Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 251/2016 din data de 12.02.2016
Titlu: anulare act administrativ
Domeniul asociat: cereri
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr. 251
Ședința publică din 12 februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Grefier
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul R.D. D în contradictoriu cu pârâtele Primarul Orașului .......... și Consiliul Local al Orașului ........., având ca obiect anulare act administrativ și suspendare efecte act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul R.D D și avocat I C, pentru pârâtele Primarul Orașului ........ și Consiliul Local ........
Procedura de citare fiind legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că, prin Compartimentul Registratură al acestei instanțe, la data de 2 februarie 2016, reclamantul a depus al dosar următoarele înscrisuri: adeverința nr. 1122 din 28.01.2016 privind calitatea de membru în Comisia Locală de fond funciar .......; adeverința nr. 1122 din 28.01.2016 privind încetarea acordării indemnizației ca reprezentant proprietari în Comisia de Fond Funciar ....... și copia proceselor verbale ale Ședințelor Comisiei locale de fond funciar ........... privind participarea sa în comisie, iar la data de 8 februarie 2016, Primăria Orașului ................ a depus răspunsul la relațiile solicitate de către instanță.
Instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local ............., față de obiectul litigiului dedus judecății și a acordat cuvântul asupra acesteia și asupra fondului litigiului.
Reclamantul, având cuvântul pe excepție, a arătat că este membru al Comisiei Locale de Fond Funciar, din partea proprietarilor, din anul 2010.
Avocat I C solicită admiterea excepției privind lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local ..........., întrucât Dispoziția contestată a fost emisă de Primarul Orașului ................
Pe fond, Reclamantul solicită anularea Dispoziției nr. 479/01.07.2015 emisă de Primarul Orașului ...............
Avocat I C , pe fondul cauzei, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 2 noiembrie 2015 sub nr. 7093/95/2015, reclamantul R.D.D a chemat în judecată pârâtele Primarul Orașului ........... și Consiliul Local al Orașului .............. solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea Dispoziției Primarului Orașului ............., nr. 479/01.07.2015 privind încetarea acordării indemnizației echivalentă cu media sumelor reprezentând sporul de dificultate acordat celorlalți membri ai Comisiei Locale de fond funciar, precum și obligarea la plata sumelor aferente indemnizației, începând cu data de 01.07.2015 și până la repunerea sa în situația anterioară emiterii dispoziției contestată în prezenta cauză.
În temeiul art. 15 din legea 554/2004 Legea Contenciosului Administrativ și Fiscal a solicitat suspendarea actului administrativ menționat anterior până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, în fapt ca urmare a controlului Curții de Conturi - Camera de Conturi ............ , a fost întocmită Nota nr. 6384/12.06.2015 privind abaterile constatate de echipa de audit a Camerei de Conturi ............ (nota de constatare a echipei de audit fiind confirmată în parte , ulterior , prin Decizia Camerei de Conturi ............. nr. 15814/14,.07.2015) în baza căreia s-a emis Dispoziția Primarului nr. 479/01.07.2015 privind încetarea acordării unor drepturi salariale, conform căreia i-a încetat acordarea indemnizației echivalentă cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalți membri ai Comisiei locale de fond funciar.
A mai arătat că în calitate de reprezentant al proprietarilor, fiind membru al Comisie Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din orașul ..........., fiind numit de către Instituția Prefectului prin Ordinul nr.319/29.10.2010 privind reorganizarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din orașul T , este îndreptățit la această indemnizației conform art. II din Legea nr.263/2006 care prevede că "salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art.12 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului ce se acordă, se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietăților funciare";, aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că, " reprezentanții foștilor proprietari deposedați sau moștenitorii acestora care au solicitat terenuri în termenul legal, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de o indemnizație echivalentă cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalți membrii ai comisiei , salariați ai instituțiilor publice";
Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea 18/1991, republicată, cu completările și modificările ulterioare, coroborate cu prevederile art.2 din HG nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, reprezentanții proprietarilor fac parte obligatoriu din componența comisiei de fond funciar.
