Competenţa de soluţionare a litigiilor având ca obiect emiterea ordonanţei de plată în temeiul O.U.G. nr. 119/2007
Comentarii |
|
Potrivit art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, cererea privind creanţa de plată a preţului rezultând dintr-un contract de achiziţie publică de concesiune de lucrări publice sau de servicii se depune la instanţa de contencios administrativ competentă, care va aplica pentru soluţionarea cauzei prevederile ordonanţei de urgenţă. Astfel, legiuitorul stabileşte că cererea privind creanţa de plată a preţului rezultând dintr-un contract de achiziţie publică, de concesiune de lucrări publice sau de servicii se depune la instanţa de contencios administrativ scoţând, deci, din competenţa secţiei comerciale astfel de litigii.
Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 7 din 5 martie 2009
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. 5472/311/2008, creditoarea SC A.C.I. SRL a chemat în judecată pe debitorul SC P.S. Scornicești, solicitând instanței ca, în baza O.U.G. nr. 119/2007, să emită o ordonanță de plată prin care să se dispună obligarea debitorului la plata sumei de 14.962,55 lei produse alimentare neachitate și penalități de întârziere, calculate până la data de 1.06.2008.
în motivarea cererii creditoarea a arătat că pretențiile sale bănești rezultă din contractul de furnizare de produse nr. 2963/31.07.2006 și din actele adiționale la contract și că a livrat produse în valoare totală de 34.334,10 lei din care s-a achitat parțial suma de 19.880,93 lei, rămânând un rest de 14.453,17 lei conform mai multor facturi fiscale.
Prin sentința civilă nr. 383/30.09.2008, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Olt, Secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat faptul că sunt incidente dispozițiile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, potrivit cărora cererile privind creanța de plată a prețului rezultând dintr-un contract de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice sau de servicii se depune la instanța de contencios administrativ competentă care va aplica pentru soluționarea cauzei prevederile prezentei ordonanțe de urgență.
Prin sentința nr. 741/02.12.2008, Tribunalul Olt, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.
Tribunalul a reținut că, potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001, cererile privind somația de plată se depune la instanța competentă pentru judecarea art. 2 alin. (1) pct. 1 lit. a) C.proc.civ., și ca tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de peste un miliard lei, ori, în cauza de față cererea creditoarei privind emiterea somației de plată a fost formulată pentru o creanță de doar 14.962,55 lei.
Având în vedere că atât Judecătoria Slatina, cât și Tribunalul Olt s-au declarat necompetente să soluționeze cauza, declinându-și reciproc competența, în temeiul art. 20 pct. 2 C.proc.civ., s-a constatat conflict negativ de competență și s-a înaintat dosarul instanței superioare, respectiv, Curtea de Apel Craiova, în vederea soluționării conflictului, potrivit art. 22 alin. (2) C.proc.civ.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de legislația aplicabilă, Curtea apreciază că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Olt, Secția contencios administrativ și fiscal.
Obiectul litigiului cu care a fost investită Judecătoria Slatina îl constituie ordonanța de plată, potrivit O.U.G. nr. 119/2007, pretențiile bănești rezultând din contractul de furnizare de produse nr. 2963/31.07.2006 și al actelor adiționale la contract.
Contractul mai sus-menționat fost încheiat între părți ca urmare a aplicării procedurii de achiziție publică, în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, respectiv, cererea de ofertă din 21.07.2006.
Prin Legea nr. 118/2008 s-a aprobat cu modificări O.U.G. nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contractele comerciale.
Potrivit art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, cererea privind creanța de plată a prețului rezultând dintr-un contract de achiziție publică de concesiune de lucrări publice sau de servicii se depune la instanța de contencios administrativ competentă, care va aplica pentru soluționarea cauzei prevederile prezentei ordonanțe de urgență.
Astfel, legiuitorul stabilește că cererea privind creanța de plată a prețului rezultând dintr-un contract de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice sau de servicii se depune la instanța de contencios administrativ, scoțând deci din competența secției comerciale astfel de litigii.
într-adevăr, anterior modificării, cererea pentru emiterea ordonanței de plată se depunea la instanța competentă să judece fondul cauzei în primă instanță, adică la instanța comercială, situație care, de altfel, a rămas regula generală, însă legiuitorul a hotărât ca cererile privind creanța de plată a prețului rezultând dintr-un contract de achiziție publică să se depună la instanța de contencios, iar pentru stabilirea competenței între tribunal și curtea de apel se va lua în considerare criteriul autorității contractante implicate potrivit art. 2 și art. 3 C.proc.civ.
în consecință, având în vedere modificarea procedurii ordonanței de plată în ceea ce privește domeniul de aplicare al acesteia, precum si criteriul stabilirii competentei în raport de autoritatea contractantă, Curtea, în baza art. 22 alin. (5) și art. 2 alin. (1) lit. c) C.proc.civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, Secția contencios administrativ și fiscal.
← Litigiu comercial. Faptă ilicită cauzatoare de prejudicii.... | Litigiu comercial. Ordonanţă de plată. Competenţa teritorială → |
---|