Calitate procesuală activă în recurs, calitate de reprezentant
| Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Decizie nr. 416 din data de 12.04.2013
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 23.06.2011, sub nr. 10238/180/2011, reclamanții P.M.E., P.A., B.M.L. și I.G.C. au chemat în judecată pe pârâtele COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A L. 18/1991 A MUN. BACĂU și COMISIA JUDEȚEANĂ BACĂU, solicitând instanței obligarea comisiei locale să întocmească documentația în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și a emiterii TP pentru terenul în suprafață de 4117 mp, arabil, intravilan, situat în pct. C., din fosta comună D.M., în prezent str. P.M. (lângă stadionul municipal), pe vechiul amplasament, precum și obligarea comisiei județene să elibereze TP. În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtei să întocmească documentație pentru suprafața de aprox. 3000 mp liber de construcții pe vechiul amplasament și pentru diferența de aproximativ 1117 mp pe un alt amplasament din rezervă, în zonă echivalentă.
Prin sentința civilă nr.8059/2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 10238/180/2011 a fost respinsă cererea ca neîntemeiată, iar pentru a pronunța hotărârea instanța de fond a reținut următoarele:
"Potrivit Art. 8 alin. 1-2 din Legea nr. 18/1991:
"(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.";
Potrivit Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001:
"Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi.";
Potrivit Art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001:
"În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege:
……..
h) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare;";
Potrivit Art. 11 alin. 1 din Legea nr. 10/2001:
"(1) Imobilele expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare.
(2) În cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natură cu construcțiile rămase, iar pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii primite și valoarea construcțiilor demolate așa cum a fost calculată în documentația de stabilire a despăgubirilor, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare.
(3) În cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3), (4), (5) și (6) se vor aplica în mod corespunzător.
(4) În cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
(5) Valoarea construcțiilor expropriate și demolate se stabilește potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare în funcție de volumul de informații puse la dispoziția evaluatorului.
(6) Valoarea construcțiilor expropriate, care nu se pot restitui în natură și a terenurilor aferente acestora se stabilește potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.
(7) În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4) valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în natură, stabilită potrivit alin. (5) și (6).
(8) În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.";
Din coroborarea acestor texte rezultă că pe dispozițiile din Legea nr.18/1991 se poate reconstitui numai dreptul de proprietate asupra terenurilor preluate de C.A.P.-uri, iar imobilele expropriate fac obiectul restituirii în temeiul Legii nr. 10/2001 care, ca lege specială derogă de la celelalte legi aplicându-se obligatoriu cu prioritate, conform principiului speciallia generalibus derogant.
În cauză, instanța reține următoarele:
Din certificatele de moștenitor depuse la filele 8-9 dosar, rezultă că reclamanții sunt moștenitori ai defunctului P.I. (reclamanții P.A. și B.M.L. prin retransmitere, de la fiul postdecedat P.M., iar reclamanta P.M.E. prin retransmitere, de la fiul postdecedat P.A.)
De asemenea, se reține că doar reclamanții P.A. și B.M.L., personal ori prin mandatar, au formulat cereri privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul arătat în cerere, iar nu și reclamanta P.M.E.
Prin urmare, reclamanta P.M.E. nu a făcut dovada în cauză nici a calității sale de moștenitoare după defuncta P.C. și nici a faptului că ar fi formulat în termenele prevăzute de lege cereri prin care să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului arătat în cererea de chemare în judecată, la data formulării cererii de chemare în judecată fiind decăzută din drept, neinvocând în cauză existența unei împrejurări mai presus de voința ei.
Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2173/28.03.1947 și transcris sub 3147/28.03.1947 (filele 76-77 dosar), P.C. a cumpărat de la I.A. suprafața de 23 prăjini sau 41 ari 17 centiari teren arabil situat în pct. C., pe teritoriul comunei D.M., megieșit la E - T.G.; V - P.S.; S - proprietatea Școlii Normale de Fete; N - str. M.P.
