Cerere de valoare redusă. Conflict negativ de competenţă
| Comentarii |
|
Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 374 din data de 15.01.2014
Data publicare portal 18.02.2014
Prin sentința civilă nr. 374/15.01.2014, Judecătoria Slatina a excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și, constatând ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Pitești și Judecătoria Slatina, a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.
Pentru a se pronunța astfel Judecătoria a reținut următoarele:
I. Susținerile părților și procedura în fața Judecătoriei Pitești
01. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 12.09.2013 sub nr. 19465/280/2013, reclamanta SC X SRL, în contradictoriu cu pârâta SC Y S.R.L., a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei totale de 387,89 lei reprezentând contravaloarea marfă ridicată și neachitată, plus penalități de întârziere calculate din ziua următoare a scadenței și până la executarea efectivă a obligației de plată în procent de 0,3% din prețul facturat al mărfii pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de arată că între cele două societăți au existat raporturi comerciale, prin care creditoarea i-a livrat debitoarei mai multe produse, însă debitoarea nu a înțeles să-și îndeplinească obligația de plată a acestora.
În drept material acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1270, art.1164, art.1516 și art.1530 Cod civil, iar în procedural acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1026, alin. (1), art.1028, alin.(2) din NCPC referitoare la procedura cererilor cu valoare redusă
02. Debitoarea nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare.
03. La primul termen de judecată din data de 21.10.2013 instanța a pus din oficiu în discuția părților excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Pitești, iar prin sentința civilă nr. 8411/21.10.2013 excepția de a fost admisă cu consecința declinării competenței de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Slatina.
II. Procedura în fața Judecătoriei Slatina
04. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 10.12.2013, sub nr. 19465/280/2013, iar la primul termen de judecată - 15.01.2014 - din oficiu Judecătoria a invocat excepția necompetenței sale teritoriale în ceea ce privește judecarea cauzei.
III. Motivarea soluției pronunțate cu privire la excepția necompetenței teritoriale
05. Raportând dispozițiile art. 248 alin. (1) NCPC ("Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei";), la caracterul excepției invocate (excepție de procedură, cu efect dilatoriu, care în caz de admitere face ca jurisdicția învestită inițial să devină necompetentă pentru cercetarea în fond a pricinii), Judecătoria urmează să se pronunțe cu prioritate asupra excepției necompetenței teritoriale.
06. Cererea care face obiectul cererii de chemare în judecată este o cerere formulată în procedura cererilor de valoare redusă instituită prin Noul Cod de Procedură Civilă (art. 1025 - art. 1032).
07. În ceea ce privește competența teritorială de soluționare a acestor cererii, art. 1027 alin. (2) NCPC face trimitere expresă la dispozițiile de drept comun:
Art. 1027 - Instanța Competentă - Competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei. (2) Competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun.
08. Mergând la dispozițiile de drept comun (art. 129-130 NCPC), Judecătoria constată că pentru a putea fi invocată din oficiu, necompetența trebuie să fie de ordine publică, astfel că instanța inițial sesizată (Judecătoria Pitești) trebuia să verifice mai întâi acest aspect (mai ales că a citat în considerentele sale dispozițiile art. 1027 NCPC amintite mai sus).
09. Mai exact, în măsura în care necompetența este de ordine privată, instanța învestită de reclamant nu poate invoca din oficiu excepția de necompetență teritorială, acest atribut revenind exclusiv pârâtului, care poate sesiza instanța cu această excepție prin întâmpinare sau, în cazurile în care întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe:
10. Art. 129 - Excepția de necompetență - (1) Necompetența este de ordine publică sau privată.
(2) Necompetența este de ordine publică:
1. în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești;
2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad;
3. în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
(3) În toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.
Art. 130 - Invocarea excepției - (1) Necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii.
(2) Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
(3) Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
(4) Dacă necompetența nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanță necompetentă nu va putea cere declararea necompetenței.
11. Dispozițiile normative citate anterior, pe lângă faptul că sunt dispoziții de procedură exprese și imperative, de la care nu se poate deroga, sunt extrem de clar exprimate de lege, nelăsând loc nici unei interpretări, astfel că în mod vădit nelegal instanța inițial sesizată a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale.
12. Mai detaliat, în măsura în care reclamantul a introdus cererea la o instanță care nu este competentă după nici unul din criteriile prevăzute de normele de competență teritorială, dacă pârâtul nu invocă excepția de necompetență teritorială prin întâmpinare sau la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate (în situația în care întâmpinarea nu este obligatorie), dacă necompetență este de ordine privată, instanța sesizată rămâne competentă să judece litigiul, neavând posibilitatea să invoce din oficiu excepția de necompetență teritorială.
13. Judecătoria Pitești, deși a reținut corect că în ceea ce privește competența teritorială, art. 1027 NCPC face trimitere expresă la normele de drept comun, a selectat din aceste norme de drept comun doar art. 107 NCPC care stabilește regula generală în materie, ignorând celelalte norme care disciplinează activitatea procedurală în privința posibilității de invocare a excepției de necompetență (respectiv art. 129-130 citate mai sus).
14. Încălcând aceste reguli procedurale expres și imperativ prevăzute de lege, Judecătoria Pitești și-a declinat în mod nelegal competența teritorială de soluționare a cererii.
15. Judecătoria Slatina apreciază totodată că nici referirile făcute la Constituția României, la jurisprudența comunitară sau la jurisprudența convențională (cuprinse în considerentele hotărârii pronunțate de Judecătoria Pitești) nu sunt de natură să confere instanței naționale dreptul de a invoca din oficiu excepția de necompetență teritorială, dacă necompetența este de ordine privată.
16. În toate aceste trimiteri se vorbește numai despre supremația dreptului comunitar și a Convenției Europene a Drepturilor Omului în raport de legislația națională (pe care în mod evident nu o poate contesta nimeni), însă nu se arată care este norma comunitară ori convențională sau care este interpretarea jurisprudențială dată de cele Curți din care ar rezulta că judecătorul național are dreptul să invoce din oficiu excepția de necompetență, chiar și în situația în care legea națională stabilește că un anumit tip de necompetență (în speță cel necompetența de ordine privată) nu poate fi invocat din oficiu.
17. În fine, Judecătoria Slatina constată că pe verso-ul facturilor fiscale care stau la baza cererii reclamantei (facturi care sunt semnate și ștampilate de pârâtă) este trecută o clauză atributivă de competență în favoarea Judecătoriei Pitești, clauză la care Judecătoria Pitești nu face nicio referire și care o dată în plus reprezintă un argument pentru faptul că Judecătoria Pitești este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea
18. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 132-134 NCPC, Judecătoria Slatina urmează să admită excepția necompetenței sale teritoriale, și, constatând ivit conflict negativ de competență între Judecătoria Pitești și Judecătoria Slatina, urmează să suspende din oficiu orice altă procedură și să înainteze dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit.
| ← Hotărâre care ţine loc de act de vânzare-cumpărare | Inadmisibilitate înştiinţare de plată. Competentă materială. → |
|---|
