Fond funciar.Articolul 4 alin. 1 din legea 1/2000

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul GORJ Decizie nr. 201/2016 din data de 08.02.2016

Articolul 4 alin. 1 din legea 1/2000 în forma în care a fost publicată la data de 12.01.2000 în Monitorul Oficial nr.8, dispoziții legale aplicabile actelor a căror nulitate se solicită exclude de la reconstituire terenurile din extravilanul localităților, foste proprietăți ale persoanelor fizice, care au trecut în proprietatea statului în mod abuziv și pe care se găsesc amenajări hidrotehnice, de hidroameliorații sau de altă natură.

Instanța de control apreciază, ca și instanța de fond, că existența lucrărilor și instalațiilor petroliere pe acest teren se încadrează în sintagma ,,amenajări de altă natură"; și sunt excluse de la reconstituire.

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 201/2016

Ședința publică de la 08 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE

Judecător

Grefier

Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de apelanta pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin și apelantul pârât N.A. G împotriva sentinței civile nr. 2512/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Tg -Cărbunești în dosar nr. …, în contradictoriu cu intimata reclamantă Direcția Silvică Gorj și intimata pârâtă Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj.

La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit apelanta pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin, a răspuns apelantul pârât N A G , fiind asistat de avocat B A , a lipsit intimata pârâtă Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, a lipsit intimata reclamantă Direcția Silvică Gorj, fiind reprezentată de consilier juridic A I.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care în lipsa altor cereri , s-au constatat apelurile în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.

Avocat B A pentru apelantul pârât N G a solicitat admiterea apelului în temeiul art.480 alin. 1 și 3 C.pr.civ., anularea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare, pentru ca instanța să se pronunțe asupra petitului acțiunii, în limitele investirii, în subsidiar solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței, respingerea acțiunii și obligarea intimaților la cheltuieli de judecată în fond și în apel.

Cu privire la prima teză susține că s-au încălcat disp. art. 22 alin. 6 C.pr.civ., fiind depășite limitele investirii, întrucât nu s-a precizat de reclamant suprafața pentru care se solicită nulitatea titlului de proprietate, obiectul acțiunii nu este specificat clar, fiind încălcate dispozițiile art. 194 alin. 1 lit. c C.pr.civ.

Pentru teza a doua susține că se impune admiterea ambelor apeluri , având în vedere aplicarea legii civile în timp. Trebuia să se aplice legea în vigoare la eliberarea titlului de proprietate , textele de lege reținute de instanța de fond nu au aplicabilitate în cauză.

Precizează că cererea de reconstituire a fost formulată în temeiul legii 169/1997 , iar art. 4 din Legea 1/2000 nu se aplica și nici Legea 247/2005, fiind ulterioară. Mai precizează că art. 41 din legea 18/1991 se referă la terenuri agricole ca și art. 42 din aceeași lege.

Arată că nu există motive de nulitate ale titlului de proprietate și că reclamanta își invocă propria culpă, întrucât a pus la dispoziția comisiei locale terenul validat prin HCJ 3016/2001, pentru care s-a realizat punerea în posesie potrivit procesului verbal din 6.12.2004 și 16.12.2004, care au fost semnate de reprezentanții reclamantei .

Consilier juridic A I pentru intimata reclamantă Direcția Silvică Gorj a solicitat respingerea apelurilor , potrivit motivelor arătate prin întâmpinare.

Precizează că din cererea de chemare în judecată rezultă obiectul cererii, respectiv constatarea nulității titlului de proprietate pentru suprafața de teren afectată de sonda 59 Bustuchini și aceasta a fost identificată.

Expune soluția din decizia nr.15/2011 a ICCJ și precizează că Regia Națională a Pădurilor are calitate procesuală activă .

Pe fond, arată că soluția este temeinică și rezultă din actele cauzei că suprafața de 6221 mp este afectată de obiectivul petrolier Sonda 59 Bustuchin și acest amplasament nu este vechil amplasament al autorului intimatului.

Precizează că la data emiterii titlului de proprietate erau în vigoare dispozițiile legale reținute de instanța de fond și acestea se referă și la terenurile forestiere.

