Autoritatea de lucru judecat.condiții. Jurisprudență Contracte
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secția I Civilă Decizie nr. 475/A din data de 21.09.2016
Instanța constată că litigiile sus-menționate s-au purtat între aceleași părți deținând aceeași calitate procesuală, în sensul legii fiind îndeplinită această condiție legală.
În schimb, litigiile dintre părți nu au avut același obiect, respectiv în primul dosar s-a solicitat rezoluțiunea contractului de întreținere, iar în al doilea s-a solicitat constatarea nulității contractului. Finalmente, fundamentul raportului juridic dedus judecății sau, mai concret, temeiul de drept al cererii, acesta nu este identic în cererile succesive formulate de reclamantă.
Așa cum rezultă din jurisprudența constată a CEDO, unul din elementele fundamentale ale superiorității dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care urmărește, între altele, ca soluția dată și rămasă definitivă să nu mai fie repusă pe rol (Brumărescu c.României). În virtutea acestui principiu nici una dintre părți nu este abilitată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii doar în scopul obținerii unei reexaminări a cauzei și o nouă decizie despre acest subiect. Supervizarea nu trebuie să devină un apel deghizat și simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere pe același subiect nu este un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze. Nu se pot face derogări de la acest principiu decât dacă există motive substanțiale și imperioase care o cer (Riabykk c.Rusiei), situație neîndeplinită în cauză.
Prin sentința civilă nr. 4763/22.06.2015 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 14287/182/2013, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta L.C.I., prin întâmpinare, a fost respinsă ca încălcând autoritatea de lucru judecat acțiunea civilă formulată și ulterior precizată de reclamanta C.I., în contradictoriu cu pârâtele A.C. și L.C.I., având ca obiect anulare act și a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei L.C.-I. suma de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
În considerentele sentinței prima instanță a reținut că deși primul petit al cererii care a făcut obiectul Dosarului nr. 9517/182/2012 al Judecătoriei Baia Mare - Secția Civilă, soluționat prin Sentința nr. 9729 din 2 octombrie 2013, completată prin Sentința nr. 223 din 15 ianuarie 2014 și rămasă irevocabilă, dosar în care au figurat aceleași părți ca în prezenta cauză, a privit, spre deosebire de primul petit al cererii care face obiectul prezentului dosar, rezoluțiunea/încetarea contractului contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat între reclamanta C. I. și numitul C. F. V., autentificat sub nr. 5382 din 10 octombrie 2011, la Biroul Notarilor Publici A.C.-S., referitor la imobilul constând în locuința situată în municipiul Baia Mare, str. M. B., nr. 6, ap. 7, județul Maramureș, compus din două camere și dependințe și 1/60 părți comune indivize și înscris în Cartea Funciară nr. 10387/7 - Baia Mare, convertită în format electronic sub nr. 103105- C1-U7 - Baia Mare, nr. top. 2737/398/7, valoarea contractului respectiv fiind de 25.000 lei, al doilea petit al cererii reclamantei fiind identic în ambele dosare, instanța constată incidența deplină a excepției autorității de lucru judecat, în condițiile în care sentința pronunțată în celălalt proces se sprijină, între altele, pe considerente prin care s-a tranșat chestiunea existenței cauzei încheierii contractului la care se referă litigiul, statuându-se că primirea întreținerii a fost cauza încheierii acelui contract, și nu plata prețului stipulat, în sumă de 25.000 lei, chestiune care nu mai poate fi repusă în discuție - sub forma solicitării de constatare a nulității absolute a contractului respectiv pentru lipsa cauzei - în cadrul unui proces ulterior purtat între aceleași părți.
Întrucât cererea reclamantei urmează a fi respinsă, instanța, în baza prevederilor art. 451 alin. (1), ale art. 452 și ale art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat, a obligat-o pe reclamantă să plătească pârâtei L.C.-I. cheltuielile de judecată solicitate de aceasta, în cuantum de 2.000 lei, reprezentând onorariu avocațial.
2.Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul prevăzut de lege reclamanta C. I. solicitând admiterea acestuia, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, respingându-se excepția autorității de lucru judecat.
În motivarea cererii, s-a arătat că excepția a fost admisă în mod greșit și că tripla identitate prevăzută de lege nu este incidentă în cauza dedusă judecății.
