ART. 996 şi următoarele cod procedură civilă. Ordonanţă preşedenţială
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Decizie nr. 398/2014 din data de 17.04.2014
ART. 996 și următoarele cod procedură civilă. Ordonanță președențială.
Dosar nr. …
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 398/2014
Ședința publică din 17 Aprilie 2014
Completul constituit din:
Președinte X
Judecător X
Grefier X
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta reclamantă B.R împotriva sentinței civile nr. …din …. pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …. în contradictoriu cu intimatul pârât M.C, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul pârât M.C asistat de avocat B.C, în baza împuternicirii avocațiale nr. 48029, depusă la dosar în ședință publică, lipsă fiind apelanta reclamantă B.R.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin serviciul registratură, la data de 14.04.2014, apelanta reclamantă B.R a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, după care intimatul pârât prin avocat B.C depune la dosar o notă de cheltuieli, la care a anexat chitanța nr. 19 din 17.04.2014 privind onorariul de avocat și bon fiscal nr. 9 din 17.04.2014, reprezentând cheltuieli transport.
Tribunalul pune în discuție cererea de amânare formulată de apelanta reclamantă B.R în vederea angajării unui apărător.
Avocat B.C pentru intimatul pârât a solicitat respingerea cererii de a amânare având în vedere că s-a comunicat apelantei întâmpinarea depusă în procedura scrisă și a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
Tribunalul în raport de dispozițiile art. 222 C.pr.civ. respinge cererea de amânare formulată de apelanta reclamantă B.R, având în vedere și că judecata se face de urgență și cu precădere în cazul ordonanței președințiale.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și înscrisuri de depus, s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat B.C pentru intimatul pârât M.C a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susținând că în mod corect instanța a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 996 alin. 1 C.pr.civ., iar din probele depuse la dosarul cauzei rezultă că pârâta are posibilitatea să ajungă la ulița comunală pe proprietatea sa și din rea credință a formulat mai multe plângeri civile și penale.
A concluzionat că sentința este legală și temeinică și solicită obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. dosar …. reclamanta B.R a chemat în judecată pârâtul M.C, solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să se dispună obligarea pârâtului să-și ridice sau să fie abilitată reclamanta pe cheltuiala pârâtului să ridice gardul din plasă metalică pe țevi metalice, amplasat în dreptul locuinței sale și care îi blochează accesul reclamantei și familiei acesteia la propria locuință.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este proprietara unei locuințe situată pe un teren care avea ieșire la calea publică, teren pe care pârâtul l-a închis inițial prin amplasarea unui autoturism, după care, a amplasat gardul din plasă metalică până în dreptul zidului pe care este amplasat un garaj, iar după data de 03.12.2013 pârâtul a închis în continuare suprafața de teren prin prelungirea gardului până peste șanț.
Că, pârâtul nu a respectat vechiul aliniament aspecte ce rezultă dintr-o expertiză efectuată în dosarul …. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru și nici indicațiile Primăriei Comunei Padeș.
Totodată s-a susținut că actul de proprietate al pârâtului, certificat de moștenitor nr. 1168 din 08.12.1993 a fost constatat nul, iar drumul stradal din zonă inclusiv intersecțiile figurează în domeniul public al com. Padeș și în prezent se judecă cu pârâtul în dosarul … pentru stabilire servitute de trecere.
Prin întâmpinare a arătat pârâtul că cererea reclamantei nu îndeplinește condițiile de admisibilitate întrucât sunt încălcate dispozițiile art. 996 alin. 5 C.pr.civ., măsura solicitată de reclamantă prejudecând fondul.
Că, demolarea unui gard este o măsură definitivă și nu provizorie așa încât nu este îndeplinită nici condiția vremelniciei și că, autorizația de construire a gardului a fost emisă la data de 14.03.2012 situație în care nu este îndeplinită nici urgența măsurii.
Totodată pârâtul a susținut că susținerile reclamantei nu reflectă realitatea întrucât gardul nu este construit în dreptul locuinței sale deoarece între proprietatea reclamantei și cea a pârâtului se interpune proprietatea numitei L.E, iar gardul este construit pe porțiunea ce desparte proprietatea pârâtului de cea a numitei L.E.