Conform mențiunilor înscrise la data de 05.06.1958 olograf pe procesul verbal nr. 2173/28.03.1947 (încheiat cu ocazia autentificării actului de vânzare-cumpărare și aflat în copie la fila 77 dosar), suprafața de teren de 7818 mp a fost expropriată conform decretului nr. 11/1958 (tov. D.D.).
Prin Decretul nr. 11/06.01.1958 (fila 119 dosar) a fost expropriată o suprafață totală de 112294,84 mp terenuri cu clădiri aferente pentru construirea unui stadion.
Potrivit poziției nr. 29 din Anexa nr. 1 a Decretului nr. 11/06.01.1958 (fila 120 dosar), de la P.V., din str. P.M. nr. 23, și D.D., din str. M. nr. 35, a fost expropriată suprafața totală de 7818 mp.
Conform declarației aflate fila 82 dosar, dată la 03.08.1957 de către P.I. suprascris V., semnată de către P.I., acesta este proprietarul terenului situat în Bacău în aproprierea străzii P.M. și consimte la exproprierea proiectată pentru stadionul A. a suprafeței de teren de 7818 mp și consimte să cedeze de bunăvoie și nesilit de nimeni, contra plată sau în schimb terenul proprietatea sa arătat mai sus; solicită 10 lei mp și nu va pleca de pe teren până nu va primi banii. O declarație similară a fost dată și de către numitul D.D. (fila 122 dosar).
Conform registrului agricol de la filele 78-79, P.I. figura în anii 1956-1957 cu 0,48 ha teren, din care 0,07 pe str. P.M., iar 0,41 ha în Cartierul V. R.
Conform registrului agricol aflat la fila 36 dosar nr. 12534/2002 al Tribunalului Bacău (atașat la dosarul nr. 2436/110/2006, nr. în format vechi 3504/2006, al Tribunalului Bacău, atașat la prezenta cauză), D.D. figura în anii 1956-1957 cu 0,54 ha teren, din care 0,18 pe str. L. , iar 0,36 ha în Cartierul V. R.
Conform Adeverinței nr. 171/3/11.10.1991 emisă de Primăria Municipiului Bacău (fila 80 dosar), în perioada 1959-1962, P.I. figurează înscris cu 0,48 ha din care 0,41 ha a fost expropriat conform decretului 11, pentru care s-a compensat în bani; a mai rămas 0,07 ha.
Conform înscrisurilor aflate la filele 68-74 dosar, prin Decretul nr. 343/1977, la adresa din str. P.M. nr. 26, pe numele P.M., s-a expropriat suprafața de 800 mp teren și 152 mp construcții, iar prin Decretul nr. 309/1977 la adresa din str. P.M. nr. 39, pe numele P.M. - M. - C., s-a expropriat suprafața de 440 mp.
Din răspunsul Primăriei Municipiului Bacău (fila 92-93 dosar), comunicat numitului P.A. cu privire la cererile nr. 11090/1991 și nr. 41875/1991, rezultă că din totalul suprafeței de 0,45 ha existente la rolul lui P.I., s-a expropriat suprafața de 0,41 ha prin Decretul nr. 11/1959, rămânând o diferență de 0,04 ha care împreună cu 0,03 ha curți construcții nu au făcut obiectul preluării în vederea cooperativizării agriculturii.
Ulterior, numita P.I., în numele copiilor săi P.A. și B.M.L., prin cererile nr. 28873/2005 (fila 64-65), nr. 44401/2008 și nr. 44399/2008 (fila 62 dosar) către Primăria Municipiului Bacău, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 4117 mp care au fost expropriate prin Decretul nr. 309/1977 și Decretul nr. 343/1977, cererile fiind respinse prin adresele nr. 28873/23.05.2006 și nr. 44401;44399/19.08.2008 (filele 41 și 64-65 dosar) comunicându-i-se că cererea este tardivă, respectiv nu poate fi soluționată favorabil, întrucât nu s-a modificat termenul de depunere al notificărilor pe Legea nr. 10/2001.
