Cerere de chemare în judecată. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri)
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 1442 din data de 18.04.2013
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele ;
Prin cererea înregistrată sub nr. xxx/180/2012 pe rolul Judecătoriei Bacău , reclamantul xxx, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul xxx punerea sub interdicție a acesteia și numirea reclamantului în calitate de tutore.
In motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâtul este fiul acestuia și suferă de schizofrenie paranoida, rezistenta la tratament, conforma actelor medicale și expertizei medico-legală din 16.10.2012, fiind lipsit de capacitate de discernământ, autoconducție și autoîngrijire.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Prin sentința civilă nr. xxx din 12.11.2012 Judecătoria Bacău, a admis excepția necompetenței teritoriale , cauza fiind declinată în favoarea Judecătoriei Moinești fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.01.2013 sub același număr.
La termenul de judecată din 07.02.2013, instanța a dispus adresă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, în vederea efectuării cercetărilor conform dispozițiilor art. 30 din Decretul nr.32/1954.
Din probele administrate în cauză instanța reține următoarele:
Potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr. xxx din 21.03.2012, pârâtul xxx a fost încadrată într-un grad de handicap accentuat, necesitând protecție specială.
La data de 16.10.2012, ca urmare a expertizării medico-legale psihiatrice, pârâtul a fost diagnosticat cu Schizofrenie paranoida, comisia concluzionând că pârâtul nu păstrează capacitatea de discernământ, autoconducție și autoîngrijire, fiind recomandată instituirea măsurii de interdicție.
Prin referatul din 23.11.2012 întocmit de Parchet.! de pe lângă Judecătoria Moinești în dosarul nr. xxx/IV/7/2012, se recomandă instanței punerea sub interdicție judecătorească a numitului xxx.
In urma audierii pârâtului, instanța apreciază că acesta nu are capacitatea psihică de autoconducere, de autoîngrijire, de a-și reprezenta interesele, de a decide asupra drepturilor și obligațiilor propriei persoane și de a acționa cu liberă voință în interes propriu.
Potrivit art. 106 alin. 2 Cod civil, ocrotirea majorului se face prin punerea sub interdicție judecătorească, iar potrivit art. 104 C.civ. orice măsură de ocrotire se stabilește numai în interesul persoanei fizice, ținându-se seama de posibilitatea persoanei fizice de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile cu privire la persoana și bunurile sale.
De asemenea, potrivit art. 164 alin. 1 C.civ., persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației sau debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească. Art. 211 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil definește alienația sau debilitatea mintală ca "o boală psihică ori un handicap psihic ce determină incompetența psihică a persoanei de a acționa critic și predictiv privind consecințele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor și obligațiilor civile".
Din textele legale menționate, rezultă că, pentru a putea fi pronunțată punerea sub interdicție a anei persoane, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: persoană pusă sub interdicție să fie lipsită de discernământ; lipsa de discernământ să o pună în imposibilitatea de a se îngriji singură de interesele sale; lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale.
Spre deosebire de capacitate, care este o stare de drept și izvorăște numai din lege, discernământul este o stare de fapt care se apreciază de la persoană la persoană, în funcție de aptitudinea psiho-intelectivă a acesteia, de puterea de a aprecia efectele juridice care se produc în baza manifestării sale de voință.
Având în vedere că din înscrisurile menționate reiese că pârâtul xxx este lipsit de discernământ, se află în imposibilitate de a se îngriji de interesele sale, iar lipsa discernământului se datorează bolii psihice de care suferă acesta, respectiv "Schizofrenie paranoida, fiind așadar îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru punerea sa sub interdicție judecătorească.
Conform art. 170 C.civ., ,prin hotărârea de punere sub interdicție, instanța de tutelă numește, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicție".
Tutorele exercită drepturile și îndeplinește obligațiile prevăzute de dispozițiile legale aplicabile în materie. Astfel, tutorele are obligația de a asigura îngrijirea cel .1 pus sub interdicție spre a-i grăbi vindecarea și a-i îmbunătăți condițiile de viață, în acest scop întrebuințând veniturile și, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicție judecătorească (conform art. 174 C.civ.), de a administra cu bună credință bunurile persoanei ocrotite, tutorele acționând în calitate de administrator însărcinat cu administrarea a bunurilor (conform art. 171 cu referire la art. 142 alin. 2 C.civ.) și de a-1 reprezenta în toate actele juridice .
In speță, condițiile impuse de legiuitor sunt îndeplinite, având în vedere că pârâtul urmează a fi pus sub interdicție judecătorească datorită bolii psihice astfel că se află în imposibilitate de a se autoîngriji, de a-și administra bunurile și de a-și apăra interesele în mod corespunzător datorită afecțiunilor de care suferă.
în ceea ce privește acordul reclamantului xxx, în sensul numirii sale în calitate de tutore, acesta a fost exprimat prin cererea introductivă cât și în fața instanței.
Totodată, instanța constată că probatoriul administrat confirmă împrejurarea că reclamantul prezintă garanțiile materiale și morale pentru ocrotirea intereselor pârâtului, satisfacerea nevoilor de ordin medical, material, și afectiv ale acesteia.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 170 C. civ., instanța va numi în calitate de tutore al pârâtului xxx pe reclamantul xxx.
în temeiul art. 34 din Decretul nr. 32/1954 coroborat cu art. 170 și 120 din codul civil, instanța dispune publicarea hotărârii de punere sub interdicție, rămasă definitivă, în extras, într-un ziar de largă circulație de către reclamantă, comunicarea hotărârii autorității tutelare de la Primăria xxx precum și tutorelui, afișarea hotărârii la sediul Judecătoriei Moinești și la sediul Primăriei xxx.
| ← Cerere de chemare in judecată. Jurisprudență Chemare în... | Plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii.... → |
|---|