Prin sentința civilă nr. … din ….. pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …. a fost respinsă cererea în ordonanță președințială formulată de reclamanta B.R în contradictoriu cu pârâtul M.C. și a fost obligată reclamanta la plata către pârât a sumei de 600 lei reprezentând onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că pe lângă condițiile generale ce trebuie să intre în conținutul unei acțiuni civile, admisibilitatea ordonanței președințiale presupune și îndeplinirea anumitor condiții speciale care se desprind din cuprinsul dispozițiilor art. 996 și urm. C.pr.civ.
Potrivit art. 996 alin. 1 C.pr.civ. instanța poate să ordone, stabilind o aparență de drept în favoarea reclamantului, măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube iminente, ori pentru înlăturarea piedicilor ivite la executarea silită.
Art. 996 alin. 1, alin. 2 și alin. 5 C.pr.civ. stabilesc cinci condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale anume: urgența, aparența de drept în favoarea reclamantului, caracterul vremelnic, provizoriu limitat în timp, neprejudecarea fondului și interdicția de a fi dispuse măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Cele cinci condiții, trei pozitive și două negative au caracter cumulativ, iar analiza admisibilității cererii de ordonanță președințială presupune analiza condițiilor enumerate mai sus.
Prima condiție ce justifică folosirea ordonanței președințiale este urgența, care urmează a fi apreciată în raport de circumstanțele obiective ale cauzei, circumstanțe ce rezultă din probele administrate în cauză.
Condiția de admisibilitate a ordonanței președințiale, urgența trebuie apreciată și în funcție de modul de desfășurare a situației litigante ivite între părți. În acest sens, instanța a reținut că potrivit susținerilor reclamantei între părți există un litigiu pe rol, dosar …. ce are ca obiect stabilire drept servitute trecere (certificatul de grefă aflat la fila 4 din dosar).
S-a reținut de instanță că nu este îndeplinită cerința urgenței având în vedere inclusiv data emiterii autorizație de construire emisă pârâtului și nu a fost primită susținerea reclamantei potrivit căreia gardul a fost edificat începând cu data de 03.12.2013 în forma actuală întrucât această susținere nu a fost dovedită.
Având în vedere că a trecut o perioadă lungă de timp, de la momentul edificării gardului, instanța a reținut că lipsește caracterul urgent al cererii.
Faptul promovării unei noi acțiuni în justiție după un interval mare de timp de la momentul introducerii cererii care privește fondul dreptului, acțiunea în servitute, conduce la concluzia inexistenței urgenței ca motiv de admisibilitate a ordonanței președințiale.
De asemenea, instanța a reținut că afirmarea de către reclamant a unei aparențe de drept este o condiție specială care face admisibilă cererea de ordonanță președințială, desigur, dacă sunt îndeplinite și condițiile de exercițiu al acțiunii civile referitoare la calitate și interes conform art. 32 alin. 1 C.pr.civ. Spre deosebire de acțiunile civile de drept comun, ordonanța președințială presupune verificare aparenței de drept și nu presupune dovedirea de către reclamant a temeiniciei pretenției formulate în condițiile art. 32 alin. 1 lit. c rap. la art. 249 alin. 1 C.pr.civ.
Aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
A mai reținut instanța că, între părți s-a mai purtat un litigiu, dosar nr. …. având ca obiect obligația de a face, prin care reclamanta din prezenta cauză solicita obligarea pârâtului din prezenta cauză să lase liberă calea de acces, aceiași suprafață de teren, iar prin sentința civilă nr. … din ….. a fost respinsă cererea, iar această sentință civilă a intrat în puterea de lucru judecat.
S-a concluzionat de către instanță că aparența de drept nu este în favoarea reclamantei și cum cele cinci condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale au caracter cumulativ, instanța a apreciat că este de prisos a se analiza celelalte condiții de admisibilitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B.R criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că în mod greșit instanța a reținut că nu a dovedit urgență având în vedere că pârâtul a amplasat pe data de 07.10.2013 un gard cu racle de fier fiind blocat definit accesul său spre locuință, iar la data când a introdus acțiunea pentru servitute și ordonanță președințială în anul 2012 drumul său de acces nu era îngrădit putând să se strecoare pe lângă autoturismul cu care pârâtul blocase drumul spre locuința sa.