TRIBUNALUL

Asupra apelurilor de față.

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tg-Cărbunești sub nr.,,,,,, reclamanta RNP -Romsilva- Direcția Silvică Gorj, a chemat în judecată pe pârâții Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin, Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj și N A. G și a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.228/07.01.2003 și a actelor premergătoare emiterii acestuia în ceea ce privește amplasamentul suprafeței de teren cu vegetație forestieră aferentă Sondei 59 Bustuchin.

Reclamanta a arătat că prin titlul de proprietate nr. 228/07.01.2003 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui N A G pentru suprafața de 4,00 ha teren cu vegetație forestieră, iar acest titlu a fost emis cu încălcarea legii având în vedere că a fost reconstituit dreptul de proprietate și pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră afectată de Sonda 59 Bustuchin, instalată anterior emiterii titlului de proprietate în UP IV, UA 61 și administrată de către Direcția Silvică Gorj - Ocolul Silvic Hurezani și că reconstituirea dreptului de proprietate pe numele pârâtului N A G, pe amplasamentul unor terenuri afectate de operațiuni petroliere de dezvoltare-explorare si exploatare și ocupate cu obiective, s-a făcut cu încălcarea legii,fiind încălcate dispozițiile art.8 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, mai ales in condițiile in care reconstituirea dreptului de proprietate a fost reglementata prin art. 35 si următoarele din aceeași lege.

Că, în continuarea motivării s-a precizat că au mai fost încălcate dispozițiile art. 41 alin1, art. 42 alin 3 și art. 45 alin 2 din Legea nr. 18/1991, precum și ale art. 4 alin 1 din Legea nr. 1/2000 și conform acestor norme cu caracter imperativ, nu se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor de genul terenului în litigiu, întrucât s-au efectuat investiții - obiective care nu pot fi apreciate ca îmbunătățiri funciare.

Că, a mai susținut că reconstituirea dreptului de proprietate pentru un amplasament afectat de operațiuni petroliere,s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale imperative ,pârâtul nefiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren.

În drept au fost invocate dispozițiile art.8 alin.. 1, 41, 42 alin.3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art.4 alin. l din Legea nr. 1/2000, art. III alin. l lit.a din Legea nr. 169/1997 .

Că, la data de 06.05.2015 a fost depusă întâmpinarea formulată de pârâtul N A G, acesta solicitând respingerea acțiunii formulate de reclamantă, iar în temeiul art. 453 C.Proc.Civila, obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată și a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei in promovarea acțiunii, întrucât aceasta nu justifică niciun interes legitim , născut, actual si personal in promovarea acestui litigiu .

Pârâtul a precizat că a formulat cerere de reconstituire pentru terenul forestier de 4 ha, cerere ce a fost validată si ulterior ia fost emis titlul de proprietate 222/7.01.2003 ,dovada îndreptățiri autorului pârâtului la acest teren fiind făcută atât cu actul intitulat declarație, din data de 07.02.1946 ,încheiat de autorul N A, cât și cu declarațiile martorilor și chiar reclamanta a pus la dispoziție acest teren în vederea reconstituirii ,stabilind astfel că nu există nici un impediment legal în a fi restituit.

Că, anterior emiterii titlului de proprietate , terenul de 4 ha cu vegetație forestieră a fost individualizat efectiv si s-a întocmit procesul verbal de punere in posesie 659/29.11.2002, proces verbal semnat si însușit, fără nicio obiecțiune de reclamanta, prin reprezentanții săi, reclamanta recunoscând astfel ca nu exista niciun impediment de orice natură în restituirea acestui teren , astfel încât poziția actuala a reclamantei vine intr-o evidenta contradicție cu poziția fermă exprimată de aceasta anterior atât prin punerea la dispoziție a terenului in vederea restituirii, cât și prin semnarea procesului verbal de punere in posesie , înscrisuri întocmite in exercitarea atribuțiilor si competentele conferite reclamantei de Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2001.

