Anulare contract arendă. Jurisprudență Contracte
| Comentarii |
|
Judecătoria DOROHOI Sentinţă civilă nr. 21 din data de 02.02.2015
Dosar nr. ---/222/2014 constatare nulitate contract
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DOROHOI JUDEȚUL BOTOȘANI
Sentința civilă nr. __
Ședința publică din __
Președinte -
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii civile formulate de reclamanta S.C. L A G S.R.L. cu sediul în -- și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la -- în contradictoriu cu pârâții G C cu domiciliul în -- și A M cu domiciliul în --, având ca obiect anulare contract vânzare - cumpărare.
Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din -- fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi --pentru depunerea de concluzii scrise de către reprezentantul societății reclamante.
JUDECATA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță cu nr. --/222/2014 din --, reclamanta S.C. L A G S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții G C și A M constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. - din - de BNP - cu privire la suprafața de - mp teren situată în p.c. - din extravilanul comunei B, jud. B.
În motivare arată că a încheiat cu pârâta G C un contract prin care aceasta i-a dat în arendă pentru o perioadă de 5 ani, suprafața de - mp teren situată în extravilanul comunei B , în p.c. -, contract care a fost înregistrat la Consiliul Local a comunei B cu sub. nr. - din -. Arată că potrivit art. VI.6.7 din contract, în cazul în care proprietarul se hotărăște să vândă terenul, este obligat să anunțe arendașul, acesta având conform prevederilor legale drept de preemțiune privind cumpărarea, însă pârâta nu și-a respectat această obligație și cu rea credință a încheiat cu pârâtul A M contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. - din -, pârâtul știind că terenul este arendat și se află în posesia societății. Mai arată că pârâtul a consemnat în fals că intră în stăpânirea terenului de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare și că în aceiași perioadă a mai cumpărat cinci suprafețe de teren care au fost arendate de către societate pe termen de 5 ani. Arată că în aceste condiții transferul dreptului de proprietate nu s-a produs, vânzarea fiind afectată de condiție și anume de respectarea dreptului de preemțiune.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar, în copie, contractul de vânzare - cumpărare autentificat cu nr. - în data de -, titlul de proprietate nr. - din -, contractul de arendă nr. - din -.
Pârâta G C a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin declarația dată în instanță la termenul din -, pârâta arată că a auzit prin sat că o societate încheie contracte de arendă, a mers la primărie unde a vorbit cu un inginer care i-a spus că societatea respectivă a lăsat formulare de contract tipizate, a întrebat-o dacă are buletinul, a semnat contractul însă nu l-a citit deoarece nu vede bine. Arată că nu a avut nicio problemă cu societatea reclamantă însă în anul 2009 a murit soțul ei și a fost nevoită să vândă terenul deoarece a rămas cu datorii și nu a știut că avea obligația de a înștiința societatea reclamantă despre intenția de a vinde terenul care face obiectul contractului de arendă.
Pârâtul A M a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare arată că atât la data încheierii contractului de arendă cât și la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, era în vigoare Legea 247/2005 care prevede că terenurile proprietate privată, indiferent de destinație și titularul lor, sunt și rămân în circuitul civil, ele putând fi înstrăinate și dobândite liber prin oricare dintre modurile prevăzute de lege. Arată că prin Legea 247/2005, au fost abrogate toate dispozițiile Legii 54/1998, ale O.U.G 226/2000 precum și cele specifice din Legea 16/1994, prin urmare contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat cu respectarea legii în vigoare de la acea dată.
Societatea reclamantă a formulat precizări la acțiune și răspuns la întâmpinare prin care solicită instanței să constatate încheiat contractul de vânzare cumpărare între societate și pârâta G C pentru suprafața de - mp ca efect al exprimării dreptului de preemțiune, cu obligarea la plata prețului corespunzător deoarece dreptul de preemțiune își are originea și este consfințit prin contractul de arendă.
În ce privește apărările pârâtului, arată că dreptul de preemțiune nu atinge atingere principiului liberei circulații a terenurilor ci doar recunoaște dreptul prioritar al arendașului la cumpărare, drept care este stipulat prin clauza înserată în contractul de arendă. Mai mult, prin Noul cod civil dreptul de preemțiune capătă caracter obligatoriu potrivit art. 1730. Mai arată că potrivit principiului pacta sunt servanda, actul juridic legal încheiat se impune părții întocmai ca legea.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin contractul nr. - din -, pârâta G C a dat în arendă societății reclamante suprafața de - mp teren situat pe raza comunei B, jud. B , pentru o perioadă de 5 ani.
Potrivit art. 6.7 din contractul de arendă, pârâta s-a obligat ca în cazul în care se hotărăște să vândă terenul care face obiectul contractului să anunțe arendașul, acesta având drept de preemțiune la cumpărare conform prevederilor legale.
Contractul a fost încheiat în baza Legii nr. 16/1994.
În ceea ce privește acest act normativ, trebuie subliniat faptul că în forma sa inițială, legea arendării prevedea în art. 9 că arendașul persoană fizică are drept de preemțiune înaintea statului, în cazul înstrăinării prin vânzare a terenurilor agricole din extravilan arendate.
Ulterior, prin art. 8 al Titlului X din Legea nr. 247/2005, art. 9 din Legea nr. 16/1994 a fost abrogat, iar prin Legea nr. 223/2006 pentru modificarea și completarea legii arendării s-a adoptat în anexă modelul de contract de arendare, care în art. 8 pct. m prevede dreptul de preemțiune al arendașului în cazul înstrăinării prin vânzare de către arendator, sancțiunea nerespectării obligațiilor părților fiind aceea prevăzută de art. 9 din contract și anume rezilierea de drept.
Legea arendei a mai fost modificată și prin Legea nr. 20/2008, care prevede că art. 9 alin. 1 din Legea nr. 16/1994 va dispune că "In caz de neexecutare a obligațiilor prevăzute în contract de către una dintre părți, contractul se consideră reziliat de drept".
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. - din - de BNP - pârâta G C a vândut pârâtului A M suprafața de - mp teren situată în p.c. - în extravilanul comunei B , jud. B , teren care face obiectul contractului de arendă, fără ca mai întâi să facă cunoscută societății reclamante intenția de a vinde terenul.
Dreptul de preemțiune din contractul de arendă încheiat între societatea reclamantă și pârâta G C , este un drept convențional, care privește doar părțile contractante nu și pe pârâtul A M , prin urmare, chiar dacă acesta a avut cunoștință de existența contractului de arendă, nu a existat niciun impediment la încheierea contractului de vânzare cumpărare atât timp cât legiuitorul nu a prevăzut sancțiunea nulității contractului de vânzare cumpărare încheiat cu nerespectarea dreptului de preemțiune, drept pentru care instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 180 lei.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. L A G S,R.L. cu sediul în - și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocat - în contradictoriu cu pârâții G C cu domiciliul în - și A M cu domiciliul în -, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Dorohoi.
Pronunțată în ședință publică astăzi -.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Thred.
Ex. 5
| ← fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Contestaţie Consiliul Judeţean. Jurisprudență Contestaţie... → |
|---|
