturile pe care legea permite să fie luate în calcul certificate de documentele contabile, ce au fost transmise de unitățile în care reclamantul, până la încetarea . raporturilor de serviciu, a activat conform legii.
Apreciază că , în cauză sunt incidente dispozițiile art. 25 din Legea nr. 82/1991 a contabilității, cu modificările și completările ulterioare care menționează că statul^ / de plată/ statul de salarii se păstrează în arhiva unităților angajatoare timp de 50 de ani.
Totodată, conform Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile, documentul justificativ de înregistrare în contabilitate și pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuțiilor și al altor sume datorate, precum și efectuarea plății sumelor cuvenite îl reprezintă statul de plată și adeverințele eliberate potrivit statului de plată, astfel că susținerile reclamantului în sensul evidențierii sumelor în state de plată, sunt nefondate și nesusținute de argumente.
În concluzie, câtă vreme unitatea angajatoare nu poate certifica prin state de plată sau alte documente rezultate ca urmare a aplicării statului de plată sumele primite de către reclamant, care de altfel sunt singurele documente ce pot atesta sumele încasate de către un angajat, apreciază că solicitarea reclamantului cu privire la valorificarea premiilor este nesusținută, aceasta excedând cadrului legal existent.
Neîndeplinirea condiției minimale prevăzute de legiuitor cu privire la evidențierea în statele de plată a sumelor primite de reclamant, conduce în mod indubitabil la eludarea cadrului legal, iar prin această modalitate se poate produce o îmbogățire fără just temei a patrimoniului reclamantului.
Prin răspunsul dat întâmpinării formulate de C.p. Sectorială, depus la fila 75 ds., reclamantul a solicitat respingerea in totalitatea punctului de vedere al paratei, arătând că , C.P.S. a M.A.I. îi recunoaște dreptul la acțiune, si anume, ca in baza art 6 alin 1 lit.c din H.G. nr 257/2011 si art. 127 alin 5 din același act normativ, la calculul punctajului lunar sunt cuprinse: Primele/premiile din cursul anului si cele anuale, acordate potrivit legislației in vigoare la acea data.
Afirmația paratei precum ca angajatorul nu a menționat ca sumele din adeverința au fost extrase din dosarul de cadre, conform statelor de plata, si altfel nu ar îndeplini condițiile prevăzute de lege, nu este verosimila, deoarece se presupune fara tăgada ca orice suma, pentru a putea fi achitata cu titlu de drepturi salariale, trebuie sa poarte semnătura celui care o primește; altfel casierul nu se poate descarcă de gestiunea sumelor înscrise pe statul de plata.
Dupa anii 2000, statele de plata nu se mai semnează, plata făcându-se in format electronic; simpla existenta a extraselor de cont dovedesc plata drepturilor salariale. Documentele care au stat la baza adeverinței eliberate de IPJ Bacău, sunt înscrisuri asemeni celor de mai sus, care dovedesc ca a primit aceste sume de bani.
Faptul ca statele de premiere in cauza nu s-au păstrat, nu poate fi culpa sa având drept consecința privarea de un drept; fiind suficient sa probeze ca a primit aceste sume de bani, cu semnătura Sefului Inspectoratului Județean de Politie Bacău pe Ordinul de Zi pe unitate si stampila instituției, prin care a fost premiat.
In astfel de situație s-ar pune la îndoiala toate sumele achitate ca premii ale căror state de plata nu se mai găsesc sau păstrează. In aceste Ordine de Zi pe Unitate sunt trecute toate cadrele din I.P.J. Bacău premiate in luna si anul respectiv, acest document întocmindu-se in conformitate cu prevederile legale si nu oricum, având caracterul unui document secret de serviciu; ori, conform afirmațiilor paratei, sumele achitate drept premiere nefiind justificate, ar însemna un prejudiciu adus angajatorului I.P.J.Bacau de către persoanele ce au administrat aceste sume de bani; dar nu suntem intr-o astfel de situație.
Prin încheierea de ședință din data de 18 mai 2016 s-a admis excepția necompetenței materiale funcționale a Tribunalului Bacău - Secția a II a și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău - Secția I civilă.
La Secția I a civilă a Tribunalului Bacău, cauza a fost înregistrată sub același număr la data de 30.05.2016.
