Arestarea preventivă. Art. 218 al. 1,3 lit. b şi al. 4 din Codul penal
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Rezoluţie nr. 17 din data de 13.02.2014
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, prin referatul înregistrat sub nr.619/110/2014 la data de 13.02.2014, a solicitat arestarea preventivă a inculpatului B.C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 218 al. 1, 3 lit. b, 4 N.C.pen.,
În cauză se reține că inculpatul B.C., în vârstă de 40 de ani, locuiește în orașul Tg. Ocna, iar în cursul anului 2013 au locuit la aceeași adresă și părinții săi, respectiv victima B.A. și numitul B.G., care a decedat în cursul lunii ianuarie 2014. Inculpatul și părinții săi locuiau în interiorul aceleiași curți, însă în încăperi separate.
Inculpatul este cunoscut ca fiind o persoană violentă, mai ales când se află sub influența alcoolului, acesta obișnuind să consume astfel de băuturi, iar într-o atare stare, obișnuia să își lovească părinții.
Victima B.A., în vârstă de 71 de ani, suferea de maladia Alzheimer, care s-a agravat în toamna anului 2013, motiv pentru care a rămas imobilizată la pat, în grija soțului și a fiului său, inculpatul B.C.. Cei doi s-au înțeles să desfășoare activitatea de supraveghere și îngrijire a victimei, pe rând, B.G. pe timp de zi, iar inculpatul pe timp de noapte. În aceste împrejurări, inculpatul obișnuia să o agreseze fizic pe mama sa. De asemenea, victima era vizitată în mod frecvent și de către nora sa B.N.A., cumnata inculpatului.
În seara zilei de 19.11.2013, martora B.N.A. s-a deplasat la locuința socrilor săi, ocazie cu care a observat că soacra sa B.A. avea mai multe echimoze în zona feței. Martora a întrebat-o pe aceasta ce a pățit, însă victima a devenit agitată, refuzând să răspundă. Atunci, martora l-a întrebat pe socrul său ce s-a întâmplat, iar acesta i-a relatat că victima a fost lovită de către inculpat.
Ulterior, în aceeași seară, martora i-a telefonat cumnatului său B.G. jr., aflat în străinătate, care s-a întors imediat în țară împreună cu soția sa B.G.C.
În seara următoare, la data de 20.11.2013, cei trei martori s-au deplasat la locuința victimei, ocazie cu care au observat prezența leziunilor la nivelul feței victimei, iar soțul acesteia a reiterat faptul că B.A. a fost lovită de către fiul său. Tot atunci, martorii au observat că inculpatul se afla sub influența alcoolului.
În cursul nopții, inculpatul a intrat în camera mamei sale, ocazie cu care a exercitat din nou violențe fizice asupra acesteia, apoi sub imperiul acestor constrângeri fizice, a întreținut cu aceasta raporturi sexuale, profitând și de starea de neputință fizică și psihică a victimei.
În jurul orei 02:30, martorul B.G. a auzit zgomote suspecte venind dinspre camera soției sale, motiv pentru care a mers să vadă ce se întâmplă, ocazie cu care l-a observat pe fiul său părăsind camera victimei. Martorul a intrat în interiorul acesteia și a observat-o pe soția sa întinsă pe pat cu fața în sus și acoperită cu o pătură. Dând pătura la o parte, martorul a observat că soția sa era dezbrăcată și ținea mâinile în zona organelor genitale, iar cearșaful de pe pat era strâns la capătul patului. De asemenea, martorul a mai observat că soția sa este lovită în partea dreaptă a capului și în zona gâtului. Acesta l-a întrebat apoi pe fiul său ce s-a întâmplat, însă inculpatul, fiind în stare de ebrietate, a devenit irascibil, și a început să îi adreseze injurii tatălui său.
Martorul B.G. a intrat în camera sa și s-a culcat, însă în dimineața de 21.11.2013 s-a deplasat la locuința fiului său B.G. jr., aflată în apropiere, căruia i-a relatat cele întâmplate, iar acesta din urmă a anunțat ambulanța și organele de poliție, care s-au deplasat la fața locului, în același loc sosind și cei doi martori, care au observat că inculpatul dormea în același pat cu mama sa.
De la fața locului, organele de poliție au ridicat mai multe articole textile, printre care un tricou și o cămașă cu care victima fusese îmbrăcată, care prezentau urme de rupere, precum și o pereche de chiloți aparținând victimei, și un prosop, care prezentau pete cu aspect de sânge. De asemenea, au mai fost ridicate o pereche de pantaloni de trening și una de chiloți, cu care inculpatul a fost îmbrăcat în noaptea săvârșirii faptei.
Victima B.A. a fost internată la Spitalul Municipal Onești în perioada 21.11 - 03.12.2013, secția Chirurgie, fiindu-i stabilit diagnosticul: edeme facio-cervicale (strangulare?), viol, hemipareză dreaptă, atazie mixtă.
La data de 22.11.2013, victima a fost examinată medico-legal, iar din concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 3367/22.11.2013, emis de SJML Bacău, rezultă că victima B.A. prezintă conform datelor medicale înaintate un traumatism cranio-facio-cervical cu edem și echimoze, fractură perete anterior sinus frontal, ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure, eventual și comprimare cu mâinile, în condițiile stabilite de anchetă, putând data din 20/21.11.2013. Necesită 25-27 de zile de îngrijiri medicale, sub rezerva evoluției, la un pacient cu afecțiune Alzheimer. Prezența spermatozoizilor în lamele cu secreție vaginală, confirmă un raport sexual recent, de circa 24-48 de ore, survenit în condiții ce se vor stabili pe cale de anchetă. În raport de evoluția ulterioară a pacientei și de finalizarea investigațiilor medicale de specialitate, va fi reexaminată medico-legal.
