Competenţa registratorului Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de a verifica condiţiile notării unui act de executare
| Comentarii |
|
Art.29 din Legea nr.7/1996
Registratorul Biroului de cadastru şi Publicitate Imobiliară verifică înscrisul pentru intabularea sau înscrierea provizorie în cartea funciară numai în limitele expres prevăzute de art.29 din Legea nr.7/1996, privind cadastrul şi publicitatea imobiliară.
Una dintre aceste condiţii se referă la forma pe care trebuie să o îmbrace actul potrivit legii.
Somaţia de plată este verificată de către registrator numai sub aspectul condiţiilor de formă şi nu a îndeplinirii condiţiilor de fond care se pot verifica numai în cadrul unei contestaţii la executare.
(Decizia civilă nr. 1355/20.03.2013)
Prin acţiunea formulată la data de 24.02.2012, la Judecătoria Piteşti,petenţii M.M.F şi M.N. au formulat plângere împotriva încheierii nr.41820/13.10.2011 emisă de OCPI Argeş, B.C.P.I. Piteşti, în dosarul nr.41820/12.10.2011, precum şi împotriva încheierii de respingere nr.275/13.01.2012 emisă de acelaşiemitent în dosarul nr.275/5.01.2012 (cu ocazia soluţionării cererii de reexaminare) şi au solicitat instanţei admiterea prezentei plângeri, să se dispună desfiinţarea celor două încheieri urmând a dispune respingerea cererii de notare a somaţiei de plată nr.4418/27.09.2011 emise în dosarul de executare nr.1699/4/2009 al creditoarei Piraeus Bank România S.A.
În motivarea cererii petenţii au arătat că cele două încheieri sunt nelegale şi netemeinice pentru motivele expuse pe larg în motivarea cererii de reexaminare, urmând ca instanţa să valorifice aceste apărări în cauza de faţă.
În ceea ce priveşte pe petenta M.N., aceasta are calitatea de debitoare a creditoarei, nu a semnat vreun contract de ipotecă având ca obiect terenul în suprafaţă de 772 m.p. ori construcţiile existente pe acest teren, situaţie în care este lovită de nulitate absolută orice încercare de executare silită împotriva mea.
Prin încheierea contestată emitentul a dispus notarea somaţiei de plată nr.4418/27.09.2011 depusă de creditoarea Piraeus Bank România S.A. pentru suma de 1.414.603,30 lei, fiind în discuţie imobilul cu numărul cadastral 82961, înscris în cartea funciară 82961/UAT Piteşti, având ca proprietari pe petenţi.
În această situaţie, la prima lectură a somaţiei de plată, funcţionarii din cadrul B.C.P.I. Piteşti aveau obligaţia să observe faptul că imobilul era bun comun, iar petenta M. N. nu era debitoarea băncii.
Prin notarea somaţiei de plată în cartea funciară petenta M. N. a fost grav prejudiciată întrucât au fost întocmite formele de publicitate şi împotriva acesteia, deşi nu a avut calitatea de debitoare.
Atât terenul, dar şi construcţiile, sunt bunuri comune ale petenţilor, situaţie în care, potrivit art.493 pct.1 Cod procedură civilă (normă imperativă), creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora.
Pe de altă parte, împotriva debitoarei S.C. T.C. S.A. a fost deschisă procedura insolvenţei în dosarul nr.526/1259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş, conform sentinţei comerciale nr.1062/F/30.X.2009 pronunţate în acest dosar.
În această situaţie, potrivit art.36 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţei asupra debitorului sau bunurilor sale.
Continuarea executării silite împotriva petentei, chiar dacă este o creanţă privilegiată, este posibilă numai în anumite condiţii excepţionale, pe baza dispoziţiei date în acest sens de judecătorul sindic la cererea creditorului.
Această cerinţă nu este îndeplinită în cauza de faţă.
Prin încheierea contestată se face trimitere la dispoziţiile art.387/2 alin.1 şi ale art.497 alin.1 Cod procedură civilă, dar tocmai aceste dispoziţii nu au fost respectate de către creditoare.
Pentru soluţionarea plângerii O.C.P.I. Argeş a înaintat dosarul în care s-au pronunţat cele două încheieri.
Prin sentinţa civilă nr.5300/23 mai 2012, Judecătoria Piteşti a respins plângerea petenţilor, reţinând următoarele:
Prin cererea înregistrată la O.C.P.I. Argeş la data de 12.10.2011, D. O.– executor bancar, a solicitat notarea somaţiei nr.4418/27.09.2011 din dosarul nr.1659/4/2011, emisă de Piraeus Bank România S.A. – Corpul executorilor bancari.