De asemenea, a mai arătat că plata acestor drepturi bănești a fost dispusă prin Dispoziția Primarului nr.916/02.11.2010 care prevede că i se acordă acest spor de la data emiterii dispoziției și până la pierderea calității de membru al comisiei de fond funciar și de hotărârile de consiliu prin care s-a aprobat bugetul în care au fost prevăzute sumele necesare acestor plăți.
Conducătorul instituției implicate în aplicarea legilor de fond funciar, având și calitatea de ordonator principal de credite cât și pe cea de organ emitent al deciziei privind stabilirea salariaților și cuantumul sporurilor, conform prevederilor din Legea 215/2001 și ale textelor de lege amintite anterior, are obligația de a stabili anual salariații care beneficiază de acest drept și procentul acordat fiecărui salariat și în aceiași timp, pe aceea de a face diligențele necesare în vederea prevederii sumelor necesare în buget și de a propune aprobarea lui de către consiliul local.
Prin emiterea Dispoziției nr.479/2015, s-a pus în practică doar rezultatul controlului efectuat de către Curtea de Conturi prin care s-a constatat că instituția i-ar fi acordat nelegal indemnizația, dar până la acest moment Dispoziția nr. 916/2010 de acordare a acestui spor, a fost temeinică și legală, fiind exercitat controlul de legalitate de către Instituția Prefectului atât asupra acestui din urmă act administrativ, cât și asupra hotărârilor de consiliu de aprobare a bugetului local în care au fost prevăzute sumele necesare acordării acestui spor.
Dispoziția inițială de acordare a acestui spor și celelalte acte administrative de stabilire a acestor drepturi reprezintă acte administrative a căror legalitate poate fi analizată doar de instanța de judecată, nu de către alte organe cu activitate jurisdicțională, cum este Curtea de Conturi, care încearcă să le înlăture. Analizarea legalității unui act administrativ este atributul exclusiv al instanței de judecată, legal constituită, cu respectarea drepturilor părților implicate, cum ar fi dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, reglementate expres de legislația română, dar cea comunitară.
Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât, aceste acte administrative(dispoziție acordare spor, hotărâri aprobare buget), la data emiterii lor și până la data emiterii deciziei de încetare acordare spor, au intrat în circuitul civil administrativ.
Motivarea prezentată în actul administrativ contestat încalcă principiul securității raporturilor juridice în general, iar în special securitatea raporturilor de drept administrativ, întrucât auditorii publici din cadrul Camerei de Conturi ............ ,în raport de atribuțiile stabilite prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, precum și în raport de dispozițiile Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, nu au competența aprecierii legalității sau nelegalității oricărui act juridic sau administrativ emis în condițiile legii, raportat la natura juridică a acestora, la caracterul executoriu pe toată perioada valabilității sale, atâta timp cât acestea nu au fost reziliate, revocate sau atacate în instanță.
In consecință, în prezenta speța se pune problema legalității emiterii de încetare a sporului, ca urmare a actului de control efectuat de către Camera de Conturi ............. prin care s-a stabilit obligația primarului de a stopa și recupera anumite drepturi bănești, apreciate ca fiind acordate în mod nelegal, deși, așa cum se menționează în aceiași act de control, aceste drepturi s-au acordat în baza unor dispoziții emise de ordonatorul de credite, dispoziții ce se încadrează în noțiunea de act administrativ și care este înlăturată fără o analizare a legalității sau nelegalității actului administrativ, cu atât mai mult cu cât acest act administrativ, de la data emiterii sale și până la data emiterii deciziei încetare a intrat în circuitul civil.