Că, art.4 alin 1 din Legea nr. 1/2000 , astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 nu este aplicabil cauzei de față, art.41 alin 1 nu se referă la teren forestier ,iar art. 45 alin 2 din Legea nr. 18/1991 face trimitere doar la terenuri pe care se află construcții și amenajări forestiere.

Pârâta Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj a formulat întâmpinare, prin care a arătat că potrivit dispozițiilor legilor fondului funciar Comisia Județeană își poate duce la îndeplinire atribuțiile ce îi revin doar ca urmare a activității comisiilor locale în a căror competență exclusivă sunt date atribuțiile prev. de art. 5 din HG nr.890/2005, actualizată, cu precizarea că organul județean nu are sarcina de a stabilii și identifica suprafețele de teren ce urmează a fi reconstituite, astfel că obligația de a proba cu acte doveditoare revine solicitanților.

Că, la data de 19.05.2015, a fost depusă întâmpinarea formulată de Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin , aceasta solicitând respingerea acțiunii ca nefondată și neîntemeiată și a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii, motivat de faptul că terenul înscris în titlul de proprietate indicat mai sus este afectat parțial de obiectivul petrolier Sonda 59 Bustuchin, obiectiv petrolier ce aparține SC OMV Petrom SA, nu reclamantei, iar în situația în care instanța ar aprecia că titlul de proprietate a fost eliberat cu încălcarea prevederilor art. 4 al.1 și art. 42 al.3 din Legea nr. 18/1991, calitate procesuală activă ar avea SC OMV Petrom.

Că, referitor la fondul cauzei, pârâta a arătat că prin titlul de proprietate contestat, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtului, pentru suprafața de 4,00 ha teren forestier, reconstituirea făcându-se în baza cererii de reconstituire nr. 258/1998 și a HCJ nr. 3016/2002 și procesul-verbal de punere în posesie a fost semnat chiar de reprezentanții reclamantei , iar OMV Petrom SA nu deține decret de expropriere plătind despăgubiri reclamantei, motiv pentru care , pe rolul Judecătoriei Tg. Cărbunești, a fost înregistrat dosarul nr. …., având ca obiect acțiunea în pretenții formulată de pârât.

Prin sentința civilă nr. 2512/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Tg -Cărbunești în dosar nr. ……, a fost respinsă excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, excepție invocată de pârâtul N A G.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii, invocată de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta R.N.P. -Romsilva- Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâții Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin, Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj și N A G,având ca obiect fond funciar, constatare nulitate absolută acte de reconstituire a dreptului de proprietate.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.228/07.01.2003 și a procesului-verbal de punere în posesie nr.659/29.11.2002, pentru suprafața de 2138 mp reprezentând careul sondei 59 Bustuchin și suprafața de 483 mp reprezentând drum acces către această sondă , tarlaua 48 ,parcela 22, UP IV ,UA 61.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că în conformitate cu dispozițiile 248 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța va soluționa cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în promovarea acțiunii, invocată de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin și excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii, invocată de pârâtul N A G.

Că, prin decizia nr. 15/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că în interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările si completările ulterioare, stabilește ca Regia Naționala a Pădurilor — Romsilva are calitate procesuala activa de a formula acțiuni in constatarea nulității absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor privind retrocedarea terenurilor forestiere din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare.

Că, reclamanta are calitate procesuală activă și justifică interes în promovarea acțiunii , fiind administratorul terenului cu destinație forestiera și , mai mult, deși terenul a fost pus la dispoziție Comisiei Locale de Fond Funciar Bustuchin , în vederea reconstituirii dreptului de proprietate ,suprafața de 2621 mp, din suprafața totală de teren înscrisă în titlul de proprietate contestat , face obiectul contractului pentru prelungirea termenului de ocupare a terenurilor forestiere nr.7126/26.08.2009, în acest sens fiind concluziile raportului de expertiză topografică întocmit în dosarul nr. ……… al Judecătoriei Tg. Cărbunești.

Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că prin cererea nr. 258/10.03.1998, pârâtul N A G a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,1180 ha teren cu vegetație forestieră , cererea fiind validată prin HCJ nr. 3016/17.12.2001 pentru suprafața de 4 ha, menționându-se că anterior a mai fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1 ha.

