Recurs inadmisibil. Jurisprudență Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Decizie nr. 47 din data de 30.01.2014
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:Prin sentința penală nr. 619 din 06.11.2013, a Judecătoriei Onești, în baza art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de lovire au fost condamnați inculpații D.V., și C.N.C. la câte 2 ( două) luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-a interzis fiecărui inculpat exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata termenului de încercare s-a suspendat, în cazul fiecărui inculpat și executarea pedepsei accesorii.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpaților D.V. și C.N.C., asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a pedepsei închisorii prevăzute de art. 83 Cod penal.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală s-au respins pretențiile civile formulate de partea vătămată B.I.
În baza art. 191 alin. 2Cod procedură penală au fost obligați inculpații D.V. și C.N.C. la plata cheltuielilor judiciare către stat după cum urmează: D.V. la 150 lei iar coinculpatul C.N.C. la 200 lei.
În baza art. 193 alin. 4 Cod procedură penală au fost obligați inculpații să achite părții vătămate B.I câte 19,5 lei reprezentând câte 12 din contravaloarea certificatului medico-legal.
Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a reținut că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de ambii inculpați cu forma de vinovăție a intenției.
Astfel, s-a reținut că prin plângerea formulată la data de 27.10.2012, persoana vătămată B.I din Târgu Ocna a reclamat agresarea sa fizică, în seara aceleiași zile de către două persoane care l-ar fi deposedat de suma de 550 lei și de un telefon mobil marca N., cauzându-i un prejudiciu total de 1000 lei.
Cercetările efectuate ulterior au condus la concluzia că în seara zilei de 27.10.2012, în timp ce se afla cu căruța în Târgu Ocna in zona magazinului proprietatea martorei A.E., partea vătămată B.I a consumat băuturi alcoolice, intrând în conflict cu mai multe persoane printre care și inculpații C.N.C. și D.V.
Cei doi inculpați au recunoscut pe durata cercetărilor că l-au lovit pe B.I după ce partea vătămată le-a adresat lor și altor clienți ai magazinului apelativul " aurolaci";.
Mai exact, D.V. susține că i-a aplicat lui B.I un pumn în zona feței iar coinculpatul C.N.C., cumnatul său, a intervenit, îmbrâncindu-l și lovindu-l , la rândul său, pe B.I peste față.
Coinculpatul C.N.C. a recunoscut și el că a intervenit în altercația iscată între D.V. și partea vătămată, susțineri ce se coroborează cu declarația lui B.I precum că a fost lovit cu pumnii și picioarele de ambii inculpați, altercație care a durat maximum 5 minute.
Susținerile părților cu privire la agresiune se coroborează cu depozițiile martorilor A.E., V.I., Z.D.G., P.O. - filele 22-27, 31 dosar urmărire penală.
În schimb, nu au fost probate susținerile părții vătămate B.I cu privire la deposedarea sa, de către inculpați, de suma de 550 lei și respectiv,de un telefon mobil.
Certificatul medico-legal nr. 472/a1/29.10.2012 eliberat de Cabinetul de medicină-legală Onești concluzionează că la momentul examinării sale B.I prezenta leziuni corporale ce s-au produs prin lovire cu un corp dur, pot data din 27.10.2012 și au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale - fila 15 dosar urmărire penală.
Fapta inculpaților C.N.C. și D.V., astfel cum a fost probată in etapa urmăririi penale și recunoscută de aceștia in conformitate cu prevederile art. 3201 Cod procedură penală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal pentru care s-a dispus condamnarea ambilor inculpați.
Văzând circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii deduse judecății, respectiv atitudinea victimei înseși și săvârșirea infracțiunii pe fondul consumului de băuturi alcoolice instanța s-a orientat către aplicarea pedepsei alternative a închisorii, aptă să asigure prevenirea săvârșirii de către inculpați a unei noi infracțiuni.