Dispoziția prin care i-a fost acordată indemnizația echivalenta cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalți membri ai Comisiei locale de fond funciar reprezintă un act administrativ unilateral, care a fost emis în condițiile procedurale, în sensul că această dispoziție cu caracter individual a produs efecte din momentul comunicării persoanei interesate și va putea produce efecte juridice până în momentul încetării acesteia, care de regulă se poate face de către organul emitent, de organul ierarhic superior sau de instanțele judecătorești, respectiv fie prin retractare, revocare sau după caz, anulare sau prin instituția tutelei administrative. Până la moment ai încetării efectelor juridice a actului administrativ unilateral individual prin care i-a fost acordată indemnizația, dispoziția se bucură prezumția de legalitate, ce include cele două prezumții de autenticitate și veridicitate, caracterizându-se totodată în ceea ce privește regimul juridic aplicabil prin regula executării din oficiu.
Prin efectele actului juridic in general și ale actului administrativ în special se înțeleg drepturile și obligațiile la care aceasta da naștere , pe care le modifica sau le stinge , efecte guvernate de trei principii în funcție de care se stabilește cum și față de cine se produc aceste efecte și anume principiul forței obligatorii, principiul irevocabilității și principiul relativității. Prin urmare puterea obligatorie a dispoziției ca act administrativ decurge din principiul executării din oficiu, dar mai ales din necesitatea asigurării stabilității și securității raporturilor juridice, astfel că problema aplicării principiului obligativități actelor juridice administrative nu aparține doar subiecților de drept administrativ , ci în egală măsură revine terților, instanțelor de judecată și tuturor autorităților sau instituțiilor publice precum și statului în calitate de putere executivă cât și legiuitorului în calitate de putere legislativă.
A arătat că la baza emiterii dispoziției contestate, așa cum s-a menționat a stat actul de control al Camerei de Conturi .............. care în considerente a reținut că producerea prejudiciului constatat se datorează acordării unor drepturi salariale necuvenite, ce constată că aceste drepturi salariale apreciate ca necuvenite au fost acordate în baza dispoziției numărul 916/2010, dispoziția fiind verificată sub aspectul legalității de către Instituția Prefectului Județului ..........., nefiind contestată, intrând astfel în circuitul civil administrativ, acesta fiind în vigoare și în prezent.
De asemenea, a preciza că prin contestația înregistrată sub nr. 7621/13.07.2015 la Instituția Primarului orașului ................ a cerut revocarea Dispoziției și i s-a răspuns că în calitate de ordonator principal i s-a pus în vedere să stabilească întinderea prejudiciului și a măsurilor prevăzute de lege în vederea recuperării plăților considerate nelegale, deși nu contestă legalitatea actelor administrative în baza cărora a fost acordată indemnizația aferentă sporului de dificultate .
A considerat reclamantul că nu a avut nici o vina în faptul ca a primit sume de bani în temeiul unor acte administrative legale, aflate în vigoare, iar simpla enumerare a unor prevederi legale nu este suficientă pentru a demonstra temeinicia și legalitatea dispoziției contestate, act administrativ încheiat doar ca urmare a interpretărilor textelor de lege făcute de către echipa de control în Nota de constatare ce stă la baza emiterii actului contestat în prezenta cauză.
Pe de alta parte a învederat că la data de 24.09.2014 s-a publicat în Monitorul Oficial al României nr.700/24.09.2014 Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
In baza acestei legi, prin Decizia nr. 1581/14.07.2015 a Camerei de Conturi ............. s-au infirmat o pate din sumele imputate în baza Notei de constatare a neregulilor, pe considerentul că prevederile acestei legi erau aplicabile, iar ca urmare a Deciziei, sumele ce urmau a fi imputate salariaților trebuiau calculate doar la data apariției Legii 124/2014, adică începând cu luna octombrie 2014 și pană data încetării acordării indemnizației aferente sporului de dificultate, cu privire la persoana sa aceasta începând cu 1 iulie 2015 conform dispoziției contestate în prezentul litigiu.
Menținerea în vigoare a dispoziției contestate nu face altceva decât să mențină o situație nefirească, aceea de a se încălca actele administrative anterioare în vigoare și în prezent, intrate în circuitul administrativ, iar în plus de a i se încălca drepturile în sensul că prestează o muncă neremunerată, fiindu-i reduse veniturile sale și ale familiei într-un mod injust.
