Apel – partaj judiciar. Jurisprudență Partaj

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul BOTOŞANI Decizie nr. 22 din data de 24.10.2017

Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2017:

Operator de date cu caracter personal nr. 8353

Dosar nr. XXX/297/2016 Apel - Partaj judiciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOȘANI - SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din data de xx.xx.xxxx

Completul compus din:

Președinte::

Judecător

Grefier:

DECIZIA CIVILĂ NR.. XXX

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul - reclamanta A. P. cu domiciliul în municipiul Botoșani, strada X, nr. Y, scara Z, ap. T, județul Botoșani, în prezent deținut în Penitenciarul Iași cu sediul în municipiul Iași, strada X, nr. Y, județul Iași, în contradictoriu cu intimații - pârâți A. C. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsinești, județul Botoșani, A. M. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsinești, județul Botoșani și B. M. cu domiciliul în localitatea Mihai Viteazu, județul Mureș împotriva sentinței civile nr. XXXX/xx.xx.xxxx pronunțată de Judecătoria Săveni în dosarul nr. XXX/297/2016.

La apelul nominal făcut în ședință au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că prin serviciul registratură al instanței s-a depus de Penitenciarul Iași adresa înregistrată sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx, după care:

Fiind primul termen de judecată instanța stabilește că este competentă material și teritorial să soluționeze cauza.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra apelului.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de față, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Săveni sub nr. XXX/297/2016 la data de xx.xx.xxxx reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții A. C., A. M. și B. M. ieșirea din indiviziune asupra moștenirii rămase de la părinți.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că este încarcerat în Penitenciarul Botoșani și tatăl său a decedat în anul 2001, iar mama în 2010 și că autorii lui au deținut o locuință și teren aferent, precum și suprafața de 3,75 ha teren extravilan, fără a furniza nici un fel de detalii cu privire la numele părinților, data concretă a decesului părinților, ultimul lor domiciliu, individualizarea bunurilor, valoarea lor, lotul ce dorește a i se atribui. Reclamantul a afirmat doar că fiecare dintre pârâți ține "fără forme legale"; o suprafață de teren și că nici unul nu dorește partajul prin bună învoială.

Prin rezoluția din aceeași dată, s-a dispus restituirea cererii în temeiul art. 24 alin. 1 lit. n din ROI pentru că cererea nu îndeplinește condițiile legale pentru înregistrare, aducându-i-se la cunoștința reclamantului conținutul pe care trebuie să îl aibă o cerere de chemare în judecată potrivit art. 194 C.proc.civ.

Pe data de xx.xx.xxxx reclamantul s-a adresat cu o nouă cerere prin care a răspuns cu privire la restituirea cererii, arătând că cererea sa răspunde în mare privință exigențelor art. 194 C.proc.civ. , dar nu cuprinde anumite elemente pe care nu le poate preciza. Astfel s-a arătat că nu cunoaște CNP-ul pârâților fiind confidențial, iar în ceea ce privește evaluarea, nu a solicitat acest lucru prin acțiune, ci doar o hotărâre prin care fiecare parte să fie proprietar pe partea ce i se cuvine. S-a mai arătat că nu poate să facă dovada cu înscrisuri, titlu de proprietate, certificate de deces etc. deoarece nu le deține, fiind o persoană privată de libertate, dar că va depune pe perioada judecății.

Prin rezoluția din xx.xx.xxxx s-a restituit și această cerere pentru faptul că reclamantul nu și-a îndeplinit condițiile prevăzute de art. 194 C.proc.civ.

Pe data de xx.xx.xxxx reclamantul s-a adresat Tribunalului Secția penală cu reiterarea cererii de înregistrate a acțiunii inițiale, iar prin Adresa XXX/xx.xx.xxxx s-a dispus înaintarea cererii la Judecătoria Săveni spre competentă soluționare, fiind primită la data de xx.xx.xxxx.

Ca urmare, prin rezoluția din xx.xx.xxxx s-a dispus înregistrarea dosarului pe rolul Judecătoriei Săveni având ca obiect partaj judiciar.

Prin Adresa din xx.xx.xxxx reclamantului i s-a pus în vedere să indice obiectul cererii și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare, arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, iar pentru martori numele și prenumele și domiciliul, extras de carte funciară sau certificat care să ateste că imobilul nu este înscris în cartea funciară, certificat de sarcini și certificat fiscal din care să rezulte valoarea impozabilă a imobilului.