Că, în baza acestei hotărâri de validare, în favoarea pârâtul N A G, în calitate de moștenitor al defunctului N A, au fost emise procesul-verbal de punere în posesie nr. 659/29.11.2002 și titlul de proprietate nr. 228/07.01.2003 pentru suprafața de 4,00 ha , teren cu vegetație forestieră situat pe raza comunei Bustuchin, tarlaua 48, parcela 22,UP IV, UA 50,61 și 65.

Că, din relațiile și înscrisurile comunicate de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin rezultă că terenul înscris în aceste acte de reconstituire nu reprezintă vechiul amplasament al terenului ce a aparținut autorului pârâtului, ci acest amplasament a fost pus la dispoziție de Ocolul Silvic Hurezani.

Că, potrivit raportului de expertiză topografică întocmit în dosarul nr. …….., expertiză ce are valoare probantă în cauza de față ,raportat la dispozițiile art. 4 alin 5, titlul XIII din Legea nr. 247/2005, pe terenul cu vegetație forestieră cu suprafața de 4 ha ,înscris în titlul de proprietate nr. 228/2003 este amplasată sonda 59 Bustuchin , suprafața de 2138 mp din acest teren fiind ocupată de careul sondei, iar suprafața de 483 mp, fiind ocupată de drumul de acces către sondă , teren situat în tarlaua 48, parcela 22, UP IV, UA 61 , această suprafață fiind defrișată.

Că, expertul topograf L. M.a identificat suprafața de 2138 ca fiind delimitată de punctele a-b-c-d-e-n-o-a ,iar suprafața de 483 mp ca fiind delimitată de punctele e-f-g-h-i-j-k-l-m-n-e, fiind individualizate în schița anexă 1 la raportul de expertiză întocmit în dosarul susmenționat.

Că, reclamanta a invocat și dispozițiile art. 45 alin 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit căruia "dacă pe suprafețele de teren ce urmează a fi atribuite în condițiile alineatului precedent se află construcții sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de execuție sau în fază de proiectare, sau terenurile sunt defrișate, se vor atribui alte suprafețe de teren, cu respectarea acelorași condiții, în imediata apropiere.";

Că, din probele administrate nu rezultă că acest teren ar fi fost defrișat ulterior emiterii procesului-verbal de punere în posesie și titlului de proprietate și, deși pârâtul a susținut că prin predarea terenului de către reprezentanții reclamantei, aceasta ar fi recunoscut inexistența vreunui impediment la reconstituire, nu a susținut că obiectul petrolier nu ar fi existat la momentul punerii în posesie sau că terenul nu ar fi fost defrișat la acea dată.

Că, potrivit art. 4 alin 1 din Legea nr.1/2002 în forma în vigoare la data emiterii procesului-verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate "pentru terenurile din extravilanul localităților, foste proprietăți ale persoanelor fizice, care au trecut în proprietatea statului în mod abuziv și se găsesc incluse în diverse amenajări hidrotehnice, de hidroameliorații sau de altă natură, se restituie în condițiile legii foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora suprafețe din terenurile aflate la dispoziția comisiilor locale, iar în situația în care aceste suprafețe sunt insuficiente se vor acorda despăgubiri, în condițiile legii.";

Că, aceste text de lege nu făcea distincție între terenurile agricole și cele forestiere, făcându-se referire doar la terenurile situate în extravilan și chiar dacă se nu prevedea în mod expres excluderea de la reconstituire a amplasamentelor pe care se desfășoară activități miniere de exploatare sau operațiuni petroliere de dezvoltare-explorare și exploatare, erau excluse terenurile care se găsesc în diverse amenajări "de altă natură";.

Că, modificările aduse acestor dispoziții legale prin Legea nr. 247/2005 , în sensul excluderii de la reconstituire a amplasamentelor pe care se desfășoară operațiuni petroliere, reprezintă o lămurire a sintagmei " de altă natură"; existentă în vechea reglementare și mai mult, dispozițiile art. 2 din Legea nr.1/2000 în forma inițială instituia principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament dacă aceste era liber, or aceste dispoziții legale nu au fost respectate de comisia locală .