În ședința de judecată de la termenul din data de 27 ianuarie instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.A.I. , excepție cu care contestatorul a fost de acord. Astfel, prin aceeași încheiere excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I. a fost admisă.
În aceeași ședință, f. 9 ds., contestatorul a precizat că obiectul acțiunii îl reprezintă eliberarea unei adeverințe care să conțină veniturile primite ca premii în perioada 23.08.1980 - 31.12.1989, cu precizarea că pentru perioada 1.01.1990 - 1.12.1994 i s-au comunicat aceste premii. S-a mai arătat de către contestator că solicită recalcularea pensiei cu luarea în considerare a adeverinței nr. 293228 din data de 04.08.2015 care privește perioada 4.10.1990 - 1994 care se regăsește la fila 17 ds. Se mai arată că această adeverință a fost valorificată parțial, respectiv că din aceasta i s-au luat în calcul numai premiile obținute în perioada 25.03.2006 - 22.06.2007.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă instanța urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.A.I., invocată prin întâmpinare, excepție care a fost admisă prin încheierea de ședință din data de 27 ianuarie 2017, motivat de următoarele argumente :
În raport cu pretenția reclamantului, instanța constată că atribuțiile MAI sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, fără însă ca printre acestea să se numere activități legate de stabilirea, revizuirea și plata drepturilor de pensie.
Totodată, potrivit prevederilor art.139 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, colectarea și virarea contribuțiilor de asigurări sociale, precum și stabilirea si plata drepturilor de pensie reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.
De asemenea, art.132 din același act normativ reglementează următoarele:
"(1) Casele de pensii sectoriale se înființează în subordinea Ministerului Apărării Naționale, M.A.I. și Serviciului Român de Informații, după caz, ca structuri cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București. Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituțiile menționate la alin. (1).Activitatea caselor de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) este coordonată metodologic de C.N.P.P.".
Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art. 139 lit. 1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, C. de Pensii S. a M.A.I. "asigură reprezentarea în fata instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi".
In situația de față, solicitarea reclamantului vizează operațiunile specifice de plată, respectiv cea de revizuire a drepturilor de pensie efectuate, potrivit prevederilor OUG nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, de către C.p. S. a M.A.I.
Instanța constată că o instituție publică poate avea calitatea de pârât în cadrul unui proces civil numai în măsura în care prin exercitarea atribuțiilor conferite de lege (categorie în care se înscriu și operațiunile de revizuire și de plată a pensiilor de serviciu) pot leza, cel puțin din punct de vedere subiectiv, drepturile și interesele legitime ale reclamantului.
Or, în situația de față, pretențiile reclamantului pot fi dezbătute în cadrul unui proces civil doar în contradictoriu cu instituția care are atribuții specifice conferite de lege în acest sens, respectiv cu C.p. S. a M.A.I.
Este de reținut6 că revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantului de către C.p. Sectorială a M.A.I. potrivit O.U.G. nr. 1/2011 nu a determinat nașterea vreunui raport juridic de drept administrativ sau de drept al muncii între acesta și M. Administrației și Internelor, întrucât această instituție nu este ținută, prin prisma actelor normative sus-menționate, să răspundă unor pretenții aflate în strânsă legătură cu atribuțiile altor persoane juridice.
Participarea instituției în acest litigiu nu se justifică nici prin prisma faptului că pârâta C.p. Sectorială a M.A.I. se află în subordinea M.A.I., întrucât, în ceea ce privește stabilirea, plata, precum și revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantului, instituția în cauză beneficiază de competență deplină, nefiind necesară aprobarea sau avizarea acestor operațiuni de către M.A.I. (cu atât mai mult cu cât activitatea Casei de Pensii Sectorială a M.A.I. este "coordonată metodologic de CNPP", potrivit art. 1.32 alin. 3).
Raportat la situația de față, capacitatea de a sta în nume propriu în instanță în calitate de pârât a unei instituții publice nu este condiționată de faptul că aceasta se află sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare cu alte autorități, această calitate putând fi apreciată doar în raport cu capacitatea administrativă a instituției, respectiv cu atributul acesteia de a efectua operațiuni administrative în regim de putere publică.
