Aplicarea condiţiilor de dobândire a calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivat prevăzute de Legea nr. 51/1995 la momentul primirii în profesia de avocat, nu a condiţiilor introduse ulterior
| Comentarii |
|
Curtea de Apel GALAŢI Sentinţă civilă nr. 258 din data de 27.10.2015
Conform art. 19 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare în data de 18.12.2008, dobândea calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condițiile art. 16 din Lege, dacă a fost definitivat în funcția juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură. Cei care nu îndeplineau condițiile de vechime în profesiile anterioare erau obligați să susțină examenul de definitivare în avocatură.
Așadar, la momentul la care rezultatele examenului de primire în profesie au fost validate, reclamanta avea dreptul să fie primită în profesie ca avocat definitiv, deoarece fusese definitivată în funcția juridică de grefier pe care o exercitase înainte de primirea în avocatură.
Dispozițiile legale care reglementau dobândirea calității de avocat definitiv fără susținerea examenului de definitivat au fost modificate ulterior, prin Legea nr. 270/2010, publicată în Monitorul oficial al României nr. 872/28.12.2010.
Instanța reține că dispozițiile legale care reglementează calitatea de avocat pe care reclamanta o dobândește după primirea în profesie sunt cele existente în momentul validării concursului de primire în profesia de avocat, nu cele de la un moment ulterior, la care reclamanta solicită încetarea calității de avocat suspendat și înscrierea pe tabloul avocaților activi. A reține în sens contrar echivalează cu aplicarea retroactivă a dispozițiilor introduse prin Legea nr. 270/2010, fapt ce încalcă principiul neretroactivității legii, consfințit de art. 15 alin. 2 din Constituție. La momentul finalizării examenului de primire în profesie, reclamanta trebuia înscrisă pe Tabloul avocaților incompatibili (deoarece desfășura activitatea incompatibilă de grefier, la care nu dorea încă să renunțe), însă cu calitatea de avocat definitiv, deoarece era definitivată în funcția juridică anterioară de grefier.
Sentința nr. 258/F din 27.10.2015 a Curții de Apel Galați
Prin cererea înregistrată sub nr. 642/44/2015, pe rolul Curții de Apel Galați, reclamanta M.R.V., prin reprezentant convențional, a formulat, în contradictoriu cu pârâții Baroul B., prin reprezentant legal și Uniunea Națională a Barourilor din România, prin reprezentant legal, acțiune prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. /...10.2014 emisă de Baroul B. și a Deciziei nr. /...03.2015 emisă de Consiliul U.N.B.R., constatarea faptului că reclamanta îndeplinește condițiile pentru înscrierea ca avocat definitiv, obligarea Baroului B. la înscrierea pe Tabloul avocaților definitivi, obligarea pârâților la plata sumei de 100.000 lei, cu titlu de daune morale și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a precizat că, în fapt, reclamanta a promovat examenul de primire în profesia de avocat, Sesiunea Decembrie 2008, examen organizat în baza Hotărârii nr. … a Consiliului U.N.B.R. din 27.09.2008.
Această hotărâre nu a diferențiat la acea dată un examen special pentru primirea în profesie ca avocat definitiv și separat pentru primirea în profesia de avocat stagiar, examenul fiind unul unic, de primire în profesie.
La acea dată, potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 (în formă în vigoare la data susținerii examenului de primire în profesie), dobândește calitatea de avocat definitiv, cel înscris în profesie în condițiile art. 16 alin. 2, dacă a fost definitivat într-o funcție juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură.
Potrivit art. 281 alin.1 din Statutul profesiei de avocat, persoana care anterior primirii în profesie a fost definitivată în funcția juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în profesia de avocat, dobândește potrivit art.19 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995, calitatea de avocat definitiv.
De altfel, și la acest moment, potrivit art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 actualizată, prevăd că "Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.";
Textul face referire la noțiunea de ,,dobândește"; și nu la ,,poate dobândi";, pentru a lăsa la latitudinea Consiliului Baroului sau a Consiliului U.N.B.R. dobândirea sau nu fără examen a calității de avocat definitiv.
Face precizarea că anterior promovării examenului de primire în profesia de avocat, am funcționat ca și grefier cu studii superioare, în cadrul Judecătoriei B., susținând examenul de definitivat în aceasta funcție.