Că, terenul cu suprafața de 2138 mp reprezentând careul sondei 59 Bustuchin și terenul cu suprafața de 483 mp reprezentând drum acces către această sondă , tarlaua 48 ,parcela 22, UP IV ,UA 61, în condițiile în care erau afectate de lucrări petroliere, pe acestea fiind amplasată sonda 59 Bustuchin, nu puteau fi considerate amplasamente libere la data de întocmirii actelor de reconstituire contestate, de altfel aceste terenuri nefiind nici vechiul amplasament ce a aparținut autorului pârâtului, astfel că sunt incidente dispozițiile art. III alin 1 lit. a, pârâtul nefiind persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest amplasament.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanta pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin și apelantul pârât N A. G.

Apelantul pârât N A. G critică sentința, invocând că instanța a încălcat disp. art. 22 alin. 6 C.pr.civ., în sensul că nu a avut în vedere limitele cererii cu care a fost învestită și în acest sens arată că nu s-a precizat în concret prin cererea de chemare în judecată terenul pentru care se solicită constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate și a actelor premergătoare și astfel instanța s-a pronunțat cu privire la un obiect cu care nu a fost învestită.

O altă critică se referă la soluționarea excepției lipsei de interes a reclamantei și se susține că atâta timp cât aceasta a pus la dispoziția comisiei locale terenul ca urmare a validării cererii de reconstituire și a semnat procesul verbal de punere în posesie , nu mai avea interes în promovarea acțiunii .

Sentința mai este criticată și cu privire la reținerea motivelor de nulitate ale actelor contestate și se arată că s-au reținut dispoziții legale , care nu erau în vigoare la data emiterii titlului de proprietate și se arată în acest sens că s-au reținut greșit dispozițiile art. 4 alin. 1 din legea 1/2000, modificată prin Legea 247/2005, art. 41 alin. 1 din Legea 18/1991 și art. 42 alin. 3 din aceeași lege, care nu se referă la terenuri forestiere , art. 45 alin. 2 din Legea 18/1991 , care se referă al construcții sau amenajări forestiere și art. 2 din legea 1/2000, care nu era aplicabil în speță, întrucât se instituie principiul reconstituirii pe vechiul amplasament doar pentru terenurile libere, teren liber însemnând teren neatribuit legal altei persoane.

Apelanta pârâtă Comisia locală de fond funciar Bustuchin critică sentința cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și arată că aceasta nu avea calitate procesuală activă ,pentru că nu mai era administratorul terenului cu vegetație forestieră ,iar contractul încheiat între aceasta și OMV Petrom SA trebuia să înceteze de drept.

Cu privire la fondul cauzei critică sentința, arătând că titlul de proprietate a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor Legii 18/1991 și legii 1/2000, întrucât a existat cerere de reconstituire, dreptul a fost validat și terenul a fost pus la dispoziția comisiei locale de reclamantă.

Mai susține că nu erau aplicabile în cauză dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000, modificată prin Legea 247/2005, art. 41 alin.1 , art. 42 alin. 3 și art. 45 alin. 2 din Legea 18/1991.

În cauză a formulat întâmpinare intimata reclamantă, prin care a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate.

Tribunalul, analizând apelurile declarate, constată că acestea nu sunt fondate și vor fi respinse, în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civ., pentru următoarele considerente:

Criticile referitoare la fondul cauzei sunt aceleași, în sensul că sunt invocate de ambii apelanți, instanța de control judiciar urmând a le analiza deodată.

Apelantul pârât N A G a mai invocat și încălcarea disp. art. 22 alin. 6 C.pr.civ. și greșita soluționare a excepției lipsei de interes a reclamantei .

Aceste motive nu sunt fondate.

Se invocă greșit faptul că obiectul cererii de chemare în judecată nu este determinat și nici determinabil , întrucât nu s-a precizat concret terenul pentru care se solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate și a actelor premergătoare.

