Procedura succesorală. Succesibil încadrat în gradul II de handicap. Luarea consimţământului
| Comentarii |
|
In prealabil vom face unele consideraţii generale cu privire la consimţământ, ca o condiţie esenţială pentru validitatea unui act juridic. Una din cerinţele consimţământului, care decurge din caracterul conştient al actului juridic, este existenţa discernământului, care presupune ca partea să-şi poată manifesta voinţa în cunoştinţă de cauză şi să poată aprecia efectele juridice pe care le va produce actul încheiat. Prezenţa discernământului, ca stare de fapt, este o premiză a consimţământului, capacitatea constituie o stare de drept. Cele două noţiuni sunt legate indisolubil între ele, actul încheiat fiind valabil până la pronunţarea unei hotărâri de anulare a acestuia. Discernământul se constată de către notarul public iar lipsa acestuia va duce, după caz, la instituirea curatelei sau tutelei.
în ce priveşte procedura notarială, atunci când autentifică un act sau îndeplineşte o anumită procedură, notarul public nu are obligaţia să solicite unui medic specialist atestarea stării psihice a părţii, adică dacă aceasta este în măsură să-şi exprime în mod valabil consimţământul; doar dacă notarul public constată că persoana este lipsită de discernământ iar această stare rezultă din comportamentul părţii, potrivit art.86, alin.2 din Legea nr.36/1995, republicată va cere o opinie a unui medic specialist. în situaţia prezentată, tulburările schizo-afective la care se face referire în certificatul prezentat sunt caracterizate prin slăbirea şi destrămarea progresivă a funcţiilor psihice şi prin pierderea contactului cu realitatea. Această înseamnă că va trebui să se aprecieze, în concret, situaţia şi stadiul în care se află persoana afectată care solicită dezbaterea succesiunii spre a se aprecia dacă, totuşi, discernământul este absent.
Ca urmare, în speţă, singurul în măsură să aprecieze, în funcţie de comportamentul părţii care a solicitat îndeplinirea procedurii notariale, dacă discernământul lipseşte este notarul public. Dispoziţiile art.178 şi urm. din cod civil cu privire la instituirea curatelei sau cele art. 167 din Codul civil cu privire la numirea unui curator special până la soluţionarea cererii de punere sub interdicţie în vederea reprezentării acestuia şi administrării bunurilor sale vor fi aplicabile, după caz.
| ← Minor care optează în sensul renunţării la succesiune.... | Procedura succesorală. Citarea unui succesibil, cetăţean... → |
|---|