În temeiul art.15 din Legea 554/2004- Legea contenciosului administrativ a solicitat suspendarea actelor administrative până la soluționarea definitiva a prezentei cauze.
A considerat că în prezenta speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 care justifică suspendarea actului administrativ (dispoziția contestată), respectiv "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente".
Măsura este bine justificata tocmai de motivele arătate pe larg mai sus , din care rezulta fără dubiu ca actul administrativ contestat este netemeinic și nelegal, iar paguba iminenta este reprezentată de faptul ca, până la soluționarea cauzei, este păgubit de un drept bănesc legal, fapt care îi afectează veniturile lunare și îi dezechilibrează bugetul personal.
În consecință, în raport de cele prezentate, a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată,anularea Dispoziției Primarului orașului ............... nr. 479 din 01.07.2015 privind încetarea acordării unor drepturi salariale și obligarea la plata sumelor aferente indemnizației echivalentă cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalți membri ai Comisiei locale de fond funciar............... neplătite, începând cu data 01.07.2015 și până la repunerea sa în situație anterioară emiterii dispoziție; contestată în prezenta cauză.
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. l alin. l, art.8 alin. l, din legea 554/2004, iar cererea de suspendare pe art. 15 raportat la art. 14 din Legea 554/2004 si cele ale Legii 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice .
În dovedirea cererii a depus următoarele înscrisuri: Dispoziția numărul 479 din 01.07.2015; Dispoziția nr. 916 din 02.1 1.2010; Ordinul Prefectului numărul 319/29.10.2010, de numire ca membru în Comisia locala de fond funciar ...........; Cererea de revocare a dispoziției contestate nr.7621/13.07 2015: Răspunsul Ia cererea de revocare nr.7615/16.07.2015 ;Adresa primăriei T de recuperare a plăților nr.9904/11.09.2015 : Nota nr.6384/12.06.2015 privind abaterile constatate de echipa de audit a Camerei de Conturi ............,Decizia Camerei de Conturi .............. nr. 1581/14.07.2015.
În temeiul art.223 alin.3 Cod procedura civila a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 3 decembrie 2015, în cadrul procedurii prealabile scrise, pârâtele Primarul orașului ................. și Consiliul Local al Orașului ............... au depus întâmpinare.
În motivare au arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce va fi pronunțată, menționând faptul că, prin Decizia numărul 1581 din 14.07.2015 emisă de către Curtea de Conturi ..........., s-a stabilit faptul că Primarul orașului ............ nu a respectat prevederile Legii 330/2009. Ordonanței de Urgență nr. 1 din 25 ianuarie 2010 , Legii 285 din 28 decembrie 2010, Legii nr. 155 din 2010 a Politiei locale. Regulamentului de organizare și funcționare al Politiei locale a Orașului ............. aprobat prin HCL 6/26.01.2011,O.G.nr.119 din 31 august 1999,0MFP 522/2003, întrucât au fost acordate salariaților spor de dispozitiv, spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare acordat membrilor Comisiei locale de fond funciar precum și norma de hrana acordată personalului Politiei locale .............. în perioada mai 2012-decembrie 2013.
Prin decizia mai sus menționată s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea plaților nelegale efectuate după data de 01.10.2014 (inclusiv a foloaselor nerealizate), reprezentând spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare acordat membrilor Comisiei locale de fond funciar si alte sporuri, precum și luarea masurilor pentru regularizarea cu bugetele fondurilor speciale a contribuțiilor datorate de salariați și angajator.
Ca urmare a emiterii Deciziei Curții de Conturi au fost emise dispoziții de imputare a unor sume de bani acordate ca spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare și restituirea unor sume de bani, precum și dispoziții de încetare acordării unor drepturi salariale.