Prin petitul acțiunii s-a solicitat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.228/7.01.2003 și a actelor premergătoare emiterii acestuia cu privire la amplasamentul suprafeței de teren cu vegetație forestieră aferentă sondei 59 Bustuchin și rezultă din acesta că obiectul cererii poate fi determinabil prin administrarea de probatorii, situație care s-a și produs în cauză prin valorificarea concluziilor raportului de expertiză, întocmit în dosarul nr. ……...

Astfel, instanța nu a depășit limitele cu care a fost învestită și a avut în vedere pretenția dedusă judecății, în concret, suprafața de teren aferentă obiectivului petrolier .

Proba expertizei reținută de instanța de fond a fost corect valorificată și utilă soluționării cauzei, întrucât a fost administrată într-un litigiu în care apelantul a avut calitatea de reclamant și a solicitat contravaloarea pretențiilor reprezentând lipsa de folosință a terenului ocupat abuziv de SC OMV Petrom SA, în baza aceluiași titlu de proprietate pentru același obiectiv petrolier , respectiv sonda 59 Bustuchin, fiind identificat terenul aferent acestei sonde.

Instanța de fond a și motivat și a reținut temeiul juridic în baza căruia a valorificat proba.

Având în vedere raporturile juridice dintre părți, dar și normele legale ce reglementează reconstituirea dreptului de proprietate și atribuirea vechilor amplasamente ale terenurilor cu vegetație forestieră, dar și excepțiile de la reconstituire prevăzute de Legea 1/2000 nemodificată, cât și de Legea 169/1997, s-a respins corect excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, invocată de apelantul pârât.

Apelanta pârâtă avea interes în promovarea acțiunii, chiar și în situația în care a semnat procesul verbal de punere în posesie, întrucât terenul fiind exceptat de la reconstituire, apelantei îi revenea din nou în administrare acest teren, pentru Statul Român, raționament juridic rezultat din decizia nr. 15/2011 a ICCJ .

Motivul de nulitate fiind absolut, el afectează nu numai titlul de proprietate, care reprezintă actul final al reconstituirii, dar și actele premergătoare, respectiv procesul verbal de punere în posesie și inclusiv actele de predare cu privire la acest teren, în vederea reconstituirii, către Comisia locală Bustuchin.

Astfel că, motivele de apel invocate de ambii apelanți referitoare la faptul că terenul a fost pus la dispoziția comisiei locale în vederea reconstituirii și că intimata reclamantă și-a însușit procesul verbal de punere în posesie nu sunt fondate, pentru simplul raționament că de îndată ce titlul de proprietate este lovit de un motiv de nulitate absolută și actele premergătoare sunt afectate de aceeași ineficacitate juridică.

Apelanta Comisia locală de fond funciar Bustuchin critică în plus sentința, față de apelantul pârât cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.

Această critică nu este fondată, așa cum s-a arătat anterior, chiar dacă terenul a fost pus la dispoziția comisiei locale în vederea reconstituirii, ca urmare a nulității absolute a titlului de proprietate, aceasta se răsfrânge și asupra actelor premergătoare și dreptul de administrare există în sarcina reclamantei.

Faptul că, cu privire la folosința acestui teren reclamanta a încheiat raporturi juridice cu OMV Petrom SA nu are relevanță, în raport cu obiectul cererii introductive.

Calitatea procesuală activă a reclamantei a fost dezlegată prin decizia nr. 15/2011 a ICCJ, iar din considerentele anterioare rezultă că reținându-se existența interesului , există și calitate procesuală activă, restul condițiilor prevăzute de art. 36 C.pr.civ. nefiind invocate și existând în speța dedusă judecății.

Cu privire la fondul cauzei, atât apelantul pârât, cât și apelanta pârâtă invocă aceleași motive, respectiv faptul că dispozițiile legale reținute de instanța de fond nu erau aplicabile titlului de proprietate contestat, acesta fusese emis anterior, că aceste dispoziții se referă la terenuri agricole și la construcții sau amenajări forestiere, cât și faptul că teren liber în sensul legii înseamnă teren neatribuit altei persoane.