Prin încheierea nr.41820/12.10.2011, emisă de O.C.P.I. Argeş – B.C.P.I. Piteşti s-a dispus notarea în cartea funciară nr.82961 UAT Piteşti a somaţiei nr.41820/12.10.2011, emisă de Piraeus Bank România S.A. asupra imobilului cu numărul cadastral 82961, imobil teren în suprafaţă de 772 m.p. curţi-construcţii, intravilan, situat în Piteşti, strada Zorilor, nr.22, judeţul Argeş, proprietatea petenţilor M.N. şi M. M. F., în favoarea Piraeus Bank România S.A..
Împotriva încheierii nr.41820/12.10.2011 s-a formulat de către petenţi cerere de reexaminare pe motiv că imobilul este proprietate comună a acestora, că somaţia nu le-a fost comunicată şi debitor principal este S.C. T. C. S.A.
Înscrierea menţiunilor în cartea funciară se realizează în cadrul unei proceduri necontencioase, iar plângerea formulată în temeiul art.50 alin.22din Legea nr.7/1996, împotriva încheierilor prin care s-a dispus înscrierea menţiunilor în cartea funciară, se soluţionează în cadrul unei proceduri necontencioase.
Registratorul de carte funciară din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în soluţionarea cererii de notare a somaţiei nu poate analiza legalitatea titlului executoriu ori actelor de executare, competenţa sa fiind limitată în acest sens la o analiză formală a somaţiei emisă de executorul judecătoresc.
O analiză a legalităţii somaţiei înscrise în cartea funciară esteposibilă după eventuala anulare a actelor de executare în cadrul contestaţiei la executare.
În sistemul de carte funciară, principiul legalităţii comportă două componente: legalitatea formală şi legalitatea materială.
Legalitatea formală înseamnă că registratorul de la BCPI nu poate încuviinţa decât înscrierea actelor şi faptelor juridice anume prevăzute de lege şi nu se poate sprijini decât pe cererea şi actele ce o însoţesc.
Legalitatea materială vizează faptul că registratorul trebuie să cerceteze, pe de o parte, dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru înscrierea dreptului sau faptului juridic (art.41-51, 83 din Legea nr.7/1996), iar pe de altă parte să cerceteze dacă, potrivit cuprinsului cărţii funciare, nu există vreo piedică la efectuarea înscrierii.
Prin urmare, examinarea registratorului se mărgineşte la verificarea valabilităţii actului a cărui înscriere se cere şi a posibilităţii înscrierii în raport de înscrierile făcute deja în cartea funciară, cu privire la imobil.
În speţă, registratorul de carte funciară avea abilitatea de a verifica doar dacă somaţia a fost emisă de un executor judecătoresc, respectiv bancar, neavând competenţa în a stabili dacă urmărireasilită a imobilului - teren şi construcţiile de pe acesta, este legală, infirmarea actelor de executare sub aspectul legalităţii fiind posibilă în cadrul contestaţiei la executare.
Scopul notării somaţiei în cartea funciară este acela de a încunoştinţa terţele persoane că imobilul este urmărit de un creditor, făcând opozabil terţilor actul de executare înscris, fără ca prin această înscriere să fie afectate atributele proprietăţii.
În speţă erau întrunite condiţiile formale pentru înscrierea somaţiei în cartea funciară, neexistând temeiuri de anulare a încheierii de carte funciară, astfel că plângerea a fost respinsă.
Împotriva sentinţei civile sus menţionate au declarat apel petenţii M. M. F. şi M. N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Au arătat apelanţii că notarea în cartea funciară a somaţiei de plată nr.4418/27.09.2011, depusă de creditoarea Piraeus Bank Romania S.A., pentru suma de 1.414.603, 30 lei, cu privire la imobilul cu numărul cadastral 82961, înscris în cartea funciară 82961/UAT Piteşti, având ca proprietari pe apelanţi, este nelegală în condiţiile în care apelanta M.N. nu a avut şi nu are calitatea de debitoare a creditoarei, iar bunul imobil are natura de bun comun, fiind dobândit în timpul căsătoriei acesteia cu M. M. F.. Notarea somaţiei în cartea funciară a fost de natură să o prejudicieze grav în condiţiile în care art.493 pct.1 Cod procedură civilă, creditorii personali ai uni debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărţeala acestora. În plus, împotriva debitoarei S.C. T.C. S.A. a fost deschisă procedura insolvenţei în dosarul nr.526/1259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş, conform sentinţei civile nr.1062/F/30.10. 2009.