Răspunsurile la plângerile prealabile formulate de către funcționarii publici și personalul contractual prin care au solicita revocarea dispozițiilor de imputare privind sumele acordate ca le-a acordat spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare, a comunicat faptul că în calitate de ordonator principal de credite i-a fost pus în vedere să stabilească întinderea prejudiciului și să dispună masurile prevăzute de lege pentru recuperarea plaților nelegale efectuate după data de 01.10.2014 (inclusiv a foloaselor nerealizate), până la recuperarea efectiva a acestora , deși nu a contest legalitatea actelor administrative în baza cărora a fost acordat sporul de dificultate, însă ținând cont de atribuțiile ce-i revin în calitate de ordonator principal de credite, a respins cererea de revocare a dispozițiilor.
A precizat că prin Decizia Curții de Conturi s-a stabilit ca pentru perioada mai 2012- octombrie 2014 s-au aplicat prevederile articolului 2 alin. I din Legea 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natură salariale personalului plătit din fonduri Publice.
În concluzie având în vedere cele de mai sus lasă la aprecierea instanței soluția ce va fi pronunțată.
În temeiul art.223 alin.3 Cod procedura civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin încheierea de la data de 15 ianuarie 2016 instanța a solicitat pârâtelor printr-o adresă, să comunice toate actele care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat și dacă se plătește vreunui membru din Comisia de aplicare a fondului funciar sporul de dificultate sau indemnizație, după caz, pentru reprezentanții proprietarilor în comisie.
La data de 8 februarie 2016 Primăria Orașului ............ a comunicat răspunsul la relațiile solicitate de către instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul R.D D a chemat în judecată pârâtele Primarul Orașului ........... și Consiliul Local al Orașului ........... solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să dispună anularea Dispoziției nr. 479/01.07.2015, emisă de Primar, privind încetarea acordării indemnizației echivalentă cu media sumelor reprezentând sporul de dificultate acordat celorlalți membri ai Comisiei Locale de fond funciar, precum și obligarea pârâtelor la plata sumelor aferente indemnizației, începând cu data de 01 iulie 2015 și până la repunerea sa în situația anterioară emiterii dispoziției contestate în prezenta cauză.
În primul rând, Tribunalul se va pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive față de pârâta instituție publică Consiliul Local al Orașului ............, județul ............., invocată din oficiu.
Cu privire la aceasta, instanța apreciază că este pe deplin întemeiată, dat fiind că obiectul dosarului dedus judecății este reprezentat de cererea reclamantului prin care acesta solicită anularea Dispoziției nr. 479 din 01 iulie 2015, emisă de Primarul Orașului ..............., județul ..............
Astfel, se reține că pârâta Consiliul local nu justifică nicio calitate procesuală în cauză, nefiind contestat vreun act administrativ emis de aceasta, așa cum actele respective sunt definite de art.2 din Legea nr.554/2004.
Pe de altă parte, între reclamant și Consiliul Local ............. nu s-a născut vreun raport juridic de natură administrativă, reclamantul nesolicitând emiterea actelor administrative de către această pârâtă, prin cererea de față, nici efectuarea unei operațiuni de natură administrativă și nici nu dorește obligarea acestei pârâte la așa ceva ori la pretenții decurgând din raporturi juridice administrative ori din refuzul Consiliului Local de a emite act administrativ sau de a efectua o operațiune administrativă.
Pentru toate acest considerente, în cauza de față nu sunt întrunite condițiile dublei identități a părților, așa cum sunt reglementate prin art.36 din Codul de procedură civilă, denumit "Calitatea procesuală";, conform cărora: "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond";.
Reținând toate aceste considerente, excepția invocată, față de această pârâtă, este întemeiată urmând în consecință să fie admisă, iar acțiunea dedusă judecății va fi respinsă, față de ea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Referitor la fondul cauzei, față de pârâta Primarul Orașului ..................., Județul .............
Acțiune reclamantului este fondată, date fiind actele dosarului.