Prin SC nr.67/17.I.2007 pronunțată de către Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2436/110/2006 (nr. în format vechi 3504/2006), irevocabilă, s-a respins acțiunea astfel cum a fost precizată, întrucât cererea formulată de către P.A. și B.M.L. nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În considerentele acestei sentințe s-au reținut și următoarele: "Concluziile scrise ale procuratorului reclamanților, care fac trimitere la Legea nr. 1/2000 și Titlul VI al Legii nr. 247/2005 nu pot fi primite deoarece terenul solicitat se află în intravilanul municipiului Bacău, fapt de necontestat în cauză și aceasta rezultă cu prisosință și din adresa nr. 665/14.06.2005 a Universității "G.B."; Bacău și respectiv Decizia nr. 192/09.I.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (filele 31-33 dosar fond).";
Prin raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 3106/110/4277/2006 al Tribunalului Bacău, depus în prezenta cauză la filele 167-169 dosar, s-au identificat suprafețele de teren care au fost expropriate prin cele trei decrete sus-menționate, din cuprinsul acestui raport rezultând că terenurile sunt situate în intravilanul municipiului Bacău.
Din interpretarea coroborată a probatoriului administrat în prezenta cauză, instanța reține că terenul cu privire s-a formulat prezenta cerere de chemare în judecată este situat în intravilanul municipiului Bacău și a fost expropriat de la autorul reclamaților, P.I., prin Decretul nr. 11/06.01.1958 pentru construirea unui stadion.
Față de prevederile legale reținute mai sus, potrivit cărora în temeiul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991 și legile ulterioare de modificare a acesteia) nu se pot retroceda imobile preluate prin decrete de expropriere, având în vedere situația de fapt reținută în cauză, instanța constată că cererea reclamanților apare ca nefundamentată juridic pentru dreptul care se cere protejat și va fi respinsă ca atare.";
Împotriva sentinței civile nr.8059/2012 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 10238/180/2011 s-au declarat două recursuri, unul declarat de către P.I. în calitate de procurator pentru P.A. și B.M.L., și un recurs declarat de P.E., în nume propriu și în calitate de mandatar pentru I.G.C.
I. Prin recursul declarat de P.A. și B.M.L. prin procurator P.I. se solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile recurată și admiterea cererii întrucât terenul de 4118 mp nu a fost expropriat având în vedere extrasul și adresele de la Arhivele Naționale, iar dispozițiile Legii nr.18/1991 prevăd și alte posibilități de retrocedare.
În susținerea recursului s-au depus următoarele înscrisuri (filele 15-20 dosar): adeverința nr. 171/3/11.10.1991 eliberată de Primăria mun. Bacau, copie extras Arhivele Naționale nr.C.1496 din 16 octombrie 2002, adresă emisă de Arhivele Naționale nr. C.1496/16 octombrie 2002 dosar nr. 21, adresă emisă de Arhivele Naționale nr.1292 din 02.07.2007 dosar nr.117, adresă emisă de Ministerul Educației și Cercetării - Universitatea G.B. nr.665/14.06.2005, decizia nr.192 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală în dosarul nr. 370/2005.
II. Prin recursul declarat de P.E., în nume propriu și în calitate de mandatar pentru I.G.C. se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile recurată și pe fond admiterea cererii.
În motivarea recursului se arată următoarele:
- P.E. are dreptul la reconstituire întrucât este soția supraviețuitoare a defunctului P.A. și a acceptat succesiunea iar terenul a fost înregistrat în rolul agricol al soțului P.I. (depus la dosar) iar potrivit certificatului de moștenitor 176/14.07.1965 după defunctul P.I. cu ultimul domiciliu în Bacau str. P.M. nr. 26 a rămas moștenitor acceptant soțul său P.A.. În cauză nu s-a invocat din oficiu, pentru a se pune în discuția părților, potrivit principiului contradictorialității, excepția lipsei calității procesuale active a recurentei și nici nu s-a pronunțat instanța prin dispozitivul hotărârii.