Limitele pedepsei astfel cum sunt prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal vor fi reduse cu o treime, dându-se astfel eficiență dispozițiilor art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat fiecăruia dintre inculpați pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În cauză nu s-a justificat interzicerea dreptului de a alege întrucât interzicerea dreptului de a vota contravine articolului 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, văzând buna conduită a ambilor inculpați anterior datei de 27.10.2012 instanța a apreciat că scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 Cod penal poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora.
Așa fiind, in baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate fiecăruia dintre inculpații C.N.C. și D.V.
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor principale instanța a dispus și suspendarea pedepselor accesorii, în conformitate cu dispozițiile art. 71 alin. 5 Cod penal.
Totodată, au fost atenționați ambii inculpați cu privire la cazurile în care instanța poate revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei conform prevederilor art. 83 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a procesului penal instanța a reținut următoarele:
Partea vătămată B.I s-a constituit parte civilă in procesul penal, solicitând obligarea ambilor inculpați la plata despăgubirilor, după cum urmează: 450 lei contravaloarea telefonului mobil și suma de 550 lei de care ar fi fost deposedat in cursul incidentului din seara zilei de 27.10.2012 precum și suma de 6.000 lei, reprezentând contravaloarea cabalinei care în timpul conflictului dintre părți s-a speriat și s-a lovit de un stâlp de beton, decedând - fila 10 dosar instanță.
Este adevărat că in seara zilei de 27.10.2012, cu ocazia efectuării cercetării la fața locului (filele 8-16 dosar urmărire penală) unul dintre animalele de tracțiune de la atelajul aparținând lui B.I a fost găsit decedat la o distanță de circa 1 km de locul unde a fost agresată partea vătămată.
Din probele administrate în cauză nu s-a putut stabili însă legătura de cauzalitate directă între infracțiunea de distrugere concretizată în decesul animalului de tracțiune și activitatea infracțională a inculpaților, astfel cum a fost ea probată in etapa urmăririi penale și recunoscută conform art. 320 1 Cod procedură penală, ulterior sesizării instanței.
În cauză nu s-a probat nici săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie sau furt și prin urmare se va respinge cererea lui B.I privind obligarea inculpaților la plata sumei totale de 1.000 lei incluzând suma de 550 lei pretins a fi sustrasă de inculpați din buzunarul său și contravaloarea telefonului mobil de care ar fi fost deposedat în seara zilei de 27.10.2012.
Văzând culpa procesuală a inculpaților C.N.C. și D.V. raportat la infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal instanța i-a obligat pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat și respectiv, a cheltuielilor judiciare efectuate de partea vătămată B.I in conformitate cu dispozițiile art. 191 alin. 2 Cod procedură penală și respectiv, art. 193 alin. 4 Cod procedură penală.
În ambele cazuri instanța s-a dozat cuantumul cheltuielilor proporțional cu măsura în care fiecare dintre inculpați a provocat cheltuielile judiciare pe întreaga durată a procesului penal și respectiv, cheltuielile avansate de partea vătămată în vederea obținerii certificatului medico-legal.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești, care o critică pentru netemeinicia soluționării laturii civile a cauzei.
Tribunalul, analizând hotărârea atacată cu privire la motivele invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că recurs Parchetului este inadmisibil.
Potrivit art. 385/2 rap. la art. 362 al. 1 lit. a C.p..p. recursul procurorului în ce privește latura civilă este inadmisibil în lipsa recursului formulat de partea civilă.
Ori în prezenta cauză, singurul recurs declarat aparține Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești, nicio altă parte neexercitând calea de atac.
În consecință, tribunalul, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. a C.p.p. va respinge, ca inadmisibil recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești, împotriva sentinței penale nr. 619/06.11.2013, pronunțată în dosarul nr. 3396/270/2013 al Judecătoriei Onești.
Conform art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
| ← Liberare provizorie. Jurisprudență Liberare provizorie | Sancţiune pecuniară străină. Jurisprudență Amenzi → |
|---|