La data de 04.12.2013, victima B.A. a decedat la locuința sa. Din concluziile preliminare rezultate în urma efectuării necropsiei cadavrului victimei de către SJML Bacău, rezultă că moartea acesteia a survenit datorită unor cauze concuratoare. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința patologiei preexistente (higromă subdurală, hemipareză dreapta, Alzheimer), precum și a traumatismului din 21.11.2013 (cu componenta cranio-facio-cervicală), complicate în evoluție cu bronhopneumonie. Prezentele constatări sunt emise sub rezerva examenelor de laborator complementare.
Fiind audiat inițial în faza actelor premergătoare (anterior datei de 01.02.2014), în două rânduri, inculpatul a negat comiterea faptei, apoi a recunoscut că a lovit-o pe mama sa în zona feței, iar legat de întreținerea unui raport sexual cu victima, a declarat că nu își mai amintește, deoarece se afla în stare de ebrietate. Ulterior, fiind audiat în calitate de suspect și de inculpat, B.C. a negat săvârșirea faptei.
În fața instanței de judecată, inculpatul nu a recunoscut fapta, arătând că e posibil să fi intrat în camera victimei o persoană străină, avându-se în vedere faptul că strada principală se află foarte aproape de locuință, respectiv camera în care dormea mama sa.
Aceste apărări ale inculpatului nu pot fi reținute de către instanță, ele nefiind confirmate de probele aflate la dosar, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, raportul de constatare medico-legală, concluziile preliminare necropsiei, mijloacele de probă, depozițiile martorilor.
Potrivit jurisprudenței CEDO detenția este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează unul din următoarele pericole care trebuie apreciate in concreto, pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârșirea unor noi infracțiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariție a inculpatului sau pericolul de a fi tulburată liniștea publică.
Recomandarea nr. R (80) 11 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei prevede la pct. 3 ca detenția provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârșit o infracțiune și sunt motive serioase de a se crede că există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: pericolul de fugă, cel de obstrucționare a justiției ori acela ca acuzatul să nu comită o nouă infracțiune gravă, pct. 4 al recomandării specifică în plus că "dacă existența nici unuia dintre pericolele enunțate nu a putut fi stabilită, detenția provizorie s-ar putea totuși justifica, în mod excepțional, în anumite cazuri în care se comite o infracțiune deosebit de gravă";.
Din probele administrate până la această dată în cauză, rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de viol pentru care s-a formulat propunere de arestare preventivă, infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani și având în vedere gravitatea faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a mediului din care aceasta provine, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Actele dosarului reflectă fără echivoc faptul că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat prezintă o gravitate sporită, fapta săvârșită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate.
Infracțiunea de viol, mai ales cea săvârșită asupra unui membru al familiei, prezintă un grad de pericol social extrem de ridicat, vătămând o importantă valoare ocrotită de legea penală, respectiv libertatea sexuală.
Într-o societate democratică dreptul oricărei persoane la viață, integritate corporală, libertate și demnitate sunt valori fundamentale care trebuie protejate.
Mai mult, prin fapta presupusă a fi comisă au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății, prin lăsarea în libertate a inculpatului, în aceeași comunitate cu rudele victimei, s-ar induce un puternic sentiment de temere în rândul comunității, de insecuritate socială, de nesiguranță în opinia publică, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorului impresia că poate persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea tacită a acestuia și la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecției a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra finalității actului de justiție.
Apreciind în concret necesitatea luării măsurii arestului preventiv față de inculpat, instanța constată că se impune detenția provizorie, fiind comisă o infracțiune deosebit de gravă, prevăzută de art. 218 al.1,3 lit.b, alin.4 din Codul penal, iar raportat la împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta - este îndeplinită condiția privind existența pericolului pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru comunitatea din care provine.
De asemenea, Tribunalul apreciază că măsura arestului preventiv este în concordanță și cu dispozițiile art. 5 din CEDO, respectiv măsura a fost luată pe baza unor motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau că există motive temeinice a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârșească o nouă infracțiune, fiind necesară astfel, apărarea ordinii publice a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal, motive ce subzistă la această dată.
În ceea ce privește gradul de implicare a inculpatului în săvârșirea faptei, stabilirea vinovăției, reprezintă apărări ce vizează în exclusivitate soluționarea fondului cauzei și individualizarea sancțiunilor penale asupra cărora instanța se poate pronunța numai după finalizarea cercetărilor judecătorești.
Având în vedere considerentele expuse, Tribunalul urmează ca în baza art.226 cod pr.penală, cu art.202 și art.223 alin.2 din codul de procedură penală, se va admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău de luare a măsurii arestului preventiv față de inculpatul B.C.
Se va dispune arestarea preventivă a inculpatului B.C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.218 al.1,3 lit.b alin.4 din codul penal, pentru o perioadă de 30 zile începând cu data de 13.02.2014 și până la data de 14.03.2014, inclusiv și emiterea mandatului de arestare preventivă.
Se va constata că inculpatul a fost asistat de avocat desemnat din oficiu.
În baza art.275 alin.3 cod pr.penală, cheltuielile avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
| ← Arest preventiv. Jurisprudență Arest preventiv | Liberare provizorie. Jurisprudență Liberare provizorie → |
|---|