- În acțiune s-a arătat că s-au formulat mai multe cereri de reconstituire, pe care nu le-a păstrat recurenta însă a indicat numerele de înregistrare (11.090/1991, 41875/1991, 44401 și 44399/2008 în temeiul Legii 18/1991 și a Legii 169/2007 care a repus în termen persoanele îndreptățite) însă instanța de fond nu a dovedit rol activ, nesolicitând copiilor acestor înscrisuri de la pârâta Comisia Locală Bacau.
- Hotărârea nu este legală deoarece nu s-a pronunțat cu privire la reclamanta I.G.C. fiica defuncților, care nici nu figurează în dispozitivul hotărârii și nu se motivează în fapt și în drept înlăturarea acesteia din cauză, fapt pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei în rejudecare.
- Recurentei i s-au încălcat drepturile conferite de art. 1 din Protocolul 1 la Convenția europeană a drepturilor omului sensul că instanța de fond nu a dispus nici o verificare pentru a stabili dacă terenul a fost preluat fără nici un titlu de C.A.P. D.M., de la defunctul P.I., aceasta fiind condiția de admisibilitate a acțiunii.
- Instanța de fond a făcut o apreciere greșită asupra probelor cu înscrisuri existente la dosar reținând în mod eronat că terenul a fost expropriat de la P.I. cu Decretul nr. 11/1958 deși în anexa la acest decret nu figurează P.I., iar din adeverința de la Arhivele Statului depusă la dosar rezultă că nu figurează în decretul de expropriere și nici nu a primit vreo despăgubire. Instanța de fond a reținut eronat o declarație semnată de D.D. în numele P.V.. Aspectul că în decretul de expropriere nr. 11/1958 figurează D.D. cu suprafața de 7800 m.p. nu poate conduce la concluzia că P.I. ( care nu era rudă cu D. D.) ar fi fost expropriat și nici ca reclamantele ar fi trebuit să uzeze de Legea 10/2001. Instanța de fond nu a evaluat nici răspunsul la interogatoriu dat de pârâta Comisia Locală a mun. Bacau de la pct. 2 din care rezultă că nu a păstrat arhiva cu documentele legate de cererile din 1991 și de la pct. 4 și 5 în care arată că nu deține decretele de expropriere, care fac contradictorie afirmația față de nenumăratele adrese comunicate atât recurentelor cât și instanței de judecată prin care susține că P.I. a fost expropriat în lipsa unui înscris doveditor.
-Fără nici o motivare s-a revenit asupra probei cu expertiza încuviințată inițial respingându-se această probă de identificare și reprezentare a terenului cu arătarea suprafeței libere de construcții, în condițiile care printr-o adresă depusă de Primăria mun. Bacau - Comisia Locală Bacau se arată că nu s-a emis titlu de proprietate pe terenul dedus judecății, deși prin dispozitivul hotărârii nu s-a pronunțat cu privire la restituirea onorariului neutilizat.
În susținerea recursului s-au depus următoarele înscrisuri, în copie: procura specială autentificată sub nr. 2247/2006, copia legalizată de pe certificatul de moștenitor nr. 176/1965, certificat de moarte pentru P.I. și certificat de deces pentru P.C..
Intimata Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului Bacău a depus întâmpinare la dosar prin care solicită respingerea recursului formulat de recurenții P.M.E., P.A., B.M.L. întrucât sentința este legală și acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele motive:
În primul rând, pentru că, deși reclamanții au depus o serie de cereri referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 4117 m.p., acestea au fost soluționate și au fost transmise răspunsuri prin care li s-a adus la cunoștință că cererile lor au fost respinse pe motivul că nu se încadrează în prevederile Legii 18/1991 și Legii 247/2005, respectiv art. 8 din Legea 247/2005 se poate observa cu ușurință ca cererea reclamanților nu face obiectul acestora.