S-a mai susținut de către apelantă că pârâtul nu a contestat starea de fapt și în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, întrucât a formulat acțiunea pentru a putea obține un drum de acces spre locuința sa.
Intimatul pârât a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând că împrejmuirea la care face referire reclamanta a executat-o în baza actelor cerute de Legea nr. 50/1991 și consideră că nu a încălcat dispozițiile legale, iar din sentința pronunțată în dosarul nr. …. rezultă că reclamanta avea posibilitatea să ajungă la ulița comunală pe proprietatea sa având deschidere peste 17 m.
Apelanta reclamantă a depus răspuns la întâmpinare susținând că în mod greșit instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 996 C.pr.civ având în vedere că pârâtul a împrejmuit calea de acces pe proprietatea sa în mod abuziv și ilegal.
A depus la dosarul cauzei în susținerea motivelor de apel xerocopie după adresa 564 din 04.02.2013 eliberată de Primăria comunei Padeș, adresa nr. 84/08.01.2014 eliberată de Inspectoratul de Stat în construcții - Inspectoratul Regional în construcții sud - vest, după raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. …, după sentința civilă …. pronunțată de Judecătoria Motru după certificatul de moștenitor nr. 1168/08.12.1993 eliberat de notariatul de Stat Județean Gorj și după planșe foto.
Tribunalul analizând motivele de apel invocate de apelanta reclamantă constată că apelul este nefondat având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea formulată reclamanta B.R a chemat în judecată pârâtul M.C solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să se dispună obligarea pârâtului să-și ridice sau să fie abilitată reclamanta pe cheltuiala pârâtului să ridice gardul din plasă metalică pe țevi metalice, amplasat în dreptul locuinței sale și care îi blochează accesul reclamantei și familiei acesteia la propria locuință.
Potrivit art. 996 alin. 1 C.pr.civ. instanța de judecată stabilind că "în favoarea reclamantului există aparența de drept va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";.
Aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială este preferabilă din punct de vedere legal în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
Caracterul urgent al măsurilor trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acestora și anume păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repararea și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În mod corect a reținut instanța că nu este îndeplinită cerința urgenței raportat la data introducerii cererii de față și la data emiterii autorizație de construire pârâtului și având în vedere că între părți există un litigiu pe rol având ca obiect stabilire drept servitute de trecere.
Urgența luării măsurilor se apreciază în concret atât prin raportare la conținutul subiectiv și obiectiv al situației juridice generatoare cât și prin raportare la data judecării cererii.
Totodată s-a apreciat corect de către instanță că promovarea unei noi acțiuni în justiție după un interval de timp de la momentul introducerii cererii ce privește fondul dreptului conduce la inexistenței urgenței ca motiv de admisibilitate a ordonanței președințiale.
De asemenea, între părți s-a mai purtat un litigiu ce a avut ca obiect obligație de a face ce a făcut obiectul dosarului nr. …. prin care reclamanta solicita obligarea pârâtului să lase liberă calea de acces, iar prin sentința civilă nr. …. a fost respinsă cererea și deci această sentință acționează ca o prezumție de lucru judecat, astfel că aparența de drept operează în favoarea pârâtului.
Având în vedere că cele cinci condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale au caracter cumulativ și în cauză nu este îndeplinită urgența, în mod corect instanța a respins cererea de ordonanță președințială.
Potrivit dispozițiilor art. 453 C.pr.civ. partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat să-i plătească acesteia cheltuielile de judecată.
La instanța de fond intimatul pârât a avut angajat avocat care i-a apărat interesele și având în vedere că a fost respinsă cererea de ordonanță președințială în mod corect a fost obligată reclamanta la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
În considerarea celor expuse tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică cu aplicarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 996 C.pr.civ. motiv pentru care urmează a respinge apelul ca nefondat.
Văzând și art. 480 și 453 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă B.R, împotriva sentinței civile nr. …. din ….. pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. …. în contradictoriu cu intimatul pârât M.C.
Obligă apelanta reclamantă la 550 lei cheltuieli de judecată în apel către intimatul pârât.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17 Aprilie 2014, la Tribunalul Gorj.
| ← Inadmisibilitate înştiinţare de plată. Competentă materială. | Civil - revendicare imobiliară . Jurisprudență Chemare în... → |
|---|