Aceste critici nu sunt fondate.

Instanța de fond a reținut prin considerente, că titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie sunt lovite de motivul de nulitate prevăzut de art. 4 alin. 1 din legea 1/2000, în forma în vigoare la data emiterii acestor acte , motivând că terenurile erau excluse de la reconstituire, încadrându-se în sintagma ,,de altă natură";, aceste suprafețe ce se încadrează în dispozițiile reținute nu se restituie foștilor proprietari.

S-a mai reținut că terenul nu reprezintă vechiul amplasament ce a aparținut autorului pârâtului, cu referire la dispozițiile art. 2 din Legea 1/2000.

Instanța nu a reținut ca și temei al nulității titlului de proprietate și al procesului verbal de punere în posesie alte dispoziții legale.

Nu au fost reținute disp. art. 45 alin. 2 din Legea 18/1991, ci s-a arătat doar faptul că acestea au fost invocate de reclamantă, nu au fost reținute dispozițiile Legii 247/2005 cu privire la modificarea art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000, ci doar s-a arătat că prin aceste dispoziții s-a clarificat sintagma ,,de altă natură";, cuprinsă în forma inițială a legii , iar dispozițiile art. 41 alin. 1 și 42 alin. 3 din Legea 18/1991 nu au fost reținute, astfel că invocarea acestor dispoziții legale prin motivele de apel și criticile cu privire la acestea nu sunt fondate.

Verificând temeiurile reținute de instanța de fond și motivele de nulitate, prin raportare la data emiterii titlului de proprietate , respectiv 7.01.2003 și a normelor legale aplicabile în cauză în vigoare la data emiterii actului, se constată că motivele de nulitate au fost reținute corect.

Aprecierea are la bază rațiunea ulterioară a legiuitorului, care a inclus printre amenajările prevăzute la art.4 în forma inițială, în mod concret și operațiunile petroliere de dezvoltare și exploatare.

Acest raționament logico-juridic ce a stat la baza adoptării soluției nu echivalează cu faptul că s-ar fi reținut dispozițiile art. 4 alin. 1, așa cum a fost modificat prin Legea 247/2005, ci faptul că s-a explicitat sintagma ,,de altă natură"; existentă deja în forma inițială a legii.

S-a reținut corect și situația că reclamantul nu a dovedit că acest amplasament ar fi reprezentat vechiul amplasament al autorului său și în această ipoteză nu trebuia acordat acest amplasament, ci un alt amplasament, așa cum prevăd dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea 1/2000.

Nici prin întâmpinarea depusă de către apelantul pârât la dosarul cauzei de fond și nici prin apelul declarat nu s-a invocat că terenul din litigiu ar fi vechiul amplasament al autorului său și nici nu s-au invocat înscrisuri în acest sens, deși la fila 76 a cauzei de fond s-a depus un înscris, dar nu s-a arătat ce s-a tins a se dovedi cu el.

Și în situația în care s-ar fi dovedit existența vechiului amplasament, motivul de nulitate ar fi existat, întrucât reținerea dispozițiilor art. 2 din legea 1/2000 în sensul că terenul nu era liber la data emiterii titlului de proprietate este corectă, fiind ocupat de obiectul petrolier.

Față de cele reținute , apelurile declarate sunt nefondate și vor fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanta pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin, cu sediul în Bustuchin, județul Gorj și apelantul pârât N A. G, împotriva sentinței civile nr. 2512/16.09.2015 pronunțată de Judecătoria Tg -Cărbunești în dosar nr……., în contradictoriu cu intimata reclamantă R.N.P. -Romsilva- Direcția Silvică Gorj, , județul Gorj și intimata pârâtă Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, cu sediul în Tg-Jiu, .... Gorj.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 08 Februarie 2016, la Tribunalul Gorj

← Anulare act administrativ. Jurisprudență Cereri		Drepturi băneşti. Jurisprudență Chemare în judecată... →

Fond funciar.Articolul 4 alin. 1 din legea 1/2000

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Fond funciar.Articolul 4 alin. 1 din legea 1/2000