În ceea ce privește trimiterea la Legea 247/2005 nu poate fi primită deoarece terenul solicitat se află în intravilanul municipiului Bacau iar modificarea adusă de aceasta la Legea 10/2001 nu se referă la prelungirea termenului de depunere a notificărilor, acesta expirând la data de 14.02.2002. Din cererea de chemare în judecată rezultă că P.I. și P.C. au figurat la rolul agricol cu mai multe suprafețe de teren printre care și suprafața de 4117 m.p. teren arabil situat în fosta comună D.M.. Așa cum reiese din răspunsul Comisiei pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 11090/06.09.1991 din totalul suprafeței existente la rolul defunctului P.I., respectiv 0,45 ha, prin Decretul nr. 11/1959 s-a expropriat suprafața de 0,4 1 ha teren arabil. Prin Decretul nr. 343/1977 s-a expropriat suprafața de 440 m.p. Suprafețele de mai sus nu au făcut obiectul preluării în vederea cooperativizării agriculturii, ceea ce face ca prevederile legii 18/1991 să nu poată fi aplicabile în speță.
La termenul din data de 03.04.2013 intimata Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului Bacău a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a procuratorului P.I. pentru declararea recursului, iar instanța, din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale active, în recurs, în ceea ce o privește pe recurenta I.G.C..
Având în vedere dispozițiile art. 137 Cod de procedură civilă urmează să analizeze cu prioritate excepțiile precizate mai sus.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a recurentei I.G.C. în recurs, instanța reține că în principiu, hotărârea judecătorească în materie civilă are putere de lucru judecat numai între părțile litigante. Ca atare, dreptul de a o ataca cu recurs aparține, cu excepția procurorului, numai părților litigante și succesorilor în drepturi ai acestora, adică persoanelor care au participat la dezbaterea cauzei sau celor ce le reprezintă.
La termenul de judecată de la data de 13.07.2011, la instanța de fond, s-a prezentat d-na av. R.T. si a solicitat reluarea cauzei întrucât din eroare a înscris ca reclamant pe I.G.C. , arătând ca aceasta nu este reclamanta și a solicitat stabilirea cadrului procesual in sensul scoaterii din cauza a numitei I.G.C. , instanța dispunând scoaterea din cauza a reclamantei I.G. C.. Și pe cererea introductivă ( fila 2 dosar fond) este radiat numele I.G.C. de către avocat, iar la termenul de judecată din data de 08.06.2012 și 07.09.2012, la instanța de fond reprezentantul reclamanților P.A. și B.M.L. arată că I.G. C. nu este parte în proces.
În consecință,instanța de recurs, având în vedere că recurenta I.G.C. nu a fost parte în prezentul dosar, la instanța de fond, urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active și să respingă recursul declarat de aceasta pentru lipsa calității procesuale active.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant a procuratorului P.I., instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 67 Cod de procedură civilă:
"Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume.
Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară, sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.";
Potrivit dispozițiilor art. 68 Cod de procedură civilă:
"Procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților.
Dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și trecută în încheierea de ședință.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecății, chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privință; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru anumită instanță………";
Potrivit dispozițiilor art. 69 alin.2 Cod de procedură civilă:
" Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemenea orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de partea însăși.";
Potrivit dispozițiilor art. 161 Cod de procedură civilă:
"Când instanța constată lipsa capacității de exercițiu al drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri
Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea.";
Or, în speța de față, P.I. a avut mandat verbal pentru reprezentare în fața instanței de fond, dat în fața instanței de către P.A. și B.M.- fila 202 dosar fond.