Pe cale de consecință, cererea de chemare în judecată al cărei obiect constă în obligarea unei instituții să efectueze anumite activități ce cad în competența sa, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu instituția care are atribuții legale în domeniul de referință, și nu cu alte autorități publice ierarhic superioare acesteia, care, în acest caz, sunt străine de cauză și, pe cale de consecință, nu li se poate imputa conduita unității subordonate.
Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța retine că acțiunea de față nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt reținută de instanță : Reclamantul este pensionar al C.P.S. a M.A.I. de la data de 11.10. 2007 , in baza Legii nr 179/2004 .
Odată cu intrarea in vigoare a noii legi a pensiilor, Legea 263/2010 , art.2 lit c si d , care are ca temei calcularea pensiilor pe principiul contributivitatii ,, in baza OUG nr 1/2011 angajatorul I.P.J.B. a comunicat prin Adeverința nr 206298/26.11.2010 veniturile lunare individuale obținute de reclamant in perioada 23.08.1980 - 11.10.2007.
Deoarece in aceasta adeverința nu au fost incluse si veniturile din premii din perioada 23.08.1980 - 01.12.1994 , celelalte premii fiind incluse in veniturile individuale nete , s-a adresat angajatorului I.P.J.Bacău , sa-i elibereze o adeverința cu aceste premii si pe baza căreia Casa Sectoriala de Pensii a MAI sa-i recalculeze pensia .
Premiile din perioada 23.08.1980 - 01.12.2004 nu au fost incluse in Adeverința nr 202298/26.11.2010, deoarece in aceasta perioada premiile se achitau pe liste de plată întocmite numai pentru premiere, acestea având caracter de acte de casa si termen de păstrare 10 ani , dupa care erau distruse , si nu se adăugau la statele de plata lunare care aveau ca termen de păstrare 50 ani.
După data de 01.12.2004, statele de premiere se cumulau cu drepturile salariale lunare si se regăsesc in statele de plata, ele regasindu-se deci in adeverința ce a stat la baza calculării actualei pensii.
Desi listele de premiere nu se mai găsesc sub aceasta forma din motivele invocate mai sus, dovada întocmirii lor in acea perioada s-ar afla la dosarul personal al reclamantului, pe care il păstrează Serviciul Resurse Umane al IPJ Bacău pentru fiecare angajat in parte, sub forma unui ORDIN DE ZI PE UNITATE , el conținând: gradul, numele si prenumele si suma acordata (premiul), cu semnătura de aprobare a Șefului Inspectoratului pentru toti premiații din inspectorat; premierea având caracter de recompensa; in dosar, printre altele, se consemnau si recompensele si sancțiunile .
Începând cu data de 10.03.2014, reclamantul s-a adresat I.J.P. Bacău cu mai multe cereri ( f. 7, 9, 11, 13,ds. ) prin care solicita să-i elibereze aceasta adeverința cu veniturile din premii pentru perioada 23.08.1980 -01.12.2004.
Fostul angajator IPJ Bacău a emis astfel adeverința nr. 293228 din data de 04.08.2015, f. 17 ds., în care sunt evidențiate veniturile individuale realizate din premii în perioada 1980 - 2007 , cu mențiunea că pentru perioada 23.08.1980 - 31.12.1989 nu au fost identificate premii.
Reclamantul este nemulțumit de faptul că această adeverință i-a fost valorificată parțial astfel :
- pentru perioada 23.08.1980 - 31.12.1989 nu au fost identificate premii drept pentru care solicită IPJ să-i reconstituie aceste premii din dosarele de personal ale altor colegi ;
- pentru perioada 4.10.1990 - 4.11.1994 nu i s-au luat în calcul aceste premii și solicită ca pârâta C.S.P. să i le valorifice :
- pentru perioada 25.03.2006 - 22.06.2007 reclamantul a arătat că acestea au fost avute în vedere la stabilirea pensiei.
Față de aceste nemulțumiri legate de conținutul adeverinței mai sus indicate, instanța reține dispozițiile legale incidente astfel :
Art. 40 litera h din Codul Muncii, angajatorul are obligația " să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului";.
Art.125 din HG 257/2011:,, Angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deținute, în adeverințele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie";.