A solicitat Baroului B. înscrierea ca și avocat definitiv, arătând că potrivit art. 86 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției este asimilat magistraților pe durata îndeplinirii funcției și că potrivit art. 70 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, grefierii cu studii superioare beneficiază de vechime în specialitate juridică pe perioada în care își desfășoară această activitate. Prin Hotărârea nr. /7.10.2014 a Baroului B., i-a fost respinsă cererea, susținându-se că funcția de grefier deținută nu se regăsește în cele expres prevăzute de dispozițiile legale și statutare, care reglementează înscrierea ca avocat definitiv.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație la Consiliul U.N.B.R., iar prin Decizia nr. /..03.2015, i s-a respins contestația, susținându-se că prevederile art. 19 alin. 2 și ale art. 16 alin. 2 la care a făcut referire au fost abrogate și nu mai au aplicabilitate în prezent, precum și faptul că prevederile art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, au aplicabilitate restrânsă și nu se referă și la funcția de grefier.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004, art. 20 alin. 5 Legea nr. 51/1995, art. 148, 194 Cod procedură civilă.
În susținere, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Legal citat, pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România, prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
În motivare, a arătat că potrivit dispozițiilor art. 21 alin (5) din statutul profesiei de avocat cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avocaților prin decizia emisă de consiliul baroului cu respectarea dispozițiilor art. 19, 20 și 21 din Lege.
Prin urmare, având în vedere faptul că reclamanta nu se regăsește între situațiile menționate în lege, atât decizia Baroului B. cât și Hotărârea Consiliului U.N.B.R sunt legale.
Solicitarea reclamantei de a i se plăti daune morale trebuie respinsă, motivat de faptul că în toată această perioadă 2008 (data promovării examenului de primire în profesie - data formulării cererii de trecere pe tabloul avocaților definitivi) - 2014, după cum se menționează în cererea de chemare în judecată a desfășurat activitate avocațială, nefiind împiedicată de nimic a participa la examenul de definitivare.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 alin. 2 Cod procedură civilă.
În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Legal citat, pârâtul Baroul B., prin reprezentant convențional, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că enumerarea prevăzută de art. 20 alin. 5, 6 și 7 din Legea nr. 51/1995, care este o enumerare cu caracter limitativ și nu exemplificativ, nu menționează și funcția de grefier cu studii superioare, pe care a exercitat-o reclamanta M.V. la Judecătoria B. pentru ca pârâta Baroul B., să-i admită cererea de dobândirea calității de avocat definitiv.
Faptul că prin art. 86 din Legea nr. 303/2004 s-a recunoscut ca vechime în muncă în magistratură funcția de grefier cu studii superioare nu echivalează cu exercitarea efectivă a unei profesii juridice.
După cum se cunoaște, funcția de grefier este o funcție auxiliară sistemului juridic și nu echivalează cu exercitarea unei funcții juridice efective.
Legiuitorul a avut în vedere la momentul enumerării limitative a funcțiilor exercitate de o persoană să poată dobândi calitatea de avocat definitiv, doar funcțiile juridice care implică o activitate juridică efectivă și nu funcțiile exercitate de personalul auxiliar din sistemul judiciar, cum este și cazul reclamantei din prezenta speță.
Prin urmare, considerăm că pârâta Baroul B. a aplicat, în mod corect și legal, legea, în sensul că, atâta timp cât art. 20 alin. 5, 6 și 7 din Legea nr. 51/1995, nu prevede expres că funcția de grefier cu studii superioare dobândește calitatea de avocat definitiv, nu avea cum să-i admită cererea de dobândirea calității de avocat definitiv.
De asemenea, nu se poate considera că Decizia nr. /1 din ...09.2010, emisă de Consiliul Baroului B. sau Hotărârea nr. din ...10.2014, emisă de Baroul B. nu a fost dată cu caracter discriminatoriu, întrucât nu mai există vreo Hotărâre sau Decizie a pârâtei Baroului B. prin care s-a recunoscut unei alte persoane calitatea de avocat definitiv în baza deținerii funcției de grefier cu studii superioare, timp de 5 ani neîntrerupți și reclamantei nu i-a fost recunoscut această calitate, făcându-se o diferență în aplicarea legii cu privire la persoane diferite.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205, 206 Cod procedură civilă, art. 20 alin. 5, 6, 7 Legea nr. 51/1995.
În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La termenul de judecată din 12.10.2015, reclamanta a arătat că renunță la acordarea daunelor morale și că nu mai solicită cheltuielile de judecată.
Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel constată următoarele:
Reclamanta s-a înscris la examenul de primire în profesia de avocat, sesiunea decembrie 2008, organizat în baza Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. /...09.2008. Aceasta a promovat examenul, conform Deciziei nr. / /...12.2008 a Consiliului Baroului B.. Ea a fost primită în profesie, însă a fost înscrisă pe Tabloul avocaților stagiari din Baroul B. abia în data de 18.10.2010, prin Decizia nr. /1/...08.2010 a Consiliului Baroului B..