La termenul din data de 06.03.2013 instanța de recurs a acordat un termen pentru ca d-na P.I. să facă dovada calității de reprezentant pentru declarare recurs și reprezentare în fața instanței pentru P.A. și B.M., însă la termenul din data de 03.04.2013 aceasta nu a făcut dovada calității de reprezentant.
În consecință , față de situația de fapt și de drept reținută mai sus, instanța de recurs, având în vedere și dispozițiile art. 312 alin.1 cod de procedură civilă, urmează să anuleze recursul declarat de P.A. și B.M., ambii prin procurator P.I. ca fiind declarat de o persoană fără calitate de reprezentant.
În ceea ce privește recursul declarat de P.M.E., analizând actele și lucrările dosarului instanța de recurs reține următoarele:
Instanța de fond, în ceea ce o privește pe reclamanta P.M.E. a reținut că aceasta nu a făcut dovada în cauză nici a calității sale de moștenitoare după defuncta P.C. și nici a faptului că ar fi formulat în termenele prevăzute de lege cereri prin care să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului arătat în cererea de chemare în judecată. Astfel că, instanța de recurs urmează să analizeze recursul declarat de P.M.E. numai raportat la ceea ce a reținut instanța de fond cu privire la această parte.
Referitor la faptul că instanța de fond, deși a reținut că P.M.E. nu a făcut dovada calității de moștenitoare după defuncta P.C. și nici a faptului că a formulat cerere de reconstituire, nu a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei P.M.E. și nu a pus-o în discuția părților, nepronunțându-se nici prin dispozitivul sentinței , instanța de recurs reține că acest motiv este nefondat întrucât instanța de fond a analizat dacă reclamanta îndeplinește condițiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Prioritar, în cadrul verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute de legile fondului funciar de către o persoană, este formularea unei cereri de către persoana interesată de reconstiuirea dreptului de proprietate, urmând ca ulterior, dacă se constată formularea cererii în termenul legal, să se verifice și îndeplinirea celorlalte condiții legale, întrucât conform disp. art.11 alin.3 din legea nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere.
Deși recurenta-reclamantă P.M.E. susține că a formulat cerere de reconstituire, indicând numărul acestora ( 11090/1991, 41875/1991, 44401/2008, 44399/2008 ), din înscrisurile depuse la instanța de fond( filele 58-89 dosar fond), de către Primarul municipiului Bacău( prin serviciul juridic),la cererea instanței de fond, nu se poate reține că cererile au fost formulate de către recurenta- reclamantă. Din înscrisuri rezultă că cererile de reconstituire au fost formulate fie de către P.A., fie de către P.I. în numele copiilor, respectiv P.A. și B.M..
Astfel, stabilirea calității de moștenitor după P.C. a reclamantei P.M.E. nu are relevanță în cauza de față, întrucât această reclamantă nu a făcut dovada, nici la fond și nici în recurs, a îndeplinirii condiției legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv formularea unei cererii de reconstituire pe numele său.
Nu se poate reține nici că instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ întrucât aceasta a solicitat modul de soluționare și întreaga documentație aferentă cererilor cu nr. 11090/1991, 41875/1991, 44401/2008, 44399/2008 și 28873/2005, acestea regăsindu-se la filele 58-89 în dosarul instanței de fond. Iar în ceea ce privește restituirea onorariului achitat pentru efectuarea expertizei partea care l-a achitat poate solicita restituirea acestuia.
Instanța de recurs reține ca fiind superfluă analizarea celorlalte motive de recurs având în vedere că s-a reținut faptul că recurenta-reclamantă P.M.E. nu a făcut dovada formulării unei cereri de reconstituire în numele său.
În consecință, instanța de recurs, având în vedere și dispozițiile art. 312 alin 1 Cod de procedură civilă urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de Recurenta P.M.E..
| ← Acţiune în constatare.Reexaminare ajutor public. | Dreptul de obţiune al părintelui copilului cu handicap:... → |
|---|