Art. 25 din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilității actualizată 2017
(1) Registrele de contabilitate obligatorii și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) se pot stabili, în mod justificat, prin ordin al ministrului finanțelor publice, registrele de contabilitate și documentele justificative care se păstrează timp de 5 ani*).
Soluția instanței :
Cu privire la perioada 23.08.1980 - 31.12.1989 pentru care nu au fost identificate premii și pentru care se solicită ca IPJ să fie obligată să-i reconstituie aceste premii din dosarele de personal ale altor colegi și să îi emită o nouă adeverință cu premiile și recompensele încasate, în condițiile în care acesta i-a eliberat deja adeverința nr. 293228 din data de 04.08.2015, f. 17 ds., prin care s-au menționat toate recompensele în bani (premiile) cu care acesta figurează în arhiva unității, nu poate fi primită. Mențiunile din adeverință au la bază fila ,,recompense"; din dosarul de personal al reclamantului, aflată în arhiva angajatorului. Însuși reclamantul a recunoscut că premiile nu erau trecute pe statele de plată, că acestea erau plătite direct din casierie, că veniturile menționate în acea adeverință sunt corecte pentru alte perioade, nemulțumirea sa fiind în legătură cu faptul că lipsește perioada 23.08.1980 - 31.12.1989.
Instanța constată că în această adeverință se menționează că datele din care au fost extrase informațiile sunt în arhiva acestui serviciu iar angajatorul și-a asumat acest înscris, fiind semnat de către șeful inspectoratului, de către seful serviciului Resurse Umane, purtând și ștampila unității.
În conformitate cu dispozițiile legale mai sus enunțate, angajatorului nu i se poate solicita, prin urmare, decât eliberarea datelor care rezultă din evidențele aflate în posesia sa, or, în acest caz, acesta a arătat că nu se mai regăsesc în arhiva sa evidența premiilor achitate în perioada 23.08.1980- 31.12.1989 - reclamantul neproducând dovada contrară.
In aceasta situație, instanța constată ca nu poate fi vorba despre reaua voința din partea paratei de a comunica toate veniturile din premii pe care reclamantul le-a solicitat, fiind vorba despre o imposibilitate obiectiva de a le mai deține si comunica, mai ales ca unitatea unde a lucrat reclamantul a păstrat aceste evidențe de plată a premiilor timp de 10 ani, conform art. 25 alin.1 din legea nr.82/1991. fiind respectat termenul legal de păstrare mai sus menționat.
Instanța considera ca parata si-a îndeplinit in mod legal obligația de a comunica reclamantului acele documente cu veniturile din premii pe care reclamantul le-a obținut, din propria arhiva, nefiind vorba despre o rea voința in a necomunica cele solicitate, ci doar de o imposibilitate obiectiva in acest sens prin nedeținerea acestor acte.
Cu privire la solicitarea reclamantului ca angajatorul să reconstituie pe cale ad-tivă înscrisurile în care s-ar fi evidențiat premiile obținute, instanța , în virtutea rolului active a solicitat pârâtului IPJ Bacău să procedeze la verificări în dosarele de personal ale rezerviștilor indicați de reclamant, respectiv d-nii N.A., P.V. și M.G.. Prin răspunsul înaintat instanței, depus la fila 48 ds., pârâtul IPJ Bacău a comunicat că în urma verificărilor efectuate în dosarele de personal ale rezerviștilor N.A., P.V. și M.G., există mențiuni consemnate pe fișele matricole, la rubrica " recompense"; cu privire la acordarea de premii în perioada de referință 1980 - 1989 astfel : pt. N.V. în 1980, 1981, 1982, 1983, pentru d-l P.V. în 1980, 1081, 1982, pt. d-l M.G. în 1980 , 1981 și 1982. De asemeni instanța reține că pârâta a procedat la verificarea altor dosare de personal ale altor lucrători care și-au desfășurat în aceeași structură cu reclamantul, respectiv d-l S.G. și d-l G.M. . În toate aceste dosare nu s-a identificat niciun document tip tabel sau similar, însoțit sau nu de alte acte din care să rezulte acordarea de premii în bani reclamantului pentru perioada 1980 - 1989.
Cu privire la perioada 4.10.1990 - 4.11.1994 pentru care nu i s-au luat în calcul aceste premii, solicitând ca pârâta C.S.P. să fie obligată să le valorifice, instanța reține că nici această cerere nu poate fi primită.
