Cerere de încuviinţare a sechestrului judiciar. Condiţii
Comentarii |
|
Pentru încuviinţarea sechestrului judiciar asupra unui bun, condiţiile necesare şi suficiente prevăzute de dispoziţiile art. 598 C.proc.civ. şi art. 1632 alin. (1) pct. 1 C.civ. sunt următoarele: existenţa unui drept litigios cu privire la bunul ce se doreşte a fi indisponibilizat; măsura indisponibilizării este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.
Secţia civilă, Decizia nr. 67 din 8 februarie 2011
Prin încheierea pronunțată la 17.10.2010 în dosarul nr. 3297/108/2008, Tribunalul Arad a respins cererea de încuviințare a sechestrului judiciar asupra imobilului înscris în CF Arad, teren intravilan în suprafață de 187.767 mp., cererea formulată de reclamanta N.E.E.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că, în ceea ce privește cererea de încuviințare a sechestrului judiciar, această măsură s-a solicitat în vederea conservării dreptului reclamantei de a i se restitui în natură prin echivalent suprafața de teren intravilan.
Că, obiectul procesului nu îl constituie acest teren, ci restituirea prin echivalent a unui număr de 6 imobile precizate în acțiunea introductivă.
împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, reclamanta N.E.E., solicitând desființarea încheierii atacate și instituirea sechestrului judiciar asupra imobilului teren intravilan din Arad, înscris în CF Arad, această măsură fiind necesară reclamantei pentru conservarea dreptului acesteia de a i se restitui în natură, prin echivalent, suprafața de teren intravilan, precum și obligarea OCPI Arad la înscrierea în Cartea Funciară a sechestrului judiciar asupra imobilului în discuție.
în motivare, se arată că, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de Codul de procedura civila pentru instituirea măsurii solicitate de ea și, implicit pentru admiterea cererii, prima condiție cerută de textele legale aplicabile în materie este cea a existenței unui litigiu asupra proprietății unui bun imobil, condiție ce este îndeplinită în speță, întrucât reclamanta a solicitat, în baza Legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în compensarea cu terenul înscris în CF Arad.
Cea de-a doua condiție, poate cea mai relevantă și cea care a determinat formularea prezentei cereri este cea a existenței unui pericol ca bunul asupra căruia a solicitat instituirea sechestrului să fie alterat, distrus sau chiar sustras.
Terenul indicat a fost inclus de către pârâți in inventarul bunurilor ce vor fi oferite în compensare persoanelor ce au formulat notificări în baza Legii nr. 10/2001, astfel după cum rezultă din procesul verbal de afișare emanat de la Primăria Municipiului Arad.
Ulterior, în mod discreționar și cu o motivare de-a dreptul halucinantă, pârâții au hotărât să dezafișeze acest inventar cu motivarea că, în urma analizării notificărilor, s-a constatat că aceste bunuri nu pot satisface toate cererile formulate și, ca atare, s-a hotărât ca acestea să nu mai fie oferite în compensare.
Prin Decizia civilă nr. 67 din 8 februarie 2011, pronunțată în dosarul nr. 3297/108/2008, C.A. Timișoara a respins recursul declarat de reclamanta N.E.E. împotriva încheierii civile din 17.11.2010, pronunțată de Tribunalul Arad.
Pentru a pronunța această hotărâre, C.A. Timișoara a avut în vedere considerentele mai jos arătate.
în mod corect Tribunalul a reținut că, în raport de obiectul pricinii (restituirea unui număr de 6 imobile revendicate în baza Legii nr. 10/2001, altele decât imobilul asupra căruia se cere instituirea sechestrului judiciar), nu sunt întrunite cerințele art. 598 C.proc.civ., în sensul că nu există proces cu privire la proprietatea, posesia, ori la administrarea sau folosința unui bun proprietate comună.
Din economia dispozițiilor art. 598 C.proc.civ. și art. 1632 Cod civil, rezultă că, pentru a se putea încuviința un sechestru judiciar, cu privire la un bun, acest bun trebuie să se afle în una din situațiile expres și limitativ enumerate de textul de lege. în caz contrar, o asemenea măsură nu poate fi dispusă.
Prezentul litigiu nu poate fi apreciat a îndeplini cerința existenței unui drept litigios cu privire la imobilul ce se dorește a fi indisponibilizat, deoarece nu este pus în discuție dreptul de proprietate sau de folosință asupra acestui imobil, ci terenul este solicitat ca măsură compensatorie pentru alte imobile. Ca atare, nu este îndeplinită cerința existenței unui litigiu cu privire la acest imobil, nemaifiind necesară analizarea cerinței necesității măsurii pentru conservarea dreptului.
Faptul că reclamanta a identificat imobilul asupra căruia solicită instituirea sechestrului judiciar și a solicitat atribuirea acestuia în compensare pentru alte imobile pretins preluate abuziv de stat, nu poate conduce la concluzia că există un proces cu privire la imobil, așa cum această sintagmă este reglementată de art. 598 C.proc.civ., deoarece, așa cum am arătat, nu este pus în discuție dreptul de proprietate sau alt drept real asupra acestui imobil.
Cum cele două condiții sunt cumulative, neîndeplinirea primei cerințe face inutilă analizarea îndeplinirii celei de a doua.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor legale invocate, coroborate cu prevederile art. 299 C.proc.civ., constatând că prezentul recurs nu este întemeiat, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ., Curtea l-a respins ca atare.
(Judecător Gheorghe Oberșterescu)
← Autoritate de lucru judecat | Contestaţie la executare. Terţ. Justificarea dreptului pretins... → |
---|