3.Analizând cererea de apel prin prisma dispozițiilor legale incidente, Tribunalul a considerat-o întemeiată reținând că prin sentința civilă nr. 9729/02.10.2013, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 9517/182/2012, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta C. I. în contradictoriu cu pârâta L.C.I. având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5382/10.10.2011, restabilirea situației anterioare în sensul înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei, radierea interdicției de înstrăinare din cartea funciară și a uzufructului viager și a obligației de întreținere.
Judecătoria Baia Mare a reținut în esență că dispozițiile art. 1665, 1719 și 1724 cod civil invocate de reclamantă nu își găsesc aplicabilitatea în cauză întrucât contractul obiect al litigiului nu este unul de vânzare-cumpărare ci unul de întreținere, astfel încât stabilirea unui preț pentru nuda proprietate, fără intenția de a achita suma nu atrage anularea contractului, cerere care de altfel nu a fost formulată, că în speță cauza încheierii actului este prestarea întreținerii, iar nu primirea prețului de 25.000 lei și că nu se poate reține lipsei cauzei contractului de întreținere pe motiv că nu s-ar fi achitat prețul. Instanța a mai menționat că doar în situația în care părțile, la momentul încheierii actului, ar fi avut intenția de a nu presta sau primi întreținerea, atunci contractul ar fi anulabil pentru lipsa cauzei, însă judecătoria nu a fost învestită cu o astfel de solicitare. S-a mai arătat că neplata prețului nu constituie motiv de rezoluțiune întrucât obligația principală este cea de întreținere.
Hotărârea judecătorească sus-menționată a devenit irevocabilă prin neexercitarea căii de atac prevăzută de lege.
Prin cererea ce face obiectul litigiului de față, reclamanta C. I. a învestit Judecătoria Baia Mare cu solicitarea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 5382/10.10.2011, restabilirea situației anterioare în sensul înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei, radierea interdicției de înstrăinare din cartea funciară și a uzufructului viager și a obligației de întreținere.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat faptul că una dintre părțile contractante nu a avut intenția de a presta/de a primi întreținerea, nefiind predat prețul, lipsind cauza contractului conform art. 1235, 1236 și 1238 Cod civil.
Conform art. 1201 C. civ. de la 1864 și ale art. 430-432 Nou Cod procedură civilă, este autoritate de lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate. Totodată, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă (Noul Cod de procedură civilă).
Autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate cu privire la părțile, obiectul și cauza a două sau mai multor dosare, dintre care cel puțin unul dintre acestea să fie soluționat, așa cum reiese din dispozițiile art. 430 alin. 1 din CPC. Potrivit art. 431 NCPC nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate în temeiul aceleiași cause și pentru același obiect (reglementarea aspectului pozitiv-puterea de lucru judecat)
Instanța constată că litigiile sus-menționate s-au purtat între aceleași părți deținând aceeași calitate procesuală, în sensul legii fiind îndeplinită această condiție legală.
În schimb, litigiile dintre părți nu au avut același obiect, respectiv în primul dosar s-a solicitat rezoluțiunea contractului de întreținere, iar în al doilea s-a solicitat constatarea nulității contractului. Finalmente, fundamentul raportului juridic dedus judecății sau, mai concret, temeiul de drept al cererii, acesta nu este identic în cererile succesive formulate de reclamantă.
Așa cum rezultă din jurisprudența constată a CEDO, unul din elementele fundamentale ale superiorității dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care urmărește, între altele, ca soluția dată și rămasă definitivă să nu mai fie repusă pe rol (Brumărescu c.României). În virtutea acestui principiu nici una dintre părți nu este abilitată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii doar în scopul obținerii unei reexaminări a cauzei și o nouă decizie despre acest subiect. Supervizarea nu trebuie să devină un apel deghizat și simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere pe același subiect nu este un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze. Nu se pot face derogări de la acest principiu decât dacă există motive substanțiale și imperioase care o cer (Riabykk c.Rusiei), situație neîndeplinită în cauză.
Instanța constată că deși reclamanta a urmărit prin cele două litigii restabilirea situației anterioare încheierii contractului ce face obiectul ambelor litigii ca finalitate juridică, cauza celor două acțiuni este una diferită, iar instanța învestită cu soluționarea dosarului 9517/182/2012 nu s-a pronunțat asupra cererii de constatare a nulității contractului pentru lipsa cauzei, excepția autorității de lucru judecat nefiind întemeiată.
| ← Dreptul de trecere. ordonanță președințială.... | Acțiune în despăgubiri împotriva asigurătorului, pentru... → |
|---|