Instanța reține că prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 517 al.(4) Cod procedură civilă , s-a statuat că :
"Contributia pentru asigurarile sociale de stat a fost instituita in sarcina angajatorilor, initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contributia se aplica asupra castigului brut realizat de salariati.
Cu alte cuvinte, atat angajatorul, cat si salariatul contribuiau la sistemul de asigurari sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regaseste si in reglementarea actuala.
Sub acest aspect este de retinut ca nu poate fi primita teoria potrivit careia s-ar face o aplicare retroactiva a Legii nr. 19/2000 in ceea ce priveste principiul contributivitatii, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au nascut anterior datei de 1 aprilie 2001.
Sistemul public modern de pensii si alte drepturi de asigurari sociale instituit prin Legea nr. 19/2000 are la baza principiile unicitatii, egalitatii, solidaritatii sociale, obligativitatii, contributivitatii, repartitiei si autonomiei, conform art. 2 din lege, iar aceste principii pot fi identificate intr-o forma sau alta si in legislatia aplicabila anterior intrarii in vigoare a acestei reglementari.
In privinta sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, art. 10 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, in forma sa initiala, prevedea ca baza de calcul al pensiei o constituie retributia tarifara, iar prin Legea nr. 49/1992 acest text de lege a fost modificat in sensul ca la stabilirea drepturilor de pensie erau avute in vedere salariul de baza si o serie de sporuri cu caracter permanent, care nu intrasera anterior in aceasta baza.
Ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000, s-a prevazut ca la determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, se iau in calcul salariile brute sau nete, in conformitate cu modul de inregistrare in carnetul de munca, sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sunt inregistrate in carnetul de munca si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Prin pct. V din anexa la Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005 au fost enumerate sporurile cu caracter permanent, cu mentiunea ca aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajuluimediu anual, atat pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, iar la pct. VI al acestui act normativ sunt mentionate expres sporurile, diurnele si alte drepturi care nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anula, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Cu referire la interpretarea acestui articol, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recursul in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca dispozitia normativa mentionata este in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece incalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.
In acelasi sens este de precizat ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, respingandu-se exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii prevazute la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, Curtea a precizat ca posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 nu este exclusa de plano.
In alti termeni, includerea sau neincluderea acestor venituri in baza de calcul si incasarea sau neincasarea contributiei de asigurari sociale pentru veniturile prevazute de textele legale care au generat o practica neunitara constituie o problema de fapt, specifica fiecarui caz.
Prin urmare, aplicarea principiului contributivitatii impune luarea in calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, in masura in care acestea au facut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost inregistrate in carnetul de munca sau rezulta din adeverinta, conform legislatiei in vigoare, si s-a platit contributia de asigurari sociale.
In aceste conditii, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii privind interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005.
In plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.
Cu titlu de exemplu este de mentionat Hotararea Curtii Europena a Drepturilor Omului nr. 7 februarie 2012, pronuntata in Cauza Ana Maria Frimu s.a. impotriva Romaniei, prin care Curtea, desi a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilo sociale (relevanta in acest sens este si Cauza Constantin Abaluta s.a. impotriva Romaniei).
De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice, considerandu-se ca dreptul la alocatia de urgenta (pentru care reclamantul platise contributia specifica) reprezinta un drept patrimonial in sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Hotararea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996.
In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.";
În speța de față, instanța constată că din adeverința care se solicită a fi valorificată, nr. 923228/4.08.2015, f. 17 dosar secția II civilă, nu există mențiune din partea angajatorului că pentru aceste sume s-au plătit contribuții. Mai mult , prin întâmpinarea depusă la dosar, angajatorul, f. 58, arată că aceste premii nu au fost incluse în veniturile brute, motivat și de faptul că , din aceste premii nu au fost oprite contribuții , drept urmare nu pot fi incluse în veniturile realizate pentru calculul pensiilor.
Pentru argumentele mai sus expuse, instanța va respinge acțiunea formulată împotriva MAI față de lipsa calității procesuale pasive, va respinge ca nefondată acțiunea formulată împotriva IPJ B. și C.S.P. a MAI.
| ← Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Nulitate act. Jurisprudență Asistenţă şi asigurări sociale → |
|---|
