Citarea unui succesibil când nu i se cunoaşte domiciliul actual şi nici nu se face dovada ultimului domiciliu cunoscut

Orice persoană fizică are un domiciliu, iar în unele cazuri poate avea şi o reşedinţă (art.87 şi art.88 din Codul civil). Conform art.90 Cod civil, reşedinţa va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut. In lipsă de reşedinţă, persoana fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaşte, la locul unde acea persoană se găseşte. Ultima menţiune acoperă orice situaţie de fapt, specială cum ar fi: o casă de bătrâni, spital, penitenciar etc.

Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România nr. 76/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind citarea, notificarea şi comunicarea actelor de procedură în materie notarială dispune în art.3 că în scopul obţinerii unor date şi informaţii privind domiciliul părţilor sau, după caz, al succesibililor/moştenitorilor, necesare pentru realizarea procedurii de comunicare a citaţiilor şi altor acte de procedură, notarii publici au acces la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare deţinute de autorităţi şi instituţii publice, cărora, după încheierea unor protocoale în temeiul art. 81 (n.n. actual art.80) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, le va reveni în acest sens obligaţia corelativă.

Prin urmare, dacă moştenitorul care a depus cererea de deschidere a procedurii succesorale nu cunoaşte domiciliul sau reşedinţa unui anumit succesibil, organele la care se face referire mai sus nu vor putea preciza unde se află acesta ori unde s-a stabilit în fapt, ci doar unde a fost ultimul său domiciliu cunoscut pe teritoriul României sau reşedinţa acestuia, ca să se poată îndeplini procedura de citare în condiţiile legii.

Sub acest aspect, este obligatoriu să se întreprindă toate diligentele necesare pentru a se afla domiciliul/reşedinţa succesibilului, dar trebuie consemnat într-o încheiere de şedinţă din cadrul dezbaterii procedurii succesorale, declaraţia tuturor succesibililor/moştenitorilor cu privire la parcurgerea etapelor arătate. Citarea la ultimul domiciliu cunoscut din România nu este întotdeauna lipsită de efecte, ci poate conduce la aflarea reşedinţei actuale, din ţară sau din străinătate a respectivului succesibil (de exemplu, din corespondenţa pe care o poartă cu unul din vecini). Numai după ce s-au întreprins toate demersurile necesare spre a se realiza procedura în maniera arătată, se va putea trece la faza ulterioară, dispunându-se prin altă încheiere de şedinţă citarea prin publicitate, această procedură reprezentând o măsură excepţională. Prevederile art.6 din metodologie arată cum trebuie îndeplinită citarea prin publicitate.

De asemenea, până la ivirea unor informaţii de natură a permite determinarea domiciliului sau a reşedinţei actuale a succesibilului se poate menţine pe rol dosarul sau, dacă aceste demersuri au fost deja întreprinse, se poate suspenda cauza succesorală conform art. 107, alin.(l), lit.d) din Legea nr.36/1995, republicată.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Citarea unui succesibil când nu i se cunoaşte domiciliul actual şi nici nu se face dovada ultimului domiciliu cunoscut