Astfel, prin Dispoziția nr. 479 din 01 iulie 2015 (fila nr.10 din dosar), Primarul Orașului ............. din Județul ............ a dispus ca, începând cu data de 01 iulie 2015, să înceteze plata indemnizației echivalente cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalți membri ai Comisiei Locale ................. de Fond Funciar, reclamantul având calitate de membru, ca reprezentant din partea proprietarilor.
Tribunalul constată că această dispoziție reprezintă un act administrativ unilateral cu caracter individual, așa cum acestea sunt definite prin disp.art.2 din Legea nr.554/2004.
Ca atare, dispoziția în litigiu referindu-se la el și adresându-i-se acestuia, reclamantul justifică atât calitatea procesuală, cât și interesul juridic de contestare, el putând fi încadrat între persoanele ce se pot considera vătămate prin emiterea actului, în acord cu prevederile art.1 din actul normativ citat.
Cu privire la dispoziția contestată, Tribunalul apreciată că aceasta îndeplinește în parte condițiile de legalitate, cerute prin normele Legii nr.554/2004, respectiv este emisă în forma scrisă impusă prin normele legale substanțiale și de procedură în materie administrativă, dar nu poate fi considerată ca temeinic și legal emisă, din moment ce ea nu este fundamentată corect în drept și nici în fapt.
Tribunalul constată că, în partea de început a Dispoziției, se face trimitere la prevederile Legii nr.215/2001, ale Legii nr.53/2003 și ale art.117 din Legea nr.188/1999, acestea din urmă prevăzând că dispozițiile respectivului act normativ se completează, între altele, cu cele ale Codului muncii.
Însă Tribunalul apreciază că dispoziția ce face obiectul cauzei este nelegal emisă, în primul rând din acest punct de vedere, reclamantului neputându-i-se aplica legislația muncii, dat fiind că el nu era angajatul pârâtei la data emiterii actului administrativ, iar pe de altă parte, reclamantul exercita o funcție care atrage răspunderea în calitatea sa ca membru al unei comisii de fond funciar constituită în baza disp.art.12 din Legea nr.18/1991, care determină astfel un statut ce atrage o răspundere specifică funcționarilor publici pentru fiecare membru, inclusiv pentru reclamant, pentru activitatea prestată.
Conform disp. art. 12 din Legea nr.18/1991:
"Art. 12 - (1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusă de primar.
(2) Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordinul prefectului și condusă de acesta.
(3) Procedura de constituire și modul de funcționare a comisiilor, precum și modelul și modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetățeni desemnați de obște din toate categoriile îndreptățite, specialiști și funcționari publici, precum și conducătorii unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, după caz. În comunele constituite din mai multe sate, cetățenii vor fi desemnați proporțional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.
(4) Actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate reprezintă informații de interes public și sunt deschise liberului acces al cetățenilor. Asigurarea accesului la aceste informații de interes public se face în condițiile și potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public";.
Același statut pentru membrii Comisiei este acordat și prin art.117 din Legea nr.18/1991, conform cărora:
"Art. 117 - Pe perioada cât funcționează comisiile comunale, orășenești și municipale, precum și comisiile de lichidare, membrii acestora, încadrați cu contract individual de muncă, se consideră delegați, iar ceilalți membri ai comisiilor primesc o indemnizație ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii";.
De aici rezultă încă o dată, că membrii comisiilor locale, care nu sunt angajații unităților administrativ teritoriale nu sunt supuși prevederilor legislației muncii, dar și nici ale Legii nr.188/1999 în ce privește drepturile cuvenite, acte normative pe care s-a întemeiat emiterea actului contestat în dosar.
Ei sunt plătiți cu indemnizația specială, pre văzută de Legea nr.263/2006m, care
derogă de la regulile generale specifice legislației muncii și legislației funcției publice.
De asemenea, activitatea comisiilor de fond funciar este reglementată prin HG nr.890/2005, prin care s-a aprobat REGULAMENTUL privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.
Conform dispozițiilor citate, dar și în conformitate cu prevederile HG nr.890/2005, membrii comisiilor de fond funciar răspund, în funcția publică conferită de această calitate, dar în baza actelor normative speciale și nu în conformitate cu legislația specifică funcției publice și a celei de dreptul muncii în vigoare.
