Procedura succesorală. Regimul juridic al acţiunilor nominative dobândite în baza unor legi speciale, emise de o societate care s-a privatizat
| Comentarii |
|
In speţă se solicită opinia cu privire la regimul de bun propriu sau comun al acţiunilor care rezultă că i-au aparţinut lui decuis prin certificatul nominativ de acţionar emis de un SIF. Acţiunea nominativă identifică pe titularul acţiunii (art.93 alin.3 din Legea nr.31/1990 a societăţilor). Potrivit art.97 din aceeaşi lege, societatea eliberează acţionarilor, din oficiu, sau la cerere, câte un certificat de acţionar cuprinzând datele prevăzute la art. 93 alin. (2) şi (3) şi, în plus, numărul, categoria şi valoarea nominală a acţiunilor, proprietate a acţionarului, poziţia la care acesta este înscris în registrul acţionarilor şi, după caz, numărul de ordine al acţiunilor.
Prin Legea 133/1996 pentru transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii financiare se prevede ca SIF-urile vor funcţiona ca societăţi comerciale pe acţiuni conform Legii nr.31/1990, având următorul obiect de activitate: administrarea şi gestionarea acţiunilor la societăţile comerciale pentru care s-au emis acţiuni proprii, corespunzător certificatelor de proprietate şi cupoanelor nominative de privatizare subscrise de cetăţeni în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 55/1995.
Potrivit art. 2 alin.(2) din Legea nr.55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare (în prezent abrogată), cupoanele nominative de privatizare, cu valoare unică de schimb, vor fi emise şi distribuite de către Agenţia Naţională pentru Privatizare cetăţenilor români cu domiciliul în România, care, până la data de 31 decembrie 1990 inclusiv, au împlinit vârsta de 18 ani, fiind astfel îndreptăţiţi a primi certificate de proprietate conform prevederilor Legii nr. 58/1991, iar în caz de deces, succesorilor legali ai acestora, precum şi cetăţenilor români care vor împlini vârsta de 18 ani până la data de 31 decembrie 1995 inclusiv şi care domiciliază în România. Potrivit art.15, Hla societăţile comerciale care se privatizează potrivit prezentei legi, beneficiarilor de acţiuni li se eliberează în tnod gratuit certificate de acţionar. Certificatele de acţionar sunt nominative şi se emit de către societăţile comerciale în cauză, în termen de 60 de zile de la închiderea perioadei de depunere. Acţionarii îşi pot transfera acţiunile în condiţiile prevăzute în Legea nr. 31/1990 şi în Legea nr. 52/1994.
In concluzie, acţiunile nominative dobândite în baza legilor mai sus amintite constituie bunuri proprii ale titularului indicat în certificatul nominativ de acţionar, neavând relevanţă că la data dobândirii persoana era căsătorită sub regimul comunităţii legale.
De asemenea, constituie bun propriu acţiunile care deşi dobândite în timpul căsătoriei, provin din moştenire legală, legat sau donaţie ori au fost dobândite cu bani ce constituie bun propriu al soţului respectiv ( conform art.31, lit. f din Codul familiei şi art.340, lit.g din Codul civil.
Dacă între soţi dovada că un bun este comun se poate face prin orice mijloc de probă, în raporturile cu terţii dar şi faţă de celălalt soţ, calitatea de bun propriu trebuie dovedită, în condiţiile legii (de exemplu în caz de litigiu); prin urmare, în cuprinsul actului de dobândire trebuie făcută precizarea corespunzătoare uneia din dispoziţiile art.340 Cod (de exemplu, cu o sumă de bani provenind din indemnizaţia primită ca despăgubire pentru prejudiciul
material/moral ce mi-a fost provocat de , după cum s-a consemnat în hotărârea judecătorească arbitrată ).
O apreciere de genul, "suma de bani cu care am dobândit acţiunile constituie bun propriu pentru că soţul meu nu a avut nicio contribuţie în economisirea ei", chiar confirmată de celălalt soţ, nu se încadrează în prevederile art.340 Cod civil, ci poate constitui o convenţie contrară regimului comunităţii legale, care chiar dacă nu este lovită de nulitate absolută conform art.359 Cod civil, ar presupune schimbarea regimului matrimonial existent cu comunitatea convenţională (prin restrângerea comunităţii cu privire la anumite bunuri sau sume de bani sau prin extinderea ei asupra unor bunuri proprii ale unui soţ).
Exceptând situaţiile de mai sus, acţiunile sau părţile sociale dobândite în timpul căsătoriei vor constitui bunuri comune (art.339 Cod civil).
Această dispoziţie se coroborează cu art.349 alin.l din Codul civil care dispune că este necesar acordul ambilor soţi pentru dobândirea de părţi sociale sau acţiuni cu bunuri comune, deci o prevedere derogatorie de la art.345 alin.2 Cod civil.
Natura juridică a bunului aportat (respectiv a sumei de bani) va determina calificarea corespunzătoare a acţiunilor sau părţilor sociale, de unde rezultă că atunci când aportul constituie bun comun, trebuie să se admită că şi părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune, iar valoarea lor intră în comunitate (masa bunurilor comune); chiar dacă acţiunile sunt bunuri comune, soţul care figurează ca asociat va exercita singur drepturile care decurg din această calitate (art.349 alin.2). In schimb, art.349 alin.3 cod civil prevede că în ipoteza în care calitatea de asociat este recunoscută şi celuilalt soţ, acţiunile care revin fiecăruia dintre soţi sunt (calificate de drept n.n) bunuri proprii.
| ← Procedura succesorală. Regimul juridic al activului personal a... | Cuprinderea în masa succesorală a unor drepturi de autor → |
|---|