Adresa a fost primită în data de xx.xx.xxxx, iar în data de xx.xx.xxxx reclamantul a trimis cererea din xx.xx.xxxx prin care a arătat, în plus, numele părinților, respectiv A. C., A. M. și B. M., că aceștia au fost proprietarii unei case din sat Sârbi, cu anexe și 0,11 ha teren aferent , precum și a unei suprafețe de 4 ha teren extravilan, indicând și trei martori. Reclamantul a reiterat faptul că nu deține nici un fel de înscrisuri.

Reclamantului i s-a reiterat Adresa din xx.xx.xxxx, astfel încât prin Adresa din xx.xx.xxxx i s-au solicitat aceleași aspecte puse în vedere anterior, această a doua adresă fiind primită la data de xx.xx.xxxx. Prin cererea din xx.xx.xxxx reclamantul s-a arătat nemulțumit de faptul că i se solicită atâtea aspecte.

Pârâții nu au depus la dosar întâmpinare.

La termenul din xx.xx.xxxx, prima instanță a invocat din oficiu excepția de nulitate a cererii de chemare în judecată, excepție pe care a soluționat-o cu prioritate potrivit art. 248 C.proc.civ.

Prin sentința civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx Judecătoria Săveni a anulat cererea de chemare în judecată formulată de A. P..

Pentru a pronunța această soluție a reținut prima instanță că potrivit art. 194 C.proc.civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă în mod obligatoriu anumite elemente, dintre care unele sunt esențiale pentru soluționarea acesteia.

Astfel, pe lângă numele și domiciliul reclamantului, cererea trebuie să cuprindă și numele și domiciliul real și complet al pârâtului/pârâților chemat/chemați în judecată întrucât în caz contrar instanța nu poate pronunța în contradictoriu o hotărâre în contradictoriu cu aceștia (art. 194 C.proc.civ.).

În mod excepțional se poate cita prin publicitate pârâtul dar numai dacă sunt întrunite toate condițiile pentru aceasta, respectiv ca reclamantul să învedereze că deși a făcut tot ce i-a stat în putință nu a reușit să afle domiciliul pârâtului sau alt loc unde ar putea fi citat. Potrivit legii.

Ori, reclamantul nu a indicat domiciliul complet al pârâtei B. M. și nici domiciliul actual al pârâtului A. M. (prin cererea din xx.xx.xxxx alegându-i reclamantul, deși nu avea dreptul un domiciliu în sat Sârbi comuna Vlăsinești) astfel încât la termen nu s-a îndeplinit procedura de citare cu acești pârâți pornind de la un viciu al cererii de chemare în judecată.

De asemenea, cererea trebuie să cuprindă și obiectul cererii de chemare în judecată, iar prin aceasta se înțelege pretenția concretă ce face obiectul acțiunii în justiție. Ori reclamantul s-a limitat a arăta că solicită partajul bunurilor rămase după părinții părților, singurele informații legate de aceste bunuri fiind acelea că este vorba de o suprafață de teren extravilan și o casă cu teren intravilan situate în sat Sârbi comuna Vlăsinești fără nici un fel de detaliu.

Ori, arătarea obiectului cererii de partaj comportă unele particularități specifice, fiind esențial a se identifica exact bunurile supuse partajului, cu arătarea valorii lor, a locului unde se află, titlul în baza cărora au fost dobândite (art. 981 C.proc.civ.).

Detaliile de identificare a bunurilor prin cerere sunt esențiale mai ales în contextul în care reclamantul a arătat că nu poate depune înscrisuri privind aceste bunuri pentru că este o persoană privată de liberate.

Așadar, dacă reclamantul ar fi depus înscrisuri care să conțină detalii cu privire la identificarea și valoarea bunurilor, atunci ar fi putut să extragă din aceste înscrisuri acele date esențiale care nu se regăsesc în cerere, dar în contextul în care aceasta a afirmat cu fermitate că nu deține aceste înscrisuri și nici nu înțelege să le depună, prima instanță a fost nevoită să constate că cererii de chemare în judecată îi lipsește un obiect concret, după cum îi lipsește și motivarea în fapt a cererii. Astfel, afirmațiile vagi că fiecare dintre pârâți dețin anumite terenuri și că aceștia nu vor să facă un partaj de bună voie nu sunt suficiente pentru a reprezenta o motivare reală a cererii de chemare în judecată care trebuia să cuprindă date privind bunurile supuse partajului, dacă bunurile sunt înscrise în cartea funciară și dacă au fost instituite sarcini în privința acestora, modalitatea de împărțeală pe care o propune reclamantul sau cel puțin lotul pe care îl solicită acesta, dacă există emis certificat de moștenitori emis după defuncții părinți, unde au decedat aceștia.

