Cerere de instituire a unui sechestru asigurător. Competenţă
Comentarii |
|
Soluţionarea cererii pentru încuviinţarea sechestrului asigurător este de competenţa instanţei care judecă procesul [art. 592 alin. (1) C.proc.civ.], adică a instanţei sesizate cu cererea principală a creditorului. Prin ipoteză, dacă judecătoria este instanţa sesizată cu cererea principală, această instanţă va judeca şi cererea, cu caracter accesoriu, a încuviinţării sechestrului asigurător.
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, Decizia nr. 47 din 5 august 2008
Acțiunea principală, aceea care reprezintă temeiul instituirii măsurii sechestrului asigurător, a fost înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Cluj.
Prin sentința civilă nr. 242/06.05.2008, Tribunalul Cluj și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
împotriva acestei sentințe părțile în proces au declarat recurs, soluționat de Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 1390/R/13.06.2008, irevocabilă, în sensul respingerii recursurilor ca nefondate, cu consecința menținerii efectelor hotărârii de declinare a competenței.
S-a statuat, așadar, cu putere de lucru judecat, că aparține Judecătoriei Cluj-Napoca competența de a soluționa în primă instanță cererea în materie succesorală formulată de reclamantul I.G.
Potrivit art. 592 alin. (1) C.proc.civ., cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care judecă procesul.
Rezultă cu suficientă claritate că aparține instanței sesizate cu judecarea acțiunii principale soluționarea cererii de instituire a unui sechestru asigurător a cărei admisibilitate este legal condiționată de intentarea unei acțiuni.
în cauză, judecata asupra fondului este în curs pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, prin urmare aceasta este instanța căreia îi aparține competența soluționării prezentei cereri de sechestru asigurător.
Mai mult decât atât, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 961 alin. (2) coroborate cu cele ale alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005, rezultă că cererea de instituire a măsurii sechestrului asigurător, care presupune obligatoriu o judecată în curs de desfășurare pe fondul dreptului, este de competența completului căruia i s-a repartizat acțiunea principală, fiind exclusă repartizării aleatorii.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (2) și (5) C.proc.civ., curtea a soluționat conflictul de competență, stabilind că aparține Judecătoriei Cluj-Napoca competența de a judeca cererea de înființare a măsurii sechestrului asigurător.
← Interpretarea termenului procedural de recurs. Comparaţie cu... | Contestaţie în anulare. Reiterarea motivului de recurs privind... → |
---|