Pentru toate aceste considerente, nu pot fi aplicate dispozițiile specifice legislației muncii, invocată ca normă de drept, de către emitentul actului, respectiv de către Primarul Orașului .....................
De asemenea, Dispoziția nr.479/2015, ce face obiectul cauzei, este întemeiată pe Nota nr.6384 din 12 iunie 2015 emisă de către Camera de Conturi ................, privind abaterile constatate la nivelul Unității administrativ-teritoriale Orașul ................, cu ocazia controlului utilizării resurselor financiare de la nivel local.
Tribunalul constată că, nici sub acest aspect, Dispoziția contestată nu este legală, întrucât un act administrativ de genul celui emis de Primar nu poate fi întemeiat pe un control al curții de conturi, ci pe norme de drept imperative și reglementate de legislația în materie, concretă.
De asemenea, actul emis trebuie să conțină și motivarea în fapt, care să determine înțelegerea ori acceptarea sa de către toți cei interesați, respectiv de cel căruia îi este adresat actul emis, cât și de emitent, care trebuie să dovedească legalitatea și oportunitatea actului.
Cum în cauza de față, Dispoziția ce face obiectul cauzei nu este motivată deloc în fapt, element esențial pentru emiterea unui act administrativ, în lipsa căruia instanța nu poate exercita un control judecătoresc corespunzător, dar și reținând că este întemeiată, în drept, pe act normativ neaplicabil calității reclamantului în funcția deținută, respectiv membru al Comisiei Locale de Fond Funciar ..............., rezultă că respectivul act administrativ nu este legal emis.
Așa fiind, acțiunea dedusă judecății apare ca întemeiată și, pentru toate aceste considerente, se va dispune admiterea în parte a acesteia și anularea Dispoziției nr. 479/2015.
Pe de altă parte, se va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești pentru perioada menționată în acțiunea introductivă, reprezentând indemnizație de dificultate prevăzută pentru reprezentanții proprietarilor în comisiile de fond funciar.
Această concluzie se impune dat fiind că, mai întâi, trebuie soluționat irevocabil capătul de cerere referitor la anularea actului administrativ, din acest punct de vedere cererea pentru aceste pretenții putând fi calificată ca și prematură, iar numai după aceea, reclamantul, în caz de rămânere definitivă și irevocabilă a soluției cu privire la acesta, poate cere plata drepturilor bănești prev. de legea nr.263/2006.
Pe de altă parte, suma respectivă se poate acorda sub condiția îndeplinirii celorlalte condiții de acordare, în cauză nefiind făcute dovezi că ceilalți membri, de drept, ai Comisiei locale ar fi fost remunerați pentru activitatea desfășurată în perioada de referință din dosar.
Cum reclamantul nu a făcut probe în acest sens, aceasta fiind condiția esențială pentru remunerarea membrilor comisiei locale de fond funciar ca reprezentanți ai proprietarilor, acest capăt de cerere apare ca neîntemeiat.
Așa fiind, cererea privind pretențiile urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, față de pârâta Consiliul Local al Orașului ..................., județul ................
Respinge acțiunea față de aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fond, față de pârâta Instituția Primarului Orașului .....................
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul R.D.D având CNP ....., cu reședința în ................... , cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Primăriei orașului ................... , în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orașului ..................
Anulează Dispoziția nr. 479 din 01 iulie 2015, emisă de Primarul Orașului ....................
Respinge capătul de cerere privind acordarea drepturilor bănești, pentru perioada menționată în acțiunea introductivă, reprezentând indemnizație de dificultate, prev. de Legea nr.263/2006.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2016, la Tribunalul Gorj.
Președinte
.....................
Grefier
.......................
Red................/tehnored................
5 ex.
| ← Fond funciar.Art.905 C.pr.civ .. Jurisprudență Fondul funciar | Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri → |
|---|