Perioada de timp scursă între data susținerii examenului de primire în profesie (decembrie 2008) și data înregistrării în Tabloul avocaților stagiari cu drept de practică (18.10.2010) a fost determinată de faptul că reclamanta și-a desfășurat activitatea, atât înainte de susținerea concursului, cât și după până în data de 18.10.2010, ca grefier în cadrul Judecătoriei B., funcție incompatibilă cu cea de avocat. După ce a încetat activitatea de grefier, reclamanta a solicitat înscrierea pe Tabloul avocaților, pentru a putea profesa ca avocat.
Potrivit art. 16 Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare la data validării examenului de primire în profesia de avocat (18.12.2008), primirea în profesia avocat se obținea pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei.
Conform art. 19 alin. 2 și 3 din același act normativ, în forma în vigoare în data de 18.12.2008, dobândea calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condițiile art. 16 din Lege, dacă a fost definitivat în funcția juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură. Cei care nu îndeplineau condițiile de vechime în profesiile anterioare erau obligați să susțină examenul de definitivare în avocatură.
Așadar, la momentul la care rezultate examenului de primire în profesie au fost validate, reclamanta avea dreptul să fie primită în profesie ca avocat definitiv, deoarece fusese definitivată în funcția juridică de grefier pe care o exercitase înainte de primirea în avocatură.
Dispozițiile legale care reglementau dobândirea calității de avocat definitiv fără susținerea examenului de definitivat au fost modificate prin Legea nr. 270/2010, publicată în Monitorul oficial al României nr. /28.12.2010. Acest act normativ a modificat art. 19 Legea nr. 51/1995, stabilind că dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani (alin. 5), cel care a promovat examenul de intrare în profesia de avocat și care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi și Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupți (alin. 6) și cel care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean sau vicepreședinte de consiliu județean dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv (alin. 7).
În prezent, aceste dispoziții se regăsesc în cuprinsul art. 20 alin. 5-7 Legea nr. 51/1995, actul normativ suferind mai multe republicări.
Instanța reține că dispozițiile legale care reglementează calitatea de avocat pe care reclamanta o dobândește după primirea în profesie sunt cele existente în momentul validării concursului de primire în profesia de avocat, nu cele de la un moment ulterior, la care reclamanta solicită încetarea calității de avocat suspendat și înscrierea pe tabloul avocaților activi.
A reține în sens contrar echivalează cu aplicarea retroactivă a dispozițiilor introduse prin Legea nr. 270/2010, fapt ce încalcă principiul neretroactivității legii, consfințit de art. 15 alin. 2 din Constituție.
La momentul finalizării examenului de primire în profesie, reclamanta trebuia înscrisă pe Tabloul avocaților incompatibili (deoarece desfășura activitatea incompatibilă de grefier, la care nu dorea încă să renunțe), însă cu calitatea de avocat definitiv, deoarece era definitivată în funcția juridică anterioară de grefier.
Instanța reține că examenul de primire în profesie este unul singur, problema dobândirii calității de avocat definitiv sau stagiar fiind una ulterioară. Așadar, reclamanta nu trebuia să promoveze un examen de primire în profesie diferit ca să poată fi înscrisă direct cu calitatea de avocat definitiv.
Reclamanta a fost înscrisă pe Tabloul avocaților stagiari prin Decizia nr. / /...08.2010 a Consiliului Baroului B.. Înscrierea ca avocat activ s-a făcut la solicitarea reclamantei, care a renunțat între timp la activitatea de grefier. În acest moment, Consiliul Baroului ar fi trebuit de fapt să constate că reclamanta a trecut din calitatea de avocat incompatibil în cea de avocat activ și să îi recunoască calitatea de avocat definitiv activ, conform dispozițiilor Legii nr. 51/1995 în vigoare la data validării concursului de primire în profesie (18.12.2008).
Faptul că reclamanta nu a contestat această decizie a Baroului B. nu o face să decadă din dreptul de a cere constatarea calității sale de avocat definitiv printr-o acțiune ulterioară, deoarece solicitarea reclamantei adresată Baroului B. a vizat în principal încetarea incompatibilității și dobândirea calității de avocat activ, nu dobândirea calității de avocat definitiv. Situația reclamantei care a fost definitivată în profesia juridică anterioară și care avea dreptul de a i se constata calitatea de avocat definitiv subzistă și după emiterea Deciziei nr. / /...08.2010 a Consiliului Baroului B.
Pentru aceste motive, Curtea va admite cererea, va anula Hotărârea nr. /...10.2014, emisă de Consiliul Baroului B. și Decizia nr. /...03.2015, emisă de Consiliul UNBR, va constata că reclamanta îndeplinește condițiile pentru dobândirea calității de avocat definitiv și va obliga pârâtul Baroul B., să procedeze la înscrierea reclamantei pe Tabloul avocaților definitivi.
| ← Dreptul asigurărilor sociale. Jurisprudență Asistenţă şi... | Imposibilitatea acordării de despăgubiri, în condiţiile... → |
|---|