Față de toate aceste lipsuri, prima instanță a constatat că cererea reclamantului este lovită de nulitate atât cea absolută și expresă prevăzută de art. 196 alin. 1 ("Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde… obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ….este nulă";. ), cât și una absolută și virtuală determinată de lipsa indicării domiciliilor reale/complete a doi pârâți, respectiv lipsa indicării valorii obiectului cererii.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie, solicitând admiterea apelului.

În motivarea apelului a arătat apelantul că a formulat mai multe plângeri cu respectarea condițiilor de formă , prin care a chemat personal la interogatoriu pe intimații A. M. și B. M. și că a solicitat ieșirea din indiviziune, pentru partea de moștenire provenită de la părinții săi.

În continuarea motivării a arătat apelantul că este surprins de faptul că prima instanță nu a ținut cont de faptul că este privat de libertate și din cauza acestui fapt el nu deține înscrisuri cu care să poată proba .

Consideră apelantul că prima instanță nu a dat eficiență dispozițiilor normelor legale de procedură civilă și a pronunțat o sentința neargumentată în fond .

Mai arată că nu s-a făcut mențiunea că nu a fost prezent și consideră că s-a pronunțat o sentință nelegală, prin lipsa sa și că prima instanță nu a ținut cont că el fiind privat de libertate nu deține înscrisurile solicitate de instanță.

Intimații legal citați nu au formulat întâmpinare.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul va constata că apelul formulat de apelantul-reclamant este neîntemeiat și-l va respinge pentru considerentele ce se succed:

Prin cererea formulată la data de xx.xx.xxxx reclamantul în contradictoriu cu A. M., A. C. și B. M. a solicitat partajarea bunurilor rămase de pe urma defuncților lor părinți .

Tribunalul reține că nici în fața primei instanțe și nici prin cererea de apel, apelantul reclamant nu a indicat valoarea bunurilor care fac parte din masa de partajat pentru ca , în temeiul art. 31 alin 1 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru instanța să poată calcula taxa judiciară de timbru, care potrivit art. 33 din același act normativ se plătește anticipat.

De asemenea se constată că apelantul reclamant nu a indicat domiciliile pârâților pentru ca aceștia să poată fi înștiințați de existența litigiului și pentru a se putea stabili cadrul procesual complet.

În ceea ce privește indicarea bunurilor care fac parte din masa succesorală, se reține că acestea nu au fost indicate, deși potrivit art 980 Cod procedură civilă indicarea acestora este obligatorie ,, Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.,,

Faptul că reclamantul este o persoană privată de libertate nu îl scutește pe acesta de îndeplinirea obligațiilor sale, instanța neavând obligația de a îndeplini în locul reclamantului demersurile pe care acesta însuși trebuie să le facă pentru a putea judeca cererea acestuia. Tribunalul reține că potrivit art. 63 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal "Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta ale persoanelor condamnate sunt garantate, In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor nationale si internationale. ,, iar potrivit art 64 alin 1 din același act normativ Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii poștale in interiorul penitenciarului.

Prin urmare apelantul reclamant se putea adresa autorităților din cadrul comunei unde defuncții săi părinți au avut ultimul domiciliu pentru a solicita relații cu privire la bunurile rămase după aceștia și cu privire la celelalte persoane care ar avea vocație succesorală pentru a formula cererea de chemare în judecată potrivit normelor impuse de Codul de procedură civilă.

Întrucât apelantul - reclamant nu a înțeles să respecte obligațiile procesuale și să dea curs solicitărilor primei instanțe și nu a remediat aceste deficiențe nici în calea de atac a apelului, tribunalul făcând aplicarea prevederilor art. 480 alin 1 Cod de procedură civilă

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul - reclamanta A. P. cu domiciliul în municipiul Botoșani, strada X, nr. Y, scara Z, ap. T, județul Botoșani, în prezent deținut în Penitenciarul Iași cu sediul în municipiul Iași, strada X, nr. Y, județul Iași, în contradictoriu cu intimații - pârâți A. C. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsinești, județul Botoșani, A. M. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsinești, județul Botoșani și B. M. cu domiciliul în localitatea Mihai Viteazu, județul Mureș împotriva sentinței civile nr. XXXX/2016 a Judecătoriei Săveni pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din xx.xx.xxxx.

Președinte, Judecător, Grefier,

← Fond funciar . Jurisprudență Fondul funciar		Recurs - revendicare imobiliară. Jurisprudență Revendicare... →

Apel – partaj judiciar. Jurisprudență Partaj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Apel – partaj judiciar. Jurisprudență Partaj