S-a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a considerat că registratorul de carte funciară din cadrul O.C.P.I. nu poate analiza legalitatea titlului executoriu ori a actelor de executare silită, competenţa sa fiind limitată în acest sens la o analiză formală a somaţiei emise de executorul judecătoresc, în realitate potrivit dispoziţiilor Legii nr.7/1996, registratorul de carte funciară este obligat să analizeze legalitatea şi oportunitatea efectuării notărilor în cartea funciară în raport de înscrisurile anexate cererii de notare. Deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei reprezenta o cauză de imposibilitate legală de notare în cartea funciară a somaţiei de plată având caracterul imperativ al normei cuprinse în art.36 din Legea nr.85/2006. Scopul notării în cartea funciară a somaţiei de plată a fost nu numai acela de opozabilitate faţă de terţi a somaţiei de plată, în realitate ajungându-se la o adevărată indisponibilizare a bunului imobil în condiţiile în care, urmare acestei notări a somaţiei de plată, înstrăinarea bunului a devenit imposibilă legal. Pe de altă parte, apelanţii au arătat că nu le-a fost comunicată până în prezent vreo somaţie de plată împotriva căreia ca act de executare silită să aibă posibilitatea să formuleze contestaţie, situaţie în care notarea în cartea funciară apare ca nelegală.
Prin decizia civilă nr.245 din 18 octombrie 2012, Tribunalul Argeş a respins ca nefondat apelul, reţinând următoarele:
Prima critică referitoare la greşita notare în cartea funciară a somaţiei de plată nr.4418/27.09.2011 depusă de creditoarea Piraeus Bank Romania S.A. pentru suma de 1.414.603, 30 lei, cu privire la imobilul cu numărul cadastral 82961 înscris în cartea funciară 82961/UAT Piteşti, având ca proprietari pe apelanţi, în condiţiile în care apelanta M. N. nu a avut şi nu are calitatea de debitoare a creditoarei, iar bunul imobil are natura de bun comun, fiind dobândit în timpul căsătoriei, a fost privită ca neîntemeiată întrucât OCPI verifică, potrivit legii, dacă sunt îndeplinite dispoziţiile legale în vederea notării somaţiei, fără a avea şi atribuţii de control şi verificare a modului în care executorul judecătoresc a efectuat actele premergătoare emiterii somaţiei de plată. Prin urmare,competenţa sa este limitată la o analiză formală a somaţiei emisă de executorul judecătoresc, iar o analizăa legalităţii somaţiei înscrise în cartea funciară esteposibilă după eventuala anulare a actelor de executare în cadrul contestaţiei la executare, aspect reţinut corect de instanţa de fond, care tot corect a reţinut căexaminarea registratorului se mărgineşte la verificarea valabilităţii actului a cărui înscriere se cere şi a posibilităţii înscrierii în raport de înscrierile făcute deja în cartea funciară, cu privire la imobil.
Critica apelanţilor potrivit cu care în mod greşit instanţa de fond a considerat că registratorul de carte funciară din cadrul O.C.P.I. nu poate analiza legalitatea titlului executoriu ori a actelor de executare silită, a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât registratorul de carte funciară are competenţa limitată, aşa cum s-a arătat deja, de analiză formală a somaţiei emise de executorul judecătoresc sau bancar,neavând competenţa în a stabili dacă urmărireasilită a imobilului - teren şi construcţiile de pe acesta este legală, ştiut fiind că verificarea legalităţii actelor de executare este posibilă în cadrul contestaţiei la executare, registratorul de carte funciară neputându-se substitui instanţei de judecată, sub acest aspect şi cu aceeaşi motivare apreciindu-se ca neîntemeiată şi ultima critică adusă sentinţei referitoare la necomunicarea somaţiei de plată către apelanţi, toate aceste critici putând fi aduse în discuţie într-un alt cadru procesual. De altfel, în calea procesuală de faţă nu poate fi analizată nici susţinerea apelanţilor potrivit cu care a fost deschisă procedura insolvenţei împotriva debitoarei S.C. Terotehnica Construct S.A., registratorul de carte funciară având, aşa cum s-a arătat mai sus competenţă limitată. În plus, toate aceste susţineri se pot face într-un cadru procesual care să permită analizarea actelor de executare în contradictoriu cu toate părţile implicate în această procedură.
Aşa fiind tribunalul, în raport de considerentele arătate şi prevederile art.50 alin.1 şi 2 din Legea nr.7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, a constatat că sentinţa civilă apelată este temeinică şi legală, iar în temeiul art.296 Cod procedură civilă a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii în termen legal au formulat recurs petenţii M.M.F. şi M. N., susţinând că este nelegală şi netemeinică pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor Legii nr.7/1996.
În susţinerea acestui motiv de recurs s-au arătat următoarele:
- Instanţa de apel a preluat motivarea instanţei de fond şi a dispus greşit respingerea apelului, în condiţiile în care M.N. nu a avut nici un raport juridic cu S.C. T. C. S.A., nu a avut calitatea de debitoare a acestei societăţi comerciale, situaţie în care notarea somaţiei de plată în cartea funciară deschisă şi pe numele acesteia în ceea ce priveşte un imobil dobândit în timpul căsătoriei cu M. M. F. nu poate fi decât nelegală.
Susţinerea instanţei de apel în sensul că problemele invocate prin acţiune pot fi invocate numai pe calea contestaţiei la executare silită este nelegală în condiţiile în care Legea nr.7/1996 prevede expres calea plângerii împotriva încheierilor de carte funciară, aceasta având calitatea de terţ în raporturile juridice.
- Decizia este nelegală şi în raport de faptul că până în prezent nu le-a fost comunicată somaţia de plată, iar imobilul a fost indisponibilizat prin notarea somaţiei de plată, fără a avea posibilitatea să formuleze contestaţie împotriva executării silite cât timp nu le-au fost comunicate actele de executare silită.
- Faptul că debitoarea S.C. T.C. S.A. se află în procedura insolvenţei, situaţie în care era imposibilă legal începerea sau continuarea executării silite împotriva petenţilor, instanţa de apel aplică greşit legea, considerând că un asemenea impediment poate fi luat în considerare numai în alt cadru procesual, cu participarea tuturor părţilor.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei şi pe fond admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.
Prin decizia nr.1355/20.03.2013, Curtea de Apel Piteşti a respins recursul formulat de petenţii M.M.F. şi M.N., împotriva deciziei civile nr.245 din 18 octombrie 2012, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr.3286/280/2012.
Pentru a hotărî astfel, instanţe de recurs a reţinut următoarele:
Instanţa de apel în raport de actele şi lucrările dosarului în mod corect a dispus menţinerea soluţiei instanţei de fond prin care a fost respinsă plângerea petenţilor M.M.F. şi M.N. împotriva încheierii de carte funciară nr.41820/12 octombrie 2011 întocmită de OCPI Argeş – BCPI Piteşti.
Rezultă că instanţa de apel a răspuns motivat fiecărui motiv de apel invocat de petenţi, statuând în mod legal că nu se impune schimbarea soluţiei pronunţată de instanţa de fond, cu motivarea că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, potrivit dispoziţiilor Legii nr.7/1996, verifică dacă sunt îndeplinite dispoziţiile legale în vederea notării somaţiei, fără a avea şi atribuţii de control şi verificare a modului în care executorul judecătoresc a efectuat actele premergătoare emiterii somaţiei de plată.
Susţinerile recurenţilor în sensul că argumentarea instanţei de apel privind obligaţia registratorului din cadrul B.C.P.I. Piteşti nu este pertinentă, sunt nejustificate şi urmează a fi înlăturate, deoarece competenţa acestuia la primirea cererii formulate de executorul bancar, de notare a somaţiei de plată nr.4418 din 29 septembrie 2011 pentru suma de 1.414.603,30 lei Ron, emisă în dosarul de executare nr.1659/4/2009, este limitată la o analiză formală a somaţiei, verificând valabilitatea actului a cărui înscriere se cere şi posibilitatea înscrierii în raport de celelalte înscrieri făcute în cartea funciară cu privire la imobilul în discuţie (filele 15 şi 16).
În mod corect a reţinut instanţa de apel că o analiză a legalităţii somaţiei înscrise în cartea funciară este posibilă numai după o eventuală anulare a actelor de executare în cadrul unei contestaţii la executare, situaţie care conduce la radierea ulterioară din cartea funciară a notării respective.
Rezultă că registratorul a avut în vedere la notarea somaţiei de plată în cartea funciară condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.42 alin.1 şi 2 lit.g, art.109 şi 112 alin.1 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, situaţie faţă de care nu se constată încălcarea dispoziţiilor Legii nr.7/1996.
Şi susţinerile recurenţilor în sensul că acestora nu le-a fost comunicată somaţia de plată pentru a putea formula contestaţie împotriva executării silite şi că nu s-a ţinut cont de faptul că debitoarea S.C. T. C. S.A. se află în procedura insolvenţei, situaţie în care era imposibilă începerea sau continuarea executării silite împotriva acestora, nu conduc la modificarea soluţiei instanţei de apel, aceste susţineri putând fi făcute într-un alt cadru procesual, care să permită analizarea actelor de executare în contradictoriu cu părţile implicate în această procedură şi nu în cadrul unei plângeri împotriva încheierii emise de O.C.P.I. Argeş.
Pentru considerentele expuse anterior, urmează ca în baza art.312 (1) Cod procedură civilă să se respingă ca nefondat recursul.
<
| ← Refuzul părintelui firesc de a consimţi la adopţia copilului... | Suportarea cheltuielilor de judecată în cazul cererilor de... → |